Creşterea numărului de locuitori ai planetei, în
condiţiile în care suprafaţa arabilă s-a redus fie prin deşertificare, fie prin inundare a făcut ca oamenii de ştiinţă să găsească noi metode de creştere a producţiilor agricole, care să asigure securitatea alimentară. Printre acestea se numară utilizarea îngrăşămintelor chimice, a soiurilor transgenice, precum şi a pesticidelor. Utilizarea lor însă duc la o serie de efecte majore asupra mediului şi organismului uman. Pesticidele sunt produse chimice utilizate pentru a neutraliza insectele, buruienile şi alte organisme, pentru a proteja agriculturile, sănătatea animalelor şi omului. Există o serie de beneficii care apar în urma utilizării pesticidelor. Cele mai importante sunt: o producţie ridicată de alimente şi fibre sintetice datorită protecţiei plantelor împotriva patogenilor, a buruienilor, a insectelor şi parazitismului; prevenirea alterării recoltelor în depozite;prevenirea bolilor şi salvarea vieţilor omeneşti prin controlul periodic împotriva diverselor boli (Khan, 1980). Din păcate, beneficiile de pe urma utilizării pesticidelor sunt parţial contrabalansate de unele daune grave asupra mediului. Acestea, au fost rare însă cu efecte dezastruase, cum a fost, de exemplu, cazul accidentului de la Bhopal, India în 1984 când, 2800 de oameni au murit şi mai mult de 20000 au fost răniţi datorită unei scurgeri de izocianat de metil în formă gazoasă. Acest produs chimic se foloseşte ca şi materie primă la producţia de insecticide (Freedman, 2003; Pope, 2005). Fig(2). Fosta fabrica de pesticide de la Bhopal, India. Pesticidele pot fi clasificate în funcţie de dăunătorul asupra căruia acestea acţionează(Freedman, 2003): - fungicidele protejeză recoltele şi animalele împotriva patogenilor fungice; - ierbicidele anihilează buruienile care afectează buna dezvoltare a plantelor agricole; insecticidele ucid insectele defoliatoare şi intermediarii unor boli umane ca malaria, febra galbenă, ciumă şi tifos. etc România, locul 5 în Europa la consumul de pesticide. . Patru țări europene se află în topul vânzărilor de pesticide: Spania, cu circa 77 de milioane de kg, urmată de Franţa cu 72 de milioane de kg, Italia cu 60 de milioane de kg şi Germania, cu 47 de milioane de kg.
In 2016, în România s-
au vândut peste 10 milioane de kg de pesticide, aproximativ la acelaşi nivel cu Portugalia şi Ungaria. Cu sau fără pesticide? Care este impactul pozitiv al acestora? ce s-ar întâmpla cu recoltele dacă produsele de protecție a plantelor ar dispărea? Fără utilizarea pesticidelor, producția de morcovi, de exemplu, ar putea scădea chiar cu până la 92%. În Spania, fermierii estimează că producția de roșii ar putea fi diminuată cu până la 85%, polonezii ar produce cu 20% mai puține mere, englezii ar recolta cu 50% mai puțină ceapă, în timp ce olandezii ar rămâne fără aproape 80% din bulbii celebrelor lalele. Chiar și cei care iubesc chips- urile sau cartofii prăjiți ar avea de suferit, deoarece recolta globală de cartofi ar putea să scadă cu peste 40%. Cum şi de ce se altoiesc legumele .
Legumele altoite sunt mai sanatoase ,
produc cu pana la 20% mai mult si rezolva macar partial problema rotatiei culturilor. Alte avantaje sunt creşterea toleranţei la atacul bolilor şi dăunătorilor de sol, creşterea rezistenţei la condiţiile de secetă şi la temperaturi scăzute. Combaterea dăunătorilor prin metode biologice. În ultimii ani, agricultura se confruntă cu tot mai multe provocări. Multe dintre insectele cauzatoare de probleme s-au adaptat la produsele chimice folosite pentru distrugerea lor. Ca atare, a fost nevoie de alte soluții. Și cele mai eficiente s-au dovedit a fi tot cele naturale. Așa a apărut o nouă metodă de combatere a insectelor dăunătoare: prădătorii. Practic, nu este vorba decât despre alte insecte, a căror hrană constă în ouăle și larvele dăunătorilor.. Aceasta combaterea biologica este cea mai eficienta metoda pentru evitarea utilizarii insecticidelor contra daunatorilor in cazul culturilor agricole. Conceptul de Agricultura durabilă Agricultura durabilă – o acţiune cu scop pe termen lung prin care se urmăreşte să se depăşească problemele şi restricţiile cu care se confruntă agricultura convenţională, societatea în general, pentru a se asigura: • viabilitatea economică • starea bună a mediului înconjurător • acceptarea sistemului de agricultură alternativă. In concepţia ecologică modernă agricultura alternativă reprezintă strategia, iar agricultura durabilă constituie scopul, în timp ce calitatea solului are rolul şi poziţia de legătură, constituind cheia durabilităţii agricole. Totuşi, această agricultură durabilă nu poate fi ’’ pur ecologică’’ deoarece aceasta trebuie să folosească din plin, dar judicios, realizările chimiei şi biologiei pentru a ridica randamentul culturilor. Folosirea raţională a îngrăşămintelor şi a celorlalte substanţe chimice este obligatorie pentru ca să nu uităm unul din principalele obiective ale agriculturii durabile este asigurarea securităţii alimentare, iar aceste substanţe chimice contribuie la sporirea recoltei cu aproximativ 40%, comparativ cu alte metode tehnologice, iar acest lucru nu poate fi neglijat în politica de asigurare a populaţiei cu alimente In concluzie, am putea spune că agricultura durabilă este un concept cu definiţie largă. Pentru a sintetiza acest concept voi enumera principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o agricultură durabilă: asigurarea securităţii alimentare satisfacerea nevoilor umane de alimente conservarea calităţii mediului şi a resurselor naturale de care depinde agricultura! susţinerea viabilităţii activităţilor agricole şi creşterea calităţii vieţii fermierilor şi a membrilor societăţii în ansamblu! utilizarea mai eficientă a resurselor reînnoibile şi nereînnoibile! participarea largă, cu putere de decizie, a populaţiei.