Sunteți pe pagina 1din 109

RADIOIMAGISTICA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR

PATOLOGIE OSOASA

PROF.DR.IOAN CODOREAN

DISCIPLINA DE RADIOLOGIE IMAGISTICA MEDICALA SI MEDICINA


NUCLEARA
SPITALUL MILITAR CENTRAL-2006
Joi
RADIOIMAGISTICA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR

PATOLOGIE OSOASA

• TRAUMATISME-fracturi, luxatii, entorse;

• TUMORI- osoase maligne primitive, metastatice , benigne

• BOLI INFLAMATORII:acute, cronice; osteite, osteomielite, osteoartrite;

• NECROZE ASEPTICE

• DISPLAZII

• DISTROFII
TRAUMATISMELE OSTEO-ARTICULARE
La nivel osteoarticular sint urmate de obicei de:
fracturi
luxatii
entorse

Diagnostic imagistic: radiografia simpla, IRM, CT,


scintigrafie

Radiografia simpla-obligatorie- permite:

stabilirea diagnosticului de fractura sau luxatie


orientarea conduitei terapeutice
controlul corectitudinii manevrelor de reducere si
imobilizare.
Reguli de examinare:

 sa se foloseasca regimuri adecvate


 cel putin doua incidente
 sa includa focarul de fractura si articulatiile
vecine
 sa evidentieze osul si partile moi

 in cazul oaselor pereche se vor face radiografii


bilaterale
In caz de fractura radiografia
precizeaza:
 Sediul (localizarea)
 Tipul
 Traiectul
 Deplasarea fragmentelor
 Existenta leziunilor asociate
1.Sediul fracturii
 Tipul de os interesat ( lung , scurt sau
plat )
 Portiunea de os fracturata ( epifiza ,
metafiza sau diafiza )
 Daca se produce pe o zona osoasa care
ia parte la formarea unei articulatii.
2.Tipul fracturii

complete sau incomplete.

Cele complete:

 bifragmentare
 cominutive
 bifocale
 prin smulgere
 prin tasare
 fracturi-separatie
3.Traiectul fracturii:

Se raporteaza in functie de
axul osului:
•transversal
•oblic
•longitudinal
•Spiroid

1, transversala; 2, oblica; 3,
spiroida; 4, decolare epifizara
(copil).
4 Deplasarea fragmentelor
 Angulare  Incalecare

 Translatie (depl lat)  Rotatie


 Telescopare

1, angulare;
2, in baioneta/ translatie;
3, decalaj/ rotatie;
4, incalecare
5.Structura oaselor fracturate:

Trebuie precizat daca osul este modificat


patologic , prin afectiuni care-i scad
rezistenta mecanica ( inflamatii , distrofii ,
tumori etc.)

6.Prezenta leziunilor asociate:


Se precizeaza daca exista leziuni articulare ( luxatii ) ,
acestea fiind singurele care pot fi evidentiate
radiologic.
Entorsele, leziunile vasculare si leziunile nervoase nu pot fi evidentiate
Rx
Etiologia fracturilor
 Varsta are importanţă în etiologia fracturilor. Astfel:
 a). la copii se pot constata următoarele tipuri de fracturi:
- fractura "in lemn verde" caracterizată printr-o fisură la
nivelul corticalei şi compactei într-o parte a osului, fără
întreruperea completă a continuităţii osului în partea opusă
fracturii;
- decolarile epifizare caracterizate prin separarea epifizei de
diafiză la nivelul cartilagiului de creştere.
 b) la bătrîni se produc, mai des fracturi la nivelul
punctelor de rezistenţă slabă, în special la nive­lul colului
femural; astfel de fracturi apar uneori după un traumatism
foarte mic.
Osificarea fracturilor
 Procesul osificarii fracturilor se face asemanator procesului osificării
normale.
 Radiologic apare calusul -tesut osos nou format.

 Calusul osos etape evolutive:

-calus fibrinos proteic apare în primele 7 zile


-calus fibros provizoriu se formeaza intre 7-16 zile.
-calus osos primitiv se formează din ziua 16-a
-calus osos definitiv se formează timp indelungat, 3-18 luni, pe
masura remanierii calusului osos primitiv.
Osificarea fracturilor
 Calusul endostal ia nastere în focarul de fractură la
nivelul ţesutului medular;
 calusul periostal ia nastere prin proliferarea şi
metaplazia celulelor periostale.

•In fracturile oaselor lungi apare atat calusul central


(endostal) cat si cel periferic (periostal),
Osificarea fracturilor

Aspectul radiologic
Tumefiere de parti moi in jurul focarului de fractura.
Diminuarea densitatii extremitatilor osoase, largire aparenta a
traiectului de fractura.
Mica zona usor calcificata in jurul focarului de fractura.
Densificarea calusului ale carui limite apar nete.
Stergerea progresiva a traiectului
Aparitia de travee osoase in interiorul calusului.
Complicaţiile fracturilor
Principalele complicaţii ale fracturilor sînt:
-Intarzieri in formarea calusului.
Radiologic traiectul de fractură rămîne vizibil un timp mai îndelungat;
fragmentele osoase prezintă osteoporoză
-Pseudartroză, complicaţie a unei fracturi datorită neconsolidării
fragmentelor şi apariţia unei mobilităţi anormale.
Radiologic se constată un spaţiu clar între fragmentele osoase; capetele
osoase apar condensate uneori hipertrofiate.
-Calus vicios, este un calus care fixează fragmentele osoase într-o poziţie
nefavorabilă funcţiunii.
-Calus hipertrofic, neregulat, este un calus exagerat, întins, care poate
prinde în el unele elemente anatomice (nervi) sau prin dezvoltarea lui
împiedecă funcţia unor muşchi, tendoane etc.
Scintigrafia
 Poate arata fracturi
nevizibile pe radiografie
Fracturi - incidenta
20-40 ani (accidente
de rutiere de munca)
Peste 70 ani
(osteoporoza)

Localizare (frecventa):
1. gamba – accidente
2. Antebrat
3. Extr prox a femurului-
virstnici
EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA A FRACTURILOR

PELVISULUI

*
LEZIUNI PARIETALE (tegumente, tesut conjunctiv
subcutanat aponevroze, muschi)

LEZIUNI OSOASE

TRAUMATISM LEZIUNI VASCULO-NERVOASE

LEZIUNI DE ORGANE INTRAPERITONEALE

LEZIUNI DE ORGANE EXTRAPERITONEALE


FRACTURILE CENTURII PELVINE
consideratii generale

- cauzele c. m.frecvente : accidente rutiere


caderi de la inaltime

-procent redus din injuriile scheletice

-asociaza leziuni ale vaselor mari, nervi,


tract urinar

-examinarea radiologica esentiala pt.


diagnostic
(semnele clinice nu totdeauna evidente)
Pelvisul este un inel osos rigid solidarizat prin
ligamente anterior si posterior

Identificarea unei fracturi obliga la cautarea atenta


a unei a doua leziuni

Getzbein & Chenoweth (1977) – demonstreaza ca


totdeauna exista o a doua leziune, chiar in fracturile de
pelvis aparent unice
FRACTURILE CENTURII PELVINE

CLASIFICARE DUPA DIRECTIA


FORTEI DE PRODUCERE

COMPRESIE COMPRESIE FORFECARE MIXTE


ANT.-POST. LATERALA VERTICALA 13%
33% 50% 5%
RG. ANTERO-POSTERIOARA
STANDARD

ARIPA SACRULUI
ILION
ARTIC. SACROILIACA

ACETABULUM
CAP FEMURAL
PUBIS
ISCHION

B
FRACTURILE CENTURII PELVINE

Clasificare RADIOLOGIC-ORTOPEDICA

FRACTURI STABILE FRACTURI INSTABILE

Avulsii Tip Malgaigne


Parcelare de aripa iliaca • Malgaigne clasic
Transversale de sacru • Volemier
De ramuri ischio-pubiene • cu disruptia artic. S.I.
• unilaterale De echitatie
• bilaterale Dubla verticala controlaterala
Dislocatii
FRACTURI PELVINE STABILE

AVULSII DUVERNEY SACRU

spina iliaca antero-superioara (a), aripa iliaca cu orientare transversala


anteroinferioara (b),
tuberozitatea ischiadica (c) RAMURI ISCHIO-PUBICE

unilateral bilateral
FRACTURI PELVINE INSTABILE
Tip Malgaigne (implica ramurile ischio-pubiene unilateral)

cu disruptia artic. cu fractura prin sacru cu fractura prin aripa


sacro-iliace ipsilaterale (Voillemier) iliaca (Malgaigne clasic)

Dislocatii
dubla verticala (disjunctie simfiza pubiana+disruptia
De echitatie
controlaterala artic. sacroileale

ambele inele ambele ramuri ischiopubice de


obturatorii(4 ramuri) o parte si fractura sau disjunctie unilateral bilateral
artic. Sacroiliaca contralaterala
•Barbat, 28ani, accident rutier
•fractura Malgaigne tipica:
•fracturi verticale pe inelul obturator stg. si fractura osului
iliac ipsilateral
•Barbat, 25 ani, accident de motocicleta
•dislocatie pelvina tipica:
•largirea marcata a simfizei pubiene si a articulatiilor sacroileale
Femeie, 30ani, accident auto
Rg. AP: fractura tavan acetabular

CT:fractura cominutiva
distributia intraarticulara a fragmentelor
Fracturile femurului
Proximale: de cap
de col
de masiv trohanterian
Diafizare
Distale

Investigatii:Radiografia – in doua incidente


CT, RM –pt leziuni asoc (eventual
reconstr 3D)
Fracturile capului femural

 Sant rare si insotite de obicei de luxatii


 Cu sau fara detasare de fragment osos
 Evolutie nefavorabila – coxartroza
 Tratament conservator (chirurgical pt cele cu
fragmente)
 Pot fi urmate de necroze aseptice parcelare
Fracturile de col femural
 – 7% din tot fracturilor
 Incid ridicata la varstnici (dat osteoporozei)
 Prognostic grav
 Complicatii numeroase
 (pseudartroza-30%,
 osteonecroza aseptica-35%,
 coxartroza postraumatica
 Tratament – de regula chirurgical (mijloace de fixare,
proteze). Poate fi si ortopedic (imobilizare)
Fracturile de col
Clasificari
Clasificar
Pauwels: (dupa unghiul liniei de fractura cu
orizontala)
Poate da prognosticul (unghi mic stabilitate buna)
1. 2. 3.
Fracturile de masiv trohanterian
 Sant extracapsulare
 Teritoriu e bine vascularizat (nu apare osteonecroza
aseptica, pseudartroza)

 Date de caderi pe sold (varstnici) sau accidente, caderi


de la inaltime

1.Cervico-
2.Per si intertrohanteriene 3.Trohantero-diafizare
trohanteriane
Fracturile subtrohanteriene
Clasificare fracturilor subtrohanteriene
după Seinsheimer

 Se impart in 5
tipuri:

– Tip 1 fracturi fara/ cu


minima deplasare
– Tip 2 fracturi cu 2
fragmente
– Tip 3- fracturi cu 3
fragmente
– Tip 4- fracturi
cominutive
– Tip 5- fracturi
sub/intertrohanterice
COMPLICATII

a. Imediate:

- deschiderea la exterior a focarului de fractura

- leziuni vasculare si nervoase

- interpozitii musculare

- hidartroza a genunchiului

b. Tardive:

- retard in consolidare ( > 6 luni)

- pseudartroza

- calus vicios cu angulatie mare sau consolidare cu decalaj


Traumatismele rotulei
 Destul de frecvente la adult, se intalnesc relativ rar la copii insotind alte
leziuni ale aparatului extensor al genunchiului.

Mecanism de producere:
*)Dupa Malgaigne, Chaput si Charpy, se intalnesc :
 A. Fracturi prin cauze directe ce se produc prin soc direct

asupra rotulei sau prin cadere in genunchi


 B. Fracturi prin cauze indirecte produse prin contractia violenta

a m. cvadriceps -nu se intalnesc la copii, ci numai la adulti

Anatomie patologica
Se descriu :
1.Fracturi de rotula fara lezarea aparatului extensor (8%)
2. Fracturi de rotula cu lezarea aparatului extensor (92% )
Traumatismele rotulei:

Clasificare
-a,b: avulsia polului inf sau
sup

-c: fr transversa cu/fara


deplasare

-d: long. cu/ fara deplasare

-e: cominutiva cu
deplasare

-f: cominutiva fara


deplasare
Fractura patelara:
FRACTURILE OASELOR GAMBEI:
Fracturile tibiei:
*) In functie de sediul unde se produce fractura, se cunosc :
A. Fracturi ale extremitatii proximale
B. Fracturi ale diafizei
C. fracturi ale extremitatii distale

A. Fracturile extremitatii proximale


Se descriu :
a. fracturi ale platoului tibial
b. fracturi ale tuberozitatii tibiale
c. fracturi prin decolare
d. fracturile spinei tibiale
Clasificarea fracturilor platoului tibial dupa SCHATZKER
 Tip 1-fractura tipica. Traiect vertical in condilul lateral
cu afectarea suprafetei articulara a platoului tibial.
Aspect tipic pt. fragment despicat.

 Tip 2-fractura cu depresiune. Suprafata de clivaj ca in


tip 1,
 Tip 3 –depresiune centrala a suprafata articulara a
platoului tibial lat.

 Tip 4 –fractura condilului medial cu 2 subtipuri


 A)Traiect-platoul med. B) fragment smuls din portiunea
mediana

 Tip5 –frctua bicondiliene. Linia de fractura ia aspectul


de “y” inversat. Poate fi asociata si cu fractura
eminentei intercondiliene

 Tip 6-fracturi ale platoului tibial cu extensie in metafiza


si diafiza
Fractură cu avulsia unui
Fractură Second fragment prin interesarea
ligamentului încrucişat posterior
Fragment osos fracturat prin
interesarea ligamentului încrucişat anterior
Fracturile diafizei tibiale

 Pot avea sediu in orice regiune cuprinsa intre cele


doua linii epifizo-metafizare.
b. Fracturile pilonului tibial:
au descris :
– 1. fracturi anterioare a pilonului tibial
– 2. fracturi posterioare a pilonului tibial
– 3. fracturi complexe ale pilonului tibial

c.Dezlipirile epifizare distale ale oaselor gambei:


C1. Dezlipirea epifizara distala a tibiei:
 Apare dupa o miscare violenta de abductie si torsiune si poate fi :
*) fara deplasare /deplasare minima, rara ,glezna aparand tumefiata
si durerea la palpare apare la nivelul cartilajului de crestere.
**) cu deplasare mare, este de obicei o dezlipire –fractura,
fragmentul metafizar fiind deplasat posterior.
Fractura luxatie ant. tibiotarsiana
Fractura calcaneului
 Reprezinta cam 3% din totalul fracturilor, cu frecventa mai mare la
barbati = 40-50 ani
 Mecanismul de producere:
– Direct (rar) - prin zdrobiri laterale ale piciorului prins intre
tampoane
– Indirect - caderi de la inaltime, explozii in mine (presiune de jos in
sus), rezultand o fractura prin zdrobire sau forfecare tip
BOHLER

Clasificarea fracturilor in functie de afectarea sp.articular


Intraarticulare (talamice)
Extraarticulare
scafoid
Fracturile oaselor metatarsiene
 Mecanismul de producere:
– Direct, si sunt fracturate de obicei mai multe oase
metatarsiene
– Indirect, mai rar, prin rasucirea piciorului
(accident de calarie) sau prin exagerarea curburii
oaselor (caderea pe varful piciorului )
– Fractura izolata a unui metatarsian de obicei, al
doilea si al treilea, se observa la persoanele care
fac un drum lung = fractura de mers (sau efort)
FRACTURILE CLAVICULEI

o sunt frecvente , datorita pozitiei superficiale a


osului si formei de “S”italic , care predispune la
fracturi prin exagerarea sau reducerea brutala a
curburilor;
o sunt mai frecvente la copii;
o cele mai frcvente sunt fracturile de treime medie.
FRACTURILE CLAVICULEI

Complicatii imediate posibile :


o fractura deschisa , cu exteriorizarea la piele a
fragmentului osos intern;
o lezarea ramurilor plexului brahial si vaselor
vecine(artera subclavie , artera si vena axilara).
Examenul radiologic:
o se realizeaza o incidenta de fata ,care sa cuprinda
si articulatiile sternoclaviculara si acromio
claviculara.
FRACTURILE CLAVICULEI

-Fracturile 1/3 medii-80% din toate fracturile


claviculare

-Fracturile 1/3 externe-15% din toate fracturile


claviculare

-Fracturile 1/3 interne -5% din toate fracturile


claviculare
TRAUMATISM TORACIC

Litoiu Claudiu, 20 ani


Rgr. Fractură cu angulare în 1/3 medie a claviculei drepte, disjuncţie
acromioclaviculară
Voalarea parenchimului pulmonar în 1/3 superioară a hemitoracelui dr.
FRACTURILE OMOPLATULUI

o Sunt rare , pentru ca omoplatul e un os


mobil , inconjurat de o masa musculara
apreciabila si pentru ca e putin expus
traumatismelor.
FRACTURILE SCAPULARE

-Fracturi ale corpului scapular


-Fractura unghiului supero-lateral incluzand colul si glenoidul
-Fracturi ale apofizei coracoide si acromionului
-
FRACTURILE HUMERUSULUI

Se impart ,in functie de sediul de producere :


o Fracturi ale extremitatii superioare
o Fracturi ale diafizei
o Fracturi ale extremitatii inferioare
FRACTURILE PALETEI HUMERALE

-supracondiliene
-transcondiliene
-intercondiliene
-condiliene
-epicondiliene
FRACTURILE HUMERUSULUI

Complicatii posibile:
o lezarea pachetelor vasculo-nervoase vecine;
o la copil, se produce frecvent fractura-
separare a epifizei proximale a humerusului,
la nivelul cartilajului de crestere.
TRAUMATISMELE OASELOR ANTEBRATULUI

Se clasifica in:

Fracturi diafizare

Fracturi ale extremitatii superioare

Fracturi ale extremitatii inferioare


FRACTURA DE CAP RADIAL

Reprezinta fracturi ce se produc intre


extremitatea proximala a radiusului si
tuberozitatea bicipitala
FRACTURA
POUTEAU-COLLES

- se produce la nivelul ultimilor cm. ai


radiusului ,la 1,5-2,5 cm. deasupra interliniei
radio-carpiene.

- e cea mai frecventa fractura a oaselor


antebratului , in special la varstnici.
FRACTURA COYRAND

o e mult mai rara decat fractura POUTEAU-


COLLES
o se numeste si fractura POUTEAU-COLLES
inversata
o are loc tot la nivelul ultimilor 2,5 cm ai
radiusului
FRACTURA COYRAND
Mecanism de producere:
o prin traumatism direct , rar
o indirect ,prin cadere pe fata dorsala a mainii
Anatomie patologica:
o se produce angularea fragmentelor osoase ,
convexitatea angulatiei gasindu-se pe fata
dorsala a antebratului.
FRACTURA PRIN TASARE A EXTREMITATII DISTALE A
RADIUSULUI

o se produce la copii
o e foarte frecventa
FRACTURA PRIN DECOLARE A EPIFIZEI DISTALE RADIALE

o apare la copii
o seamana cu fractura POUTEAU-COLLES
o diagnosticul de certitudine al varietatii de fractura se pune pe
radiografie ,ce evidentiaza deplasarea epifizei distale radiale
(in special spre posterior).
Luxaţii
 Definiţie:
– Îndepărtarea durabilă a suprafeţelor articulare, cu
modificarea permanentă a raporturilor anatomice
 Clasificare:
– Congenitale: luxaţia congenitală de şold
– Dobandite- Traumatice:
 Scapulo-humerală
 Cot
 Coxo-femurală
– Patologice: PCE, artrite nespecifice/specifice
LUXATIA ARTICULATIEI SCAPULOHUMERALE

o sunt frecvente.
Mecanism de producere:
o traumatism direct , rar;
o indirect , prin cadere pe
umar.
POLITRAUMATISM-LUXATIE COXOFEM.DR.

P V Dg.Trimitere: Politraumatism prin accident feroviar.


CT: Fracturi cu deplasare arcuri costale anterioare în 1/3 superior hemitorace
stâng. Pneumotorax stâng. Pneumatocele şi imagini interstiţiale lob inferior
bilateral. Hemoragie retroperitoneală stânga. Fractură aripă sacrată stg. Fractură
cominutivă cotil dr. Luxaţie posterioară cap femural dr.
Entorse

 Definiţie:
– Leziuni traumatice cu lezarea în diferite grade a
aparatului ligamentar, dar cu menţinerea
suprafeţelor articulare în contact
 Fără expresie radiografică; smulgerea de
fragment osos din zona de inserţie
ligamentară – vizualizare radiografică.
Joi
Fracturile de col Clasificari
Garden (dupa sistemul trabecular)
Este si prognostica
Tipul I fract incomplete si prin abductie
traveele inclinate si in usor valgus
Fractura cominutiva pertrohanteriana