CURS 4 ATI

Bolnavul critic prezinta un grad de disfunctie cardio-

vasculara data de impactul bolii de baza asupra aparatului
cardio-vascular
Monitorizarea specifica hemodinamica vizeaza:
1. Pulsul arterial
2. Gradul de umplere al venelor jugulare
3. Observatia clinica generala
4. Socul apexian
5. Auscultatia cordului
6. Evaluarea electrocardiogramei
7. Monitorizarea presiunii venoase centrale
8. Determinarea tensiunii arteriale
9. Determinarea presiunii in artera pulmonara
10. Determinarea indexului cardiac
1. Pulsul arterial:

- se evalueaza frecventa si amplitudinea undei de puls in

periferie (artera radiala, artera pedioasa) sau central
(artera carotida)
Tipuri de puls:
- puls parvus: slab, filiform in hipovolemii
- puls tardus: unde ascendente lente in stenoza de aorta
- puls altus: amplu, saltaret in circulatie hiperkinetica sau
in vasodilatatie
- puls dicrot: dubla pulsatie sistolica (ex insuficienta
aortica)
2. Gradul de umplere al venelor jugulare
= parametru de evaluare in teritoriul cav superior
- distensia venei jugulare externe, vizibila laterocervical,
care se evidentiaza in expir apare in: insificienta cardiaca
dreapta, pericardita constrictiva, tamponada cardiaca, alte
afectiuni care dau obstructie sau compresie pe vena cava
superioara

3. Observatia clinica generala

- aspectul tegumentelor, mucoaselor si patului unghial,
prezenta dispneei, prezenta edemelor membrelor
inferioare sau generalizate, temperatura, diureza
4. Socul apexian
 se palpeaza normal in spatiile 4-5 intercostale stangi, pe
linia medio-claviculara
Modificari:
- soc apexian puternic: semn de HVS
- deplasat lateral si inferior: dilatatie ventriculara stanga
- accentuat presistolic: HTA, Stenoza Ao, Cardiomiopatie
hipertrofica
- diskinetic: bombeaza in exterior, semn de anevrism
ventricular sau zona diskinetica dupa IMA

5. Auscultatia cordului si a vaselor mari

Permite decelarea suflurilor de stenoza sau de regurgitatie,
aritmii, galop sistolic sau diastolic
6. Evaluarea electrocardiogramei
! Obligatorie la orice pacient > 40 ani, cand se suspicioneaza o
afectiune cardio-vasculara
- in TI: monitorizare continua
EKG = succesiune de unde ce reprezinta inregistrarea potentialului
de actiune al fibrelor miocardice, la suprafata corpului
Durata si aspectul grafic normal:
Unda P = depolarizarea atriala. D = 0,1 sec. Amplit= 0,3 mm
Interval P-R = repolarizarea atriala, conducere la nivelul NAV, D =
0,12-0,20 sec
Complex QRS = depolarizarea ventriculara, D = 0,06-0,1 sec.
Amplit = 10-16 mm
 Interval Q-T = depolarizare si repolarizare ventriculara. D = 0,25
sec
Segmentul S-T = platoul repolarizarii ventriculare. D = 0,32 sec
 Unda T = repolarizarea ventriculara. 1/3 din unda R
 Unda U = postpotentialul ventricular, este inct. Amplit< 1 mm
Derivatii: 3 tipuri
- standard: DI, DII, DIII
- unipolare ale membrelor: aVR, aVL, aVF
- precordiale: V1-V6
 - V1 – spatiul IV intercostal parasternal drept
 - V2 – spatiul IV intercostal parasternal stang
 - V3 – la jumatatea distantei dintre V2 si V4
 - V4 – spatiul V intercostal stg pe lmc , apex
 - V5 – spatiul V intercostal stg pe linia axilara anterioara
 - V6 – spatiul V intercostal stang pe linia axilara medie
Modificari :
Frecventa cardiaca: VN = 60-80 b/min
- determinare rapida: se repereaza o unda R care se suprapune
perfect peste o linie groasa de pe traseu si se numara 300-150-
100-75-60-50 pentru fiecare linie groasa care urmeaza pana la
urmatoarea unda R
Axul cordului poate fi:
- deviat la stg: QRS pozitiv in DI si negativ in DIII
- deviat spre dreapta : QRS negativ in DI si pozitiv in DIII
- intermediar: QRS pozitiv in DI si in DIII
Tulburari de ritm: Aritmii supraventriculare, Aritmii ventriculare
Infarctul miocardic = suspendarea fluxului sangvin intr-un ram al
arterei coronare, cu lipsa de irigare a miocardului respectiv
7. Determinarea presiunii venoase centrale
 = valoarea presiunii sangvine in vena cava superioara
la locul de jonctiune al acesteia cu atriul drept
- este un marker indirect al volemiei bolnavului
- VN: 3-15 mm Hg
- presupune montarea unui cateter venos central in
vena cava superioara cu abord jugular intern sau
subclavicular
8. Determinarea tensiunii arteriale
- cel mai important parametru ce ofera informatii
privind debitul cardiac, rezistenta vasculara si gradul
de umplere vasculara
 - cu tensiometrul
 - Presiunea arteriala medie = (TAs + 2xTAd)/3
 - alte metode de masurare: cu ultrasunete,
tonometrica, pletismografica; invaziva in afectiuni
severe cu impact hemodinamic
- VN: TAs : 100-140 mmHg, TAd: 60-80 mmHg
9. Determinarea presiunii in artera pulmonara
- cu ajutorul cateterului Swan-Ganz = cateter arterial
central cu 5 lumene:
Primul lumen: culege presiunile inrapulmonare
Lumen 2 serveste la umflarea balonasului cu aer
Lumen 3 = senzor de modificare a temperaturii
 Lumen 4 si 5 sunt deschise la 20 si la 30 cm de varf,
servesc la injectarea substantei reci pentru termodilutie,
masurarea presiunilor din atriul drept si pentru
administrarea de fluide si droguri
- valoarea presiunii se citeste la sfarsitul expirului
10. Determinarea indexului cardiac
Debitul cardiac = volumul de sange expulzat de
ventriculul stang in aorta intr-un minut. VN: 4-8 l/sec
- determina functia ventriculului stang
Metode: prin cateter arterial central, ultrasonografie
Doppler, analiza gazelor respiratorii (NICO),etc
Nursingul bolnavului cu Infarct Miocardic Acut
 - in unitati specializate de bolnavi coronarieni
Necesita:
- repaus la pat
- linie venoasa permanenta
- masurarea parametrilor hemodinamici la 2 ore (PAP,
PVC, PCWP)
- examinarea clinica a cordului si plamanilor
- pulsoximetrie
- corectarea dezechilibrelor acido-bazice
- oxigenoterapie
- monitorizarea diurezei orare (>30ml/ora), calcularea
bilantului (aport, pierderi)
 Se monitorizeaza:
 - stare de constienta, capacitate de comunicare
- puls periferic, AV, TA, respiratia
- culoarea pielii, temperatura acesteia, aparitia cianozei
- pulsul periferic
- identificarea zgomotelor intestinale la 4 ore
- verificarea sondei nazo-gastrice
- palparea abdomenului
- identificarea edemelor
- ajustarea alimentatiei prin restrictie de sodiu si apa
 Aparitia durerii toracice impune stabilirea caracterelor
durerii, initierea oxigenoterapiei,repaus la pat, calmarea
urgenta a durerii.