Semiologia chirurgicala a infarctului

intestino-mezenteric
MG III, grupa10
Infarctul intestino-mezenteric e necroza
hemoragica totala sau segmentara a
intestinului prin suprimarea sau reducerea
brusca a vascularizatiei mezenterice
arteriale, venoase (infarctizare) sau capilare
 Vascularizaţia
intestinului provine
din artera
mezenterică
superioară
 În infarctul
intestinal peretele
este subţire,
cianotic iar
lumenul este plin
de sânge închis la
culoare
Stadiul I sau latent, fara manifestari clinice, este descoperit
accidental cu ocazia unei laparotomii sau a unei arterografii.
Stadiul II, de claudicatie intermitenta intestinala, este
caracterizat printr-o usoara slabire in greutate si prin existenta
unui sindrom de malabsorbtie incipient. Diagnosticul se pune
pe existenta suflului abdominal si pe modificarile arteriografiei
selective.
 Stadiul III, subocluziv, il intalnim in stenoze
severe si prezinta in plus, durerea
abdominala mai intensa si distensia
abdominala progresiva, un sindrom de
malabsorbtie avansat, hipoperistaltism,
suflu abdominal si imagini hidroaerice la
examenul radiologic al abdomenului pe gol.
Diagnosticul de certitudine se pune tot
arteriografic.
Stadul IV,
de infarct intestinal, rezultat in
urma unei tromboze se manifesta
prin semne de abdomen acut
 Ischemia embolica acuta: 
-trombi cardiaci post-infarctizare cardiaca,
trombi auriculari asociati cu stenoza mitrala si 
fibrilatia atriala 
-trombi septici prin endocardita valvulara 
-emboli prin fragmentarea placilor
ateromatoase 
-emboli prin fragmentarea ateromatoasa in
cateterizari. 
 Ischemia mezenterica acuta trombotica: 
-boala aterosclerotica 
-anevrism aortic 
-disectie aortica, arterita, deshidratare 
-scaderea debitului cardiac prin 
infarct miocardic. 
 Ischemia mezenterica neocluziva: 
-hipotensiune, infarct miocardic, sepsis 
-insuficienta aortica, boala renala sau hepatica
severa 
-interventii chirurgicale abdominale sau
cardiace 
-medicatie vasopresiva, ergotamina, cocaina,
digitalicele. 
 Tromboza mezenterica venoasa: 
-stari de hipercoagulabilitate prin deficienta de proteina C sau S 
-deficienta de antitrombina III, disfibrinogenemia, plasminogen
anormal 
-policitemia vera, trombocitoza, siclemie, factor V Leiden 
-sarcina, contraceptiva orale, infectii intraabdominale, apendicita
, diverticulita, abcese 
-congestie venoasa prin hipertensiune portala-ciroza 
-trauma venoasa in chirurgia portocava, pancreatita.
 -durerea, distensia abdominala 
-hemoragia intestinala-melena 
-durerea difuza si apararea in caz de peritonita 
-deshidratarea severa si socul peritoneal.
 Toate tipurile de ischemie intestinala acuta au o
prezentare asemanatoare. Cea mai importanta
manifestare clinica este durerea, moderata pana
la severa, difuza, nelocalizata, constanta si
cateodata sub forma de colici. 
 Debutul variaza in functie de cauza
 Greata si varsatura se regasesc in 75% din cazuri
 Anorexia si diareea progresind spre constipatie sunt
de asemeni frecvent intilnite
 Distensia abdominala si hemoragia digestiva
inferioara-melena sunt primele simptome la 25%
dintre pacienti
 Durerea poate sa nu raspunda la narcotice 
 Pe masura ce se instaleaza necroza peretelui intestinal,
abdomenul se meteorizeaza si apar manifestarile generale:
facies teros, extremitati reci, cianotice, tahicardie, hipotensiune
si colaps
 Temperatura este cel mai adesea normala
Mai tarziu in a doua sau a treia zi necroza transmurala poate
provoca peritonita, prin exudat hemoragic sau prin perforatie 
 Studii de laborator 

-cresterea hematocritului, leucocitoza-markeri ai infectiei,

deshidratarii si ischemiei 
-enzimele hepatice cresc 
-cresterea ureei, amilazelor, fosfatilor anorganici in sange 
-cresterea FA si scaderea rezervei alcaline 
-cresterea lactatului 
-in caz de necroza intestinala amilazemia creste, apare
hiperleucocitoza, acidoza metabolica si hemoconcentratie. 
 Radiografia abdominala pe
gol arata aspect de ileus
paralitic. Se descriu imagini
specifice de ansa infarctata:
ansa dilatata uniform cu
contur net, fara nivel
hidroaeric, imobila sau ansa
opaca de tonalitate
stercorala, aperistaltica. 
 Angiografia este studiul de linia a doua in diagnostic.
Joaca un rol important in terapia prin infuzie arteriala.
Sensibilitatea este de 88%. Aceasta arata nivelul si
tipul obstructiei arteriale, reteaua colaterala, fuga
produsului de contrast in lumenulo intestinal,
intarzierea sau absenta opacifierii sistemului port. 
 Rezonanta magnetica-RMN evidentiaza aceleasi aspecte
patologice ca si CT-ul, cu o sensibilitate de 100% si specificitate
de 91%. 
EKG-ul poate arata fibrilatie atriala sau infarct miocardiac. 

Punctia peritoneala poate extrage in caz de gangrena

intestinala, un lichid serosanguinolent si fetid, care studiat in
coloratie Gram evidentiaza numeroase leucocite si bacterii. Se
mai poate injecta o solutie de ser fiziologic cu xenon in
peritoneu, care va fi retinut de intestinul ischemic, circulatia
insuficienta neputand sa-l antreneze. 
 Diagnosticul diferential se face cu infectiile
abdominale, obstructiile digestive, disectia
aortica, litiaza biliara, pancreatita, infarctul
miocardic, pneumonia bacteriana, pielonefrita
acuta, sarcina ectopica.
 Diabet zaharat
 Arteriopatie cronica periferica
 Insuficienta cardiaca congestiva
 Litiaza biliara
 HTA
 Infarct miocardic acut
 Cardiopatie ischemică cronică cu tulburări
de ritm cardiac
 Poliartrită reumatoidă,
 Fistulă colo-aortică,
 Eventraţie postoperatorie,
 Şi o situaţie particulară, post-esofagoplastie
cu colon transvers ptr. stenoză postcaustică
 Şoc toxico-septic decompensat:
 Insuficienţă cardiacă ireversibilă:
 Insuficienţă renală:
 Şoc hemoragic grav:
 Infarct miocardic acut:
 Este o urgenta abdominala majora ce
reprezinta 1% din sindroamele dureroase
abdominale, prevalenta ei crescand prin
cresterea prevalentei aterosclerozei
 Cu toate progresele medicinei moderne,
mortalitatea postoperatorie ramane destul de
ridicat