Pastratea datinilor în

statele românești din

Republica Moldova
 OBICEIURI ŞI TRADIŢII LOCALE

Tradiţiile şi obiceiurile populare au menirea de a

dezvălui spiritul şi identitatea unui popor. Poate că mai bine
decât oricare al loc din lume, Spațiul românesc este sălaşul
multor legende, mituri şi tradiţii.
,,Seara de peste an, cea mai bogată în datine şi credinţe,
cea mai misterioasă şi totodată una dintre cele mai plăcute
pentru poporul român este seara Sfântului Vasile sau a Anului
Nou.’’
Simion Florea Marian
 Unul din cel mai important obicei este cel
de a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în sobă,
sare şi un pahar de vin. În acest mod ne
arătăm tot respectul şi căldura cu care vă
primim în casele noastre.
 Pe 6 decembrie sărbătorim Sfântul Nicolae,
această sărbătoare deschizând uşile celor de
iarnă. Specific acestei zi, este faptul că o
asteaptă cel mai mult copiii, deoarece în
noaptea de Sf. Nicolae, cei care au fost
cuminţi pe tot parcursul anului, şi care îşi
curăţă mereu încălţămintea, găsesc în ea
dulciuri sau multe alte daruri.
 De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu
colindatul de la casă la casă, astfel vestind naşterea
Domnului. Copiii fiind mascaţi corespunzător, după
colind, sunt răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri sau
bani.
De Revelion însă, copiii umblă cu uratul, dorindu-le
stăpânilor caselor un an nou fericit, prosper şi cu cât mai
multe realizări frumoase; recompensele pentru urările
copiilor pot fi de asemenea dulciuri.
,,Capra’’ şi ,,Ursul’’ sunt două jocuri foarte cunoscute în zona Moldovei,
obiceiuri specifice zilelor de Anul Nou şi pe care dorim să vi le
prezentăm şi noi în acest material.
 "Capra" este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg,
care ţine deasupra capului un băţ în vârful căruia este cioplit un fel de
cap de capră. De obicei, se foloseşte lemn de tei sau de paltin. “Falca”
de jos a “caprei” este mobila, astfel încât gura acesteia se poate închide
sau deschide, dar mai ales poate “clămpăni”, făcând un zgomot specific.

Capul este împodobit cu crenguţe de brad, mărgele, oglinzi, flori de pai

sau panglici colorate. Corpul este acoperit cu un ,,scorţar’’ – covor ţesus
în casă, având frumoase motive tradiţionale.
Masca de urs este confecţionată din piele de oaie având pe bot un lanţ gros.
Ursul este îmbrăcat cu un cojoc întors pe dos, iar în picioare are opinci. Între
labe are un par gros, de care se sprijină când joacă. Uneori se scarpină cu
acest par la genunchi, la urechi sau în alte părţi.

Ursul face tumbe sau alte scheme, stârnind râsul. Din când în când se repede
la cei din jur şi-i sperie. Ursoaica are catrinţă – fusta tradiţională din costumul
popular moldovenesc.Ursarul bate tobă, spune strigături şi urşii execută.
 De Paşti tradiţiile sunt mai numeroase. În ajun de
Paşti gospodinele încondeiază ouăle, culoarea
tradiţională fiind roşie, mai apoi coc cozonacul, după
care în noaptea învierii Domnului, membrii familiei
merg la sfinţirea acestor bucate specifice. Iar în
dimineaţa după sfinţire, fiecare se spală pe obraji cu un
ou roşu şi altul alb, ceea ce simbolizează puterea şi
puritatea, acest “ritual” fiind urmat de o masă la care
toată familia sărbătoreşte împreună.
O altă sărbătoare semnificativă este Sfântul
Andrei, o zi în care fetele se distrează
făcând mici vrăjitorii. Cu ajutorul lor ele îşi
afla sortitul. Iar băieţii, în această noapte,
fură porţile de la casele fetelor, pentru ca
acestea, trezindu-se dimineaţa fără ele, să
pornească în căutarea lor.
 1 Martie este sărbătoarea venirii
primăverii. Începând cu această dată toţi
locuitorii Moldovei îşi pun pe haine, în
regiunea inimii, mărţisoare. Ele prezintă
simboluri unice, în care este obligatorie
prezenţa culorilor alb şi roşu. Albul
semnificând puritatea, iar roşul – viaţa.
Cultura tradițională a avut în timp o
influență puternică asupra artei spatiului
românesc. Datinile și obiceiurile românilor
de la țară au fost mult timp subiectul favorit
al scriitorilor. Operele multor compozitori au
fost parțial inspirate din muzica populară
românească.