Studiu comparativ privind industria de bere în

Polonia și România.
Profesor coordonator
ALINA ZAHARIA  
Studenți
MUȘAT LAURA GEORGIANA
STAICU RUXANDRA GEORGIANA
MOHONEA ANDREEA VIOLETA
 CUPRINS
 
INTRODUCERE- Descrierea industriei și a importanței categoriei
de alimente în hrană
CAPITOLUL 1- Reprezentativitatea industriei în cele două țări
Evoluția producțiilor medii pe ultimii 5 ani
Principalele zone de producție sau de captură
Numărul de lucrători în industrie
CAPITOLUL 2- Evoluția pieței
Trendul de consum
Trendul vânzărilor în industrie
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

 Berea este o băutură alcoolică obținută din 4 produse naturale: drojdia de bere, malț, hamei și apă.
Aceasta are aproximativ 5% alcool; așa-numita bere fără alcool are între 0 și 0,5% alcool.

 Temperatura ideală de consumat berea este cuprinsă între 6 și 8 °C.

 Berea a apărut acum cca. 6.000 de ani. Vine cel mai probabil de la pâine care s-a udat și a început să
fermenteze, de unde a apărut procesul de fermentare.

 Această descoperire a avut loc de mai multe ori în istoria omenirii, astfel că nu se poate ști sigur unde a
fermentat la început berea.
 POLONIA

Berea vede o creștere surprinzător de puternică a volumului și valorii, în ciuda maturității

 În 2018 a fost un an foarte bun pentru bere, care a înregistrat o creștere puternică atât în ​volum, cât și ca valoare. Creșterea valorii
a fost determinată în principal de premiumizarea continuă, care este încă o tendință foarte puternică în Polonia, fiind reflectată în
băuturile alcoolice. Vremea foarte bună a Poloniei în 2018 a fost, de asemenea, un factor cheie, care a determinat creșterea
vânzărilor și a influențat și creșterea vânzărilor la comerț.

Situația economică continuă bună și șomajul scăzut s-au reflectat în bogăția sporită a localnicilor, care a susținut creșterea
cheltuielilor, inclusiv pentru bere. Lager a rămas cel mai popular tip de bere în 2018, cu accent pe lager la prețuri medii și
premium, alături de producătorii autohtoni.

 În general, berea este deja o categorie matură și, prin urmare, se preconizează că vânzările vor rămâne stabile, însă cu o scădere a
berii economice și o creștere a opțiunilor premium. Cu toate acestea, există factori imprevizibili, cum ar fi vremea foarte bună sau
venitul crescut din fondurile sociale, care ar putea susține o creștere mai puternică. Tendința stilului de viață sănătos va continua să
crească susținând cererea de laberă premium și bere fără alcool scăzut.

De asemenea, interesul pentru berea artizanală va dobândi o tracțiune suplimentară, deoarece aceasta nu va mai fi o tendință, ci o
instalație permanentă. De asemenea, noutățile ar trebui să atragă interesul atât timp cât economia rămâne sănătoasă.
 Ultimele statistici :
 Berea crește cu 3% în volum total, până la 3,9 miliarde de litri în 2018

 Berea artizanală continuă să crească în forță obținând o pondere mai mare din vânzări

 Berea cu alcool non / scăzut este cea mai dinamică categorie din 2018, cu o creștere a volumului total de 70%

 Prețul mediu unitar al berii crește cu 3% în 2018

 Nicio modificare în primele trei poziții în 2018

 În perioada de prognoză, berea va crește la un volum total de CAGR de 1%, pentru a ajunge la 4,1 miliarde de litri în 2023
ROMÂNIA

Cantitativ, berea este cea mai consumată băutură alcoolică din România. În 2018, românii au achiziționat mai multă
bere decât în ​2017, factori precum vremea bună și Cupa Mondială de Fotbal au influențat pozitiv vânzările. Berea și-a
continuat tendința pozitivă din anii precedenți, susținută de portofoliul larg de produse și marketingul agresiv; berea este
băutura alcoolică care este promovată cel mai intens. În general, comportamentul consumatorilor se schimbă, produsele de
bere premium obținând mai mulți adepți. Acest lucru se reflectă în scăderea vânzărilor de bere în sticlele PET, care este
ambalajul utilizat în general pentru berea economică.

Consumul de bere în România este caracterizat de sezon, cu vânzări maxime în lunile de vară. Evoluția categoriei de
bere este relativ fragilă, fiind foarte dependentă de vreme. În perioada de prognoză, consumul de bere este probabil să crească
în anii cu veri calde. Inflația reprezintă, de asemenea, un factor de risc pentru bere. Un context economic stabil și un cadru
previzibil de reglementare vor conduce la evoluția ușor pozitivă a vânzărilor de bere pe perioada prognozei. Cu toate acestea,
schimbările climatice influențează negativ producția de orz în țară; astfel, este de așteptat creșterea prețurilor în următorii ani.
 Ultimele statistici :

 În 2018, volumul total al vânzărilor de bere crește cu 1%, ajungând la 1,8 miliarde de litri.

 Berea artizanală câștigă un număr tot mai mare de adepți.

 Berea Weissbier / Weizen / Grâu crește în cel mai rapid ritm în 2018, cu o creștere de 14% în volum total.

 Prețurile unitare au crescut în termeni actuali în 2018.

 Timisoreana rămâne în 2018 cel mai vândut brand de bere din România.

 Berea urmează să stagneze în termeni CAGR în volum total în perioada de prognoză, rămânând la 1,8 miliarde de litri în
2023.
 Capitolul 1
 Evoluția productiilor medii in ultimii 5 ani ( litri )

 Producția de bere din Polonia este mai mare decât în România. În ambele situații producția de bere din ultimii 5 ani este în
creștere. În Polonia avem o creștere de 140.204 litri din anul 2015 până în 2019 iar în România avem o creștere de 87.309,5
litri.

 Diferența de producție dintre România și Polonia în ultimul an este de 2.133.543,8 litri.

 Principalele zone de producție.
 1.1România și Orientul Mijlociu, Africa. ( unitate – milioane de litri )
 CAPITOLUL 2 - Evoluția pieței.
Trendul de consum. ( % )

În 2014, în România volumul de bere a fost de -7,3%, dar până în 2016, volumul a ajuns la 1.0%. România a fost în
creștere, iar Polonia de la 1,1% în 2014, ea a ajuns la 3,3%. Diferența dintre Polonia și România este de 2,3 %. Vânzările din
Polonia sunt mult mai mari decât în România.
 Trendul vânzărilor în industrie. ( mlioane litri )

 Din acest tabel putem observa diferența dintre cele 2 țări ale vânzărilor în industrie. Ambele țări sunt în creștere din 2014
până in 2016, apoi în următorul an au parte de o scădere. Diferența de vânzare între cele 2 țări este de 2.113,0 milioane litri.

 Polonia a avut o creștere de 156,8 milioane litri, din 2014 până în 2016, pe când România a avut o creștere de 147,4.