Ultima noapte de dragoste,

Întâia noapte
de rĂzboi
Camil Petrescu

Prof. Ramona Labici

„Eu sunt dintre acei
Cu ochi halucinaţi şi
mistuiţi lăuntric,
Cu sufletul mărit,
Căci am văzut idei."

Camil
Petrescu
 Date despre scriitor
 C. Petrescu a fost romancier, dramaturg, doctor în 
filozofie, nuvelist și poet. El a pus capăt romanului
tradițional și s-a remarcat în literatura română în
special ca propulsor al romanului modern.
 
 Nicolae Manolescu afirma că „Întreaga poetică a
romanului camilpetrescian exprimă renunțarea
curajoasă la iluzia cunoașterii absolute a
omului.”
 Ipostaze fundamentale
 ROMANCIER  Dramaturg

 1. Ultima noapte de  1. Suflete tari

dragoste, întâia noapte  2. Jocul ielelor
de război  3. Act venețian
 4. Danton
 2. Patul lui Procust
Încadrarea într-o direcție cultural ă
MODERNISM

1.Substanțialitate

2. Sincronizare cu
5. Anticalofilism
literatura europeană

3. Inovații
4. Autenticitate
literare
 1. SUBSTANȚIALITATE
Epica are la bază concepte fundamentale din sfera psihologiei și a
filozofiei, inspirate de:

› A) intuiționismul lui H. Bergson (care susținea cunoașterea

realității prin forma intuiției pure și care impunea o nouă
formulă de concepere a temporalității prin conceptul de
durată, în sensul de temporalitate subiectivă)

› B) fenomenologia lui E. Husserl (pentru care fenomenul

este obiectul sau ființa care se relevă pentru acela care
există cu adevărat și care se bazează pe o intuiție a
esențelor, deci nu pe faptele contingente)
 2. SINCRONIZARE CU
LITERATURA EUROPEANĂ
 Camil Petrescu a fost un
teoretician fervent al romanului,
optând pentru modelul lui Marcel
Proust, pentru care scriitorul a
pledat chiar înainte ca acesta să
fie o celebritate.

 Așa cum arată N. Manolescu însă,

se delimitează de acesta prin
cronologia ordonată a
retrospectivelor și prin scenariul
epic apropiat mai degrabă de
modelul clasic al faptelor,
scenelor și întâmplărilor restituite.
 3. INOVAȚII LITERARE

Introduce în literatura română tipologia intelectualului lucid, însetat de

absolut printr-o întreagă galerie de eroi memorabili:

Ștefan Gheorghidiu, din romanul Ultima noapte de dragoste…

George Ladima, din romanul Patul lui Procust

Gelu Ruscanu, din drama Jocul ielelor

Andrei Pietraru, din drama Suflete tari etc.

 4. AUTENTICITATE
 Precum Mircea Eliade sau Anton Holban,
Camil Petrescu optează pentru autenticitate,
respectiv pentru sinceritatea confesiunii
pentru a evita confuzia dintre realitate si
propunerea de realitate: „Să nu descriu decât
ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce
înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc
eu… […] Eu nu pot vorbi onest decât la
persoana I.”
 5. ANTICALOFILISM
 Asemenea lui Liviu Rebreanu, Camil Petrescu pune
în prim plan esența vieții, refuzând artificialitatea,
ruptura de limbajul cotidian pe care o provoacă
emfaza limbajului din romanul tradițional.

 Consideră că „Un scriitor e un om care exprimă cu o

liminară sinceritate ceea ce a simțit, ceea ce a gândit,
ceea ce i s-a întâmplat în viață, lui și celor pe care i-a
cunoscut, sau chiar obiectelor neînsuflețite. Fără
ortografie, fără compoziție, fără stil.”
Receptări critice ale romanului
Ultima noapte…

„o monografie a
îndoielii”
(C. Ciopraga)

„povestea studentului în
„monografia unui Filozofie Ștefan Gheorghidiu
element psihic, … care,odată cu războiul,
trăiește agonia și moartea
gelozia” iubirii lui”
(G. Călinescu) (Tudor Vianu)
 Titlul și tema operei

• Titlul surprinde cele două experiențe existențiale ale

protagonistului, devenite teme ale textului:
• Iubirea
• Războiul
• Simbolistica termenului NOAPTE – incertitudinile ce-l
frământă pe protagonist

• Termenii ULTIMA și ÎNTÂIA - capacitatea eroului de a

depăși drama iubirii și de a explora noi dimensiuni ale
vieții
 Perspectiva narativă
 Perspectiva narativă este una subiectivă, homodiegetică,
romanul constituindu-se într-un monolog confesiv scris
la persoana I. Narațiunea are de altfel la bază jurnalul
de campanie al autorului inspirat de experianța de ofițer
în timpul Primului Război Mondial.

 Naratorul este de tip personaj, iar eul narativ este

proiectat în centrul povestirii, astfel că viziunea narativă
este de tip „împreună cu”. Aceasta face ca cititorul să
știe despre celelalte personaje exact cât știe si naratorul-
personaj.
 Relația dintre incipit si final

Incipitul este de tip punere în abis. În conștiința protagonistului se

declanseaza o drama in momentul discutiei de la popota ofiterilor despre un
articol dintr-un ziar, care dezvaluie faptul ca un barbat din inalta societate si-a
ucis sotia infidela.

Finalul este reprezentat de indiferenta protagonistului raportat la fidelitatea

sau infidelitatea sotiei, acesta propunandu-i sa se desparta, daruindu-tot
„trecutul”. Finalul este unul deschis, deschizand noi posibilitati pentru erou.

Astfel, finalul este o concluzie asupra incipitului si povestii de iubire dintre

cei doi soti, eroul se detaseaza de drama conjugala individuala sub influenta
uneia colective, reprezentate de razboi.
 Structura sau compozitia
Romanul este impartit in doua parti numite carti :

 Ultima noapte de dragoste

 Intaia noapte de razboi

Prima parte prezinta drama iubirii, este o scriere fictionala.

A doua parte reprezinta drama razboiului, care se bazeaza pe experientele traite in mod
direct de catre scriitor in Primul Razboi Mondial. Are la baza jurnalul de campanie din
perioada in care a fost inrolat pe front ca ofiter.

Prima carte cuprinde sase capitole:  La Piatra Craiului, in munte, Diagonalele unui
testament, E tot filozofie, Asta-i rochia albastra, Intre oglinzi paralele, Ultima noapte de
dragoste.
A doua parte cuprinde sapte capitole: Întaia noapte de razboi, Fata cu obraz verde de la
Vulcan, Intamplari pe apa Oltului, Post inaintat la Cohalm, Ne-a acoperit pamantul lui
Dumnezeu, Wer Konn Rumanien retent?, Comunicat apocrif.
 Două scene reprezentative
 1. Excursia de la Odobești
O excursie la Odobesti este ocazia
pentru Stefan de a observa
comportamentul sotiei sale, acesta
este orbit de gelozie si remarca
dorinta sotiei sale pentru domnul
G, si constata ca Ela nu mai e ceea
ce isi dorea. Are loc prima
ruptura sufleteasca dintre cei doi,
iar la intoarcere Stefan ii propune
Elei sa divorteze. Aceasta scena
reprezinta momentul de maxima
tensiune in casnicia celor doi.
 2. Intoarcerea eroului rănit
din război
Stefan este ranit, se intoarce la
Bucuresti, iar Ela il primeste
grijulie, se intereseaza de el, dar o
scrisoare anonima il face sa isi
intareasca banuielile cu domnul G.
Stefan Ghiorghidiu constata ca Ela
ii este indiferenta si ii propune sa se
desparta, daruindu-I ei “tot
trecutul”. Secventa reprezinta
vindecarea de drama iubirii prin
alta mai puternica, aceea a
razboiului.
Caracterizarea personajului Stefan
Gheorghidiu
Stefan Gheorghidiu este personajul principal
al operei literare Ultima noapte de dragoste,
intaia noapte de razboi, de C. Petrescu. Din
punct de vedere social, acesta este student la
Filosofie, cu o situatie materiala precara,
fiind indiferent relativ la lucrurile materiale.
Moral, personajul este caracterizat de
aspiratia spre perfectiune, spre ideal.

Reprezinta tipul intelectualului lucid,

inadaptat social, ilustrand drama iubirii in
relatie cu lumea, doreste o dragoste traita la
modul absolut. Nu este ipocrit , ba chiar
este dezinteresat de planul material, nu
accepta minciuna, compromisul si falsitatea,
fiind un pasionat al adevarului, al
cunoasterii absolute.
 Protagonistul traieste doua experiente fundamentale: dragostea si
razboiul care sunt prezentate pe parcursul romanului prin
intermediul constiintei.

In cazul lui Stefan Gheorghidiu drama provine din luciditate.

Traieste drama iubirii si geloziei care sunt vindecate de drama
razboiului; drama iubirii este profunda cu atat mai mult cu cat
considera ca traieste o iubire ideala care nu e viciata de societate. In
final, este victima propriului ideal.

O alta drama este aceea a razboiului, evenimentele fiind dispuse

cronologic in jurnalul de front. Personajul nu prezinta razboiul la
modul eroic, el vede doar aspectul distructiv, fiinta umana se reduce
la instinct si nu vede nicio valoare morala. Devine mai puternic, este
capabil sa se retraga din lumea lui si o paraseste pe Ela.
  Este prezentata relatia dintre cei doi
soti, Stefan Gheorghidiu si Ela. Stefan
Ștefan Gheorghiuu
Relația dintre două personaje
este student la Filosofie, iar Ela este
studenta la Litere. Iubirea lor se naste
din orgoliu.Relatia acestora trece de la
iubirea ideala la dezamagirea absoluta
Ela
 Traiesc efortul inceputului precar din punct de vedere
material. Momentul primirii mostenirii marcheaza inceputul
degradarii relatiei, Gheorghidiu nu se lasa influentat de
puterea banului, iar Ela este introdusa in lumea mondena.
Ruptura celor doi se amplifica cand Ela adopta un nou stil
vestimentar, un nou mod de viata si alti prieteni.

Infidelitatea este pusa in lumina in cadrul excursiei de la

Odobesti, cand Stefan observa atractia Elei pentru domnul
G. Gelozia atinge cote inalte, dar Ela isi lasa sotul sa fie
gelos. Urmeaza o perioada de despartiri si impacari, de
incertitudini si framantari.

Momentul definitoriu in relatia celor doi este intoarcerea din

razboi a lui Stefan care isi da seama ca Ela ii este indiferenta
si se despart, lasandu-I Elei averea, adica „tot trecutul”.
 Apreciere critică

 „Ultima noapte de dragoste, întâia

noapte de război este o scriere în
care arta analizei câștigă unul din
succesele ei cele mai mari.”
(Tudor Vianu, Arta prozatorilor români)