Sunteți pe pagina 1din 12

Cuprins

 1. Generalitati
 2. Cauze
 3. Simptome
 4. Antraxul gastrointestinal
 5. Antraxul orofaringian
 6. Investigatii
 7. Consult de specialitate
 8. Tratament
 9. De retinut
Antraxul este o boala potential fatala data de bacteria Bacillus anthracis. Aceasta bacterie produce sporii care
raspandesc infectia. Sporii sunt bacterii in repaus. La fel ca semintele plantelor, sporii nu se activeaza pana nu
germineaza.
Antraxul este rar la oameni in afara situatiei in care este raspandit in mod intentionat. Antraxul apare la vite, cai, oi si
capre. In antecedente sunt mentionate infectii cu antrax in America de Nord la persoane care lucrau cu animale, ca
veterinarii si fermierii.
Oricum, in prezent infectiile cu antrax sunt rare la animalele din America de Nord, datorita programului de vaccinare a
animalelor. In 2001, populatia a devenit ingrijorata dupa ce au aparut 22 de cazuri de antrax in S.U.A. ca rezultat al
bioterorismului. In majoritatea cazurilor au fost afectati functionari ai serviciului de posta si jurnalisti, care erau expusi
sporilor de antrax la manipularea scrisorilor.
Oamenii pot dezvolta patru tipuri de infectii cu antrax:
- antrax cutanat, printr-o leziune a pielii
- antrax gastrointestinal, prin ingestia de alimente contaminate
- antrax orofaringian (regiunea posterioara a cavitatii bucale), prin ingestie de alimente contaminate
- antrax respirator, prin inhalarea sporilor.
Dintre cele patru forme antraxul respirator duce la deces cel mai frecvent.
Cauze
Antraxul este produs de o bacterie numita Bacillus anthracis. Singura modalitate de a face antrax este prin
expunerea directa la sporii bacterieni, prin ingestia alimentelor contaminate sau prin inhalarea sporilor din aer.
Exista posibilitatea ca o leziune deschisa sa fie sursa transmiterii antraxului de la o persoana la alta, dar
aceasta metoda de transmitere este rara. Persoanele care vin in contact cu persoane infectate sau care
prezinta boala, nu trebuie imunizate sau tratate, numai in cazul in care au fost expuse la aceeasi sursa de
infectie.
Nu toate persoanele expuse la antrax vor face boala. Totusi medicii vor trata persoana respectiva pentru a
preveni infectia, in cazul in care aceasta a fost expusa la sporii de antrax.

Antraxul cutanat este raspandit prin contact direct cu sporii de antrax, ce ajung pe tegumente sau pe o leziune a
mainilor, degetelor, fetei. Jumatate din cazurile de infectiile din SUA in 2001 prin atacuri bioteroriste au fost
cutanate.
Antraxul gastrointestinal si orofaringian este raspandit prin consumul de carne contaminata. Astfel de cazuri au
aparut in zonele in curs de dezvoltare ca Asia, Orientul Mijlociu si Africa dar nu in America de Nord.
Antraxul respirator se transmite cand o persoana inhaleaza sporii. In antraxul respirator, cel mai mic spor poate
patrunde in caile respiratorii, se multiplica si intra in sistemul circulator sanguin. Din acest moment boala este in
perioada activa si este foarte dificil de tratat. Acest poces are loc in cateva zile pana la cateva saptamani.
Simptome
Perioada medie de pentru antrax este de pana la 7 zile dar
poate lua 60 de zile sau mai mult pana la aparitia
simptomatologiei. Simptomele depind de tipul de transmitere a
infectiei.
Alte simptome pot fi:
- ganglioni limfatici mariti in apropiere de zona cu leziunea
cutanata
- febra
- migrene (dureri de cap)
- un sentiment de disconfort.
Antraxul cutanat
Antraxul cutanat apare de obicei cand sporii bacteriei ajung pe o
leziune a tegumentelor.
Antraxul cutanat are urmatoarele caracteristici:
- infectia pielii apare ca o mica, cu sau fara prurit (mancarime),
asemanatoare cu muscatura de insecta sau paianjen
- in una pana la doua zile se transforma intr-o bula plina cu un
lichid, de aproximativ 1 cm pana la 3 cm in diametru
- iIn 7 pana la 10 zile apare un punct negru in mijlocul leziunii,
inconjurat de o zona rosie si edematiata (infiltrata cu lichid
seros); bula este de obicei nedureroasa; pot aparea mai multe
bule in diferite stadii.
Antraxul gastrointestinal

In S.U.A. nu s-au gasit cazuri confirmate de antrax gastrointestinal. Aceasta forma de antrax apare dupa
consumul de carne contaminata cu bacteria care da antrax. Antraxul gastrointestinal poate fi mai grav decat
antraxul cutanat dar poate fi tratat eficient prin administrarea prompta de antibiotice.

Netratat, antraxul gastrointestinal duce la:


- ulcere la baza limbii sau amigdalelor
- angina faringiana
- inapetenta (lipsa poftei de mancare)
- voma
- febra.

Aceste simptome sunt urmate de:


- dureri abdominale
- voma cu (hematemeza)
- scaun diareic cu sange.
In doua pana la patru zile dupa aparitia acestor simptome, apare (lichid in abdomen) iar socul si decesul survin
peste 2 pana la 5 zile.
Antraxul orofaringian

Aceasta forma este cea mai rara. Perioada de incubatie este de una pana la sapte zile.
Simptomele de debut sunt:
- febra
- ganglioni limfatici mariti ai zonei cervicale
- angina faringiana severa
- dificultati la inghitire (disfagie)
- ulcere la baza limbii.
Pe masura ce infectia progreseazasi edemele cresc, respiratia poate deveni dificila
Investigatii

Daca o persoana prezinta simptome caracteristice antraxului, medicul va utiliza


informatia din antecedentele personale patologice si testele pentru a afla daca
persoana a fost expusa la spori de antrax. Medicul va intreba de mediul in care
lucreaza pacientul si de expunerile care ar fi putut avea loc. Postasii, de exemplu, au
fost supusi unui risc pentru expunerile la spori in urma bioterorismului.
Daca medicul va continua sa suspecteze o expunere la spori de antrax, va trata
pacientul cu antibiotice pana cand diagnosticul va fi confirmat sau exclus.

Medicii diagnosticheaza antraxul cand Bacillus anthracis este identificat intr-o cultura
din sange, lichid spinal, leziuni tegumentare sau fluide din tractul respirator.
Se poate face si o biopsie din tegumentele ulcerate pentru a diagnostica antraxul
cutanat.
Daca rezultatul unei culturi nu este clar, se fac teste aditionale (ca testul serologic
sau reactia de polimerizare in lant–PCR).
Se pot pune la dispozitie cateva teste imagistice pentru a gasi semne de antrax
respirator.
- toracica poate gasi o hiperinflatie a campurilor pulmonare in etajul mijlociu si lichid
(pleurezie exudativa) intre foitele ce separa plamanii de peretele toracic.
- computerizata poate observa aceste modificari si hemoragiile ganglionilor limfatici
din mediastin.
Consult de specialitate

Daca o persoana banuieste ca a fost expusa la spori de antrax, trebuie


sa anunte medicul sau autoritatile locale. Deoarece antraxul nu se
transmite interuman, persoanele din jur nu sunt in pericol, decat in
cazul in care au fost expuse la spori de antrax.
Tratament - Generalitati
Antibioticele pot preveni toate tipurile de infectii cu antrax. Totusi,
tratamentul precoce dupa infectie este esential numai pentru antraxul
respirator si gastrointestinal. O data ce s-a ajuns la infectii severe,
tratamentul nu este eficient de obicei.
In general antraxul poate fi tratat cu antibiotice in primul rand
ciprofloxacina, doxiciclina si penicilina. Aceste antibiotice se
administreaza timp de 60 de zile.
Specialistii recomanda tratamentul asociat, din doua sau mai multe
antibiotice, pentru tratarea antraxului inhalator, deoarece aceasta este
forma cea mai grava.
Profilaxie
Sus
Profilaxia inainte de expunerea la antrax
Vaccinarea inainte de expunerea la bacteria antraxului
poate preveni infectia. Vaccinul se da intr-o serie de 6
injectii timp de 18 luni, urmat de un rapel (repetare).
In prezent acest nu este recomandat si nu este disponibil
publicului. In S.U.A. se recomanda imunizarea doar a
oamenilor cu risc de a fi expusi. Acesta categorie include
unii laboranti si persoane care vin in contact cu animale
de import (veterinari ce calatoresc in scopuri profesionale
in alte tari) si personalul militar. Femeile insarcinate sunt
vaccinate doar daca este absolut necesar.
Profilaxia post expunere la antrax
Medicii specialisti recomanda vaccinul - 3 doze la 2
saptamani interval - in asociere cu antibioticele timp de 60
de zile, pentru prevenirea infectiei dupa expunerea la
antrax. Antibioticele recomandate sunt ciprofloxacina sau
doxiciclina.
Vaccinul are efecte secundare potentiale care includ ,
migrenele, durerile articulare si oboseala.
Tratamentul de obicei poate preveni aparitia
simptomatologiei. Doar pentru ca persoana a fost expusa
la spori de antrax nu inseamna ca vor face infectia. Daca
antibioticele sunt administrate prompt, sporii nu vor
germina si nu va duce la infectie.

Administrarea antibioticelor pentru prevenirea antraxului


este descurajata in afara situatiei in care persoana a fost
expusa sporilor de antrax. Doar persoanelor care au fost
sfatuite de si care au indicatii clare ca au fost expuse la
spori li se administreaza antibiotice. In cazurile in care se
face abuz de antibiotice sau nu sunt folosite in dozele
corespunzatoare, bacteriile pot dobandi rezistenta la
acestea. Pe langa rezistenta, antibioticele pot da efecte
secundare ca greata, voma, dureri abdominale si migrene.
De retinut!
Atacurile bioteroriste din 2001 au dus la unele persoane la
frica intemeiata de a deschide scrisorile. Totusi se poate
face ceva pentru reducerea expunerii la antrax.
Centrele pentru controlul bolilor si pentru preventie, au
stabilit metode de abordare a scrisorilor suspicioase.
Daca cineva primeste o scrisoare care arata ciudat sau
contine o substanta in forma de praf se recomanda:
- sa se abandoneze scrisoarea in camera, pe o suprafata
plata cu grija si rapid, sa paraseasca incaperea, sa se
spele pe maini cu sapun si apa si sa sune la 911 pentru a
afla ce trebuie facut in continuare
- a nu se incerca sa se inspecteze scrisoarea dubioasa,
sa se apropie cu fata pentru observare sau pentru
adulmecare
- a nu se transporta scrisoarea acasa sau la munca pentru
a o arata si altor persoane
- a nu se pune scrisoarea in punga de plastic sau in alt fel
de recipient, daca gestul nu a fost sugerat de agentii
federali. Acest gest poate ventila sporii si-i poate elibera in
aer.