IMPACTUL CULTURII ASUPRA

MANAGEMENTULUI INTERNAŢIONAL

2.1. Definiţia şi caracteristicile culturii.

2.2. Influenţa elementelor culturii asupra
managementului internaţional
2.3. Dimensiunile culturii
 2.1. Definiţia şi caracteristicile culturii

• Cultura reprezintă totalitatea valorilor

materiale şi spirituale dobândite de un
popor şi transmise din generaţie în
generaţie.
• Maiorescu
• Herriot
• Confucius
• Cultura agrorum
 2.1. Definiţia şi caracteristicile culturii

• Ca bun student să iei aminte:

Cultură, cu adevărat,
E tot ce-ţi mai rămâne-n minte,
După ce uiţi ce-ai învăţat.
Definiţia şi caracteristicile culturii
Definiţia şi caracteristicile culturii
 Definiţia şi caracteristicile culturii

Caracteristici:
1. Cultura nu este înnăscută, ci învăţată.
Învăţarea este cea mai importantă
caracteristică a culturii. Cultura nu
este moştenită sau transmisă biologic.
„Inculturarea” sau învăţarea culturală are loc în
mai multe feluri: prin observare, prin contactul
din priviri, utilizarea tăcerii şi a spaţiului, din
părerile cu privire la îmbătrânire, prin modul în
care este preferabil să se rezolve conflictele etc
 Definiţia şi caracteristicile culturii

• Toate aceste lucruri ca şi multe altele sunt

învăţate în mod inconştient, prin interacţiunile cu
alţi oameni, în cadrul unor grupuri sociale şi
instituţii, formale sau informale, precum familia,
şcoala, biserica, grupul de prieteni, colegi.
• Multe dintre aceste cunoştinţe sau „învăţături”
sunt ilustrate de proverbe sau maxime, ce
există în fondul oricărei culturi.
 Definiţia şi caracteristicile culturii

• „Ordinea este jumătate din viaţă” – proverbul

german accentuează valoarea organizării şi a
conformităţii.
 Definiţia şi caracteristicile culturii

• „Cel care vorbeşte nu ştie iar cel care ştie

nu vorbeşte” – proverb japonez, care
evidenţiază valoarea tăcerii.

• 話す彼は知らないと誰が知っていることは話
すことはありません
 Definiţia şi caracteristicile culturii

• „Tunetele puternice aduc puţină ploaie” –

proverb chinez, care subliniază
importanţa de a fi modest, rezervat.

• 风头强劲带来大雨点小
 Definiţia şi caracteristicile culturii

• „Cine-i harnic şi munceşte ori e prost ori

nu gândeşte – importanţa “hărniciei”.
Proverbe romȃnesti
 Definiţia şi caracteristicile culturii

2.Cultura este împărtăşită. Ea nu este

specifică unei singure persoane.
3.Cultura este transmisă din generaţie în
generaţie: Ea este un continuu proces de
comunicare, de transmitere a moştenirii
culturale.
 Definiţia şi caracteristicile culturii

4. Cultura se bazează pe simboluri.

Abilitatea unei culturi de a crea simboluri
ajută la învăţarea culturală, de la individ la
individ, de la grup la grup.
 Definiţia şi caracteristicile culturii

5. Cultura este adaptivǎ, supusă

schimbării. Culturile sunt sisteme
dinamice, supuse schimbării.
Structura primară rezistă la modificările
majore.
 Definiţia şi caracteristicile culturii
6. Cultura este etnocentrică.
Etnocentrismul este tendința de a
considera valorile și modelele culturale ale
propriului grup ca fiind superioare celor ale
altor grupuri. Este în mare măsură
învăţatǎ la nivelul inconştientului.
 Universul cultural
• Sensibilitatea la diferenţele culturale crează
posibilitatea analizei evenimentelor din
perspectivă culturală.
• Ceea ce la suprafaţă poate părea similar este
posibil să fie foarte diferit în alte contexte
culturale.
• Simpla servire a mesei în familie, de exemplu,
poate fi văzută ca un grup de reguli distincte
privind momentul servirii mesei, aranjarea
persoanelor la masă, rolul fiecărui membru al
familiei în începerea şi terminarea conversaţiei şi
întreruperea sau schimbarea subiectului,
comentariile umoristice, expresiile faciale,
accentul pus pe diferite alimente, atitudinea faţă
de vârstă etc.
 Universul cultural
• În plus, mărimea şi forma mesei vor diferi,
ca şi tacâmurile, felul în care acestea sunt
folosite şi modul de servire a mesei.
Universul cultural
 Universul cultural

• Cooperare în muncă
• Diviziunea muncii
• Drepturi de proprietate
• Modul de a privi comerţul
• Oferirea de cadouri
• Ospitalitate
• Vizite
 Modalităţile în care cultura şi societatea pot
influenţa direct abordările manageriale

• Luarea centralizată/descentralizată a
deciziilor. În unele culturi toate deciziile
importante sunt luate la nivelul
managerilor superiori; în altele, aceste
decizii se iau şi de către managerii de la
nivel mediu şi inferior.
 Modalităţile în care cultura şi societatea pot
influenţa direct abordările manageriale

• Siguranţă/risc. În unele societăţi

managerii sunt aversivi faţă de risc şi au
mari dificultăţi în luarea deciziilor în condiţii
de incertitudine. În alte societăţi este
încurajată luarea deciziilor în condiţii de
risc, iar deciziile în condiţii de incertitudine
sunt o obişnuinţă.
 Modalităţile în care cultura şi societatea pot
influenţa direct abordările manageriale

• Răsplata individuală/colectivă. În unele

ţări persoanele care desfăşoară o
activitate remarcabilă primesc o
recompensă individuală. În altele, normele
culturale solicită recompense de grup.
 Modalităţile în care cultura şi societatea pot
influenţa direct abordările manageriale

• Proceduri formale/informale. În unele

societăţi majoritatea lucrurilor sunt
realizate informal. În alte societăţi sunt
instituite proceduri formale respectate în
mod strict.
 Modalităţile în care cultura şi societatea pot
influenţa direct abordările manageriale

• Loialitate organizaţională
ridicată/scăzută. În unele societăţi
oamenii se identifică într-o foarte mare
măsură cu organizaţiile sau patronul lor, în
timp ce în altele oamenii se identifică cu
grupurilor lor ocupaţionale.
 Modalităţile în care cultura şi societatea pot
influenţa direct abordările manageriale

• Cooperare/concurenţă. Unele societăţi

încurajează cooperarea între oamenii, în
timp ce altele încurajează competiţia dintre
aceştia.
 Modalităţile în care cultura şi societatea pot
influenţa direct abordările manageriale

• Stabilitate/inovare. Cultura anumitor ţări

încurajează stabilitatea şi rezistenţa la
schimbare; altele ţări pun mare accent pe
inovare şi schimbare.
2.2. Influenţa elementelor culturii asupra
managementului internaţional
• Limba,
• Estetica,
• Educaţia,
• Religia,
• Percepţiile şi stereotipiile,
• Valorile şi atitudinile
 Limba

• Limba este componenta principală a culturii unui

popor.
• Roluri:
• Mijloc important de culegere şi evaluare
a informaţiilor.
• Permite accesul la societatea locală.
• Contribuie într-o măsură semnificativă la
creşterea gradului de comunicare cu partenerii
locali sau membrii canalelor de distribuţie.
 Limba

• Forme comunicare prin limbaj:

• Comunicare verbală
• Comunicare non-verbală
• Forme de adresare
 Comunicarea verbală

• Depǎşirea barierelor lingvistice:

• Traducerea directǎ a materialelor scrise,
• Folosirea de interpreţi
• Învǎţarea limbii strǎine.
 Traducerea directǎ

• Contracte, cataloage, literatura vânzǎrilor,

reclamǎ.
• “Dacǎ vrei sǎ distrugi un mesaj, tradu-l”.
• Tradutore – traditore.
• Love, manage, no comment, calvar
 Management Mis-Translations

• In a Tokyo Hotel:
"Is forbidden to steal hotel towels please. If you are not a
person to do such thing is please not to read notis."
In a Bucharest hotel lobby:
"The lift is being fixed for the next day. During that time
we regret that you will be unbearable."
In a Leipzig elevator:
"Do not enter the lift backwards, and only when lit up."
In a Paris hotel elevator:
"Please leave your values at the front desk."
 Management Mis-Translations

• In a hotel in Athens:
"Visitors are expected to complain at the office
between the hours of 9 and 11 A.M. daily."

In a Slovenian hotel:
"The flattening of underwear with pleasure is the job of
the chambermaid."

In a Japanese hotel:
"You are invited to take advantage of the chambermaid."
 Management Mis-Translations
• In the lobby of a Moscow hotel across from a
Russian Orthodox monastery:
"You are welcome to visit the cemetery where
famous Russian and Soviet composers, artists,
and writers are buried daily except Thursday."
On the menu in a Swiss restaurant:
"Our wines leave you nothing to hope for."
Outside a Hong Kong tailor shop:
"Ladies may have a fit upstairs."
 Management Mis-Translations
• In a Bangkok dry cleaner's:
"Drop your trousers here for best results."

Outside a Paris dress shop:

"Dresses for street walking."

In a Zurich hotel:
"Because of the impropriety of entertaining guests of the
opposite sex in the bedroom, it is suggested that the
lobby be used for this purpose."
 Management Mis-Translations

In and advertisement by a Hong Kong dentist:

"Teeth extracted by the latest Methodists.“

In a Rome laundry:
"Ladies, leave your clothes here and spend the
afternoon having a good time."
On the door of a Moscow hotel room:
"If this is your first visit to the Russia, you are welcome to
it."
 Management Mis-Translations

In a Norwegian cocktail lounge:

"ladies are requested not to have children in the bar."
In a Budapest zoo:
"Please do not feed the animals. If you have any
suitable food, give it to the guard on duty."
In the office of a Roman doctor:
"Specialist in women and other diseases."
Two signs from a Majorcan shop entrance:
"- English well talking."
"- Here speeching American."
 Reclame
• "Nothing sucks like an Electrolux“
 Reclame

Coca Cola: China: Ke-Kou-Ke-La.

"female horse stuffed with wax”
• Coke then researched 40,000 Chinese
characters and found a close phonetic
equivalent: Ko-Kou-Ko-Le, which can be
translated as "happiness in the mouth."
 Reclame
• (Ke) = Approve, may, can, be able.
(Kou) = Mouth, hole, entrance. It looks
like a mouth, right?
(Le) = Happy, joyful, be glad to, enjoy,
laugh
• (Kekou) = tasty, good to eat,

• (Kele) = be happy.
 Reclame
• "Come alive with the Pepsi Generation"
 Reclame
• Parker Pen: "It won't leak in your pocket
and embarass you."
• Mexic "It won't leak in your pocket and
make you pregnant!“
 Reclame
• American Dairy Association's huge
success with its campaign "Got Milk?"
Mexico: "Are you lactating?"
 Reclame

• When Vicks first introduce its cough drops

on the German market, they were
chagrined to learn that the German
pronunciation of "v" is "f," which in German
is the guttural equivalent of "sexual
penetration."
 Reclame
• An American T-shirt maker in Miami
printed shirts for the Spanish market that
promoted a visit by Pope John Paul II.
Instead of "I saw the Pope (el Papa)", the
shirts read "I saw the potato (la papa)".
 Reclame
• American Airlines wanted to advertise its
new leather first class seats in the
Mexican market, it translated its "Fly In
Leather" campaign literally, which meant
"Fly Naked" ("vuela in cuero") in
Spanish!
 Reclame
• To boost orange juice sales in
predominantly continental breakfast eating
England, a campaign extolled the drink's
eye-opening, pick-me-up qualities with the
slogan, "Orange juice. It gets your
pecker up.“
 Reclame
• FORD: “Every Cary Has a High-Quality
Body”
• In Belgium this slogan is translated “Every
Car Has a High-Quality Corpse”. 
 Reclame
• The U.S. company Hunt-Wesson
marketed its line of Hungry Man frozen
dinners in Quebec under the name ‘Gros
Jos.’ It did not sell as well as hoped,
however, because ‘Gros Jos’ is Quebecois
slang for ‘large breasts.’
 Traducerea directǎ

• Engleză-engleză: closet, cangaroo →

• Spaniolă-spaniolă: cauchos, cubiertas,
llantas, gomas; →
• Română-română: →
Evitarea multor greşeli de traducere se
poate face prin utilizarea traducerii
inverse.
 Traducerea directǎ
• Britanicii spun: bookshop (= librărie);
Americanii spun: bookstore (= librarie)
• Britanicii spun: trousers (= pantaloni);
Americanii spun: pants (= pantaloni)
• Britanicii spun: note (= bancnota de
hartie); Americanii spun: bill (= bancnota
de hartie)
• Britanicii spun: post (= posta);
Americanii spun: mail (= posta)
 Traducerea directǎ
• Britanicii spun: adverts; Americanii spun:
commercials (= reclama la tv sau radio)
• Britanicii spun: American football;
Americanii spun: football (= fotbal
american)
• Britanii spun: cinema; Americanii spun:
movie theater (= cinematograf)
• Britanicii spun: film; Americanii spun:
movie (= film de cinema)
Traducerea directǎ
 Traducerea directǎ
Cuvântul spaniol Ţara care foloseşte
pentru “cauciucuri” cuvântul
Cauchos Venezuela
Cubiertas Argentina
Gomas Porto Rico
Llantas Mexic, Peru, Columbia,
Guatemala şi în celelalte
ţări din America Centrală
Traducerea directǎ
 Traducerea directǎ
Cuvânt “moldovenesc” Cuvânt românesc

Grudi Sân
Pituh Fraier
Fraier Elegant
A citi A preda
A hrăni A asigura masa
Amărât Dosădit
Blondă Albineaţă
Ţîţoderjadeli Sutien
Discuţia este încheiată Bazaru-i mort
Traducerea directǎ
 Meniuri
Greşit Corect

Chiken chest Chiken breast

Fried crap Fried carp

Gipsy muscle Sirloin

Meniuri
 Folosirea de interpreţi

• La nivelul conducerii superioare.

• Când bariera lingvisticǎ este totalǎ
utilizarea interpreţilor este unica soluţie.
• Japonezii – tacticǎ de negociere.
• Interpreţi de calitate.
 Învǎţarea limbii strǎine

• Prilej de a cunoaşte mai bine cultura

acelui popor.
• Cunoaşterea semnificaţiilor aceluiaşi
cuvânt în diferite culturi: DA, DA.
• Americani (învăţat, ironie, pronunţie).
• Minim cuvinte, de politeţe.
 Comunicarea nonverbală
• Comunicarea simbolică: 4, 9,
 Comunicarea nonverbală

• Chinezica - comunicarea prin gest şi

expresie facială: “O”, “V” →
Comunicarea nonverbală
Comunicarea nonverbală
Comunicarea nonverbală
 Chinezica
Figa:
• SUA: ameninţare
• Brazilia: noroc
• Europa: obscenitate
Fată frumoasă:
• Americanii: ridică sprâncenele
• Francezii: sărută degetul mare
• Arabii: îşi mângâie barba
• Brazilia: telescop imaginar
• Grecii: lovesc obrazul
• Italienii: flueră
 Comunicarea nonverbală
• Proxemica – relaţia dintre spaţiu şi
comunicare.
 Comunicarea nonverbală

• Haptica – comunicarea tactilă

 Formele de adresare

• 1. Limba englezǎ are o singurǎ

formǎ de adresare "tu".
• De aceea, ȋn Anglia, regulile de politeţe sunt
acelaşi pentru toată lumea. Când se întâlnesc fie
doi lorzi, fie doi muncitori ei se vor adresa în
acelaşi mod, cu Sir sau Madam.
• 2. Limbile germanice şi romanice existǎ douǎ
forme de adresare, informalǎ (personalǎ) şi
formalǎ.
 Formele de adresare
• În unele ţări, precum SUA, Canada şi Australia, modul
de adresare este complet informal, nefiind influenţat
de diferenţele de vârstă sau de rang social.
• În alte ţări însă acest mod de adresare poate fi
considerat o lipsă de respect şi un atentat la intimitate.
Până la adresarea informală pot trece cinci minute în
Australia şi Venezuela, un an în Germania, Argentina şi
Franța, trei ani în Elveția şi zece ani în Japonia.
• Deşi în unele ţări există tendinţa de reducere a duratei
de adresare formală, trebuie lăsată totuşi străinilor
initiaţiva de adresare informală, după prenume.
 Formele de adresare
• Japonezǎ: San, Sama, Chan, Sensei.
• さん 様 ちゃん 先生
 Estetica
• Ideile unui culturi privitoare la frumuseţe şi bun
gust aşa cum sunt ele exprimate în artǎ, folclor,
muzica, dramǎ şi dans şi aprecierea specificǎ a
culorilor şi formelor.
 Estetica

• Influenţeazǎ managementul
internațional prin:
• Design: maşini de spǎlat.
• Culori: doliu: Egipt-galben, China-alb, Tailanda:-
violet, Malaezia-verde, Africa de Sud-roşu →
• Muzicǎ,
• Nume de marcǎ: Pajero, Nova →
 Culori

• Blue
• Germany – Loyalty and formality
• Greece – National pride
• India – Heavens, love and truth
• Israel – Holiness
• Scandinavia – Cleanliness
• United States – Justice and official business
• Blue
• In Japanese blue is associated with:
• “a blue-eyed outsider” is a white Caucasian
• “blue breath” is an anxious sigh
• “a blue things shop” is a vegetable shop
• “a blue tower” is a brothel
 Nume de marcǎ

• Mitsubishi Pajero, Montero. Mitsubishi had

to rename its Pajero automobile because the
word is a vulgar term for a masturbating man.
• Traficante is an Italian brand of mineral water.
In Spanish, it means drug dealer.
• Pizza Hut is advertising their new dish, a calzone they
named the P'Zone. It is pronounced like "pezón", the
Spanish word for "nipple".
• Car maker Honda introduced their new car "Fitta" in the
Nordic countries. “Fitta" is an old word, currently used in
vulgar language to refer to a woman's genitals in
Swedish, Norwegian and Danish. "Fitta is small on the
outside, but large on the inside".
 Nume de marcǎ

• In Italy “Sega" is the unofficial but most popular name for

the act of male masturbation.
• The Matador did not do well in Puerto Rico where
"matador" has the connotation of "killer".
• Coca Cola Fresca: In Mexico, Fresca is a term for
Lesbian.
• Ford's Cortina is translated as "jalopy" (rablă).
• Ford's Fiera doesn't do well with Spanish-
speaking Latin-Americans, since "fiera"
means "ugly old woman".
• Germany's most exported wine: Liebfraumilch: "Lieb"
means "dear", "Frau" is "woman", and "Milch" is "milk".
Tradus: "women love milk", and "loves woman milk".
 Nume de marcǎ
• Ford's Comet, was called "Caliente" in Mexico.
"Caliente" literally means "hot" (as in temperature), but
colloquially it is also used for either "horny" or
"prostitute".
• Ford's Pinto didn't do well in Brazil. Pinto is
Brazilian slang for "male genitals".
• Latte means milk in Italy. In English, Latte is a coffee-
drink.
• Waterpik uses another name in Denmark. "Pik" is the
common Danish word for male genitals. Most Danes can
easily translate "water" to the danish word "vand". And
"vandpik" is a term for the morning erection.
 Nume de marcǎ
• Japanese manufacturer, Mazda, named its
LaPuta car from the book Gulliver’s
Travels by Jonathan Swift, but native
Spanish speakers will recognise
that La Puta means “prostitute.”
Nissan – Moco ("moco means "snot" or
"booger"
 Nume de marcǎ
• Locum is a Swedish company. As most
companies do at Christmas, they sent out
Christmas cards to customers. In 1991
they decided to give their logo a little
holiday spirit by replacing the "o" in Locum
with a heart. You can see the result...
 Nume de marcǎ
• Chi Chi’s the Mexican food chain
is of American origin.
• Chi Chi’s in Mexican slang means breasts
and in Spanish slang means pussy.
• Interestingly another company by the
name Chi Chi’s makes salsa and has a
slogan “Good no matter what.” Of course!
 Nume de marcǎ
• Chi Chi’s the Mexican food chain
is of American origin.
• Chi Chi’s in Mexican slang means breasts
and in Spanish slang means pussy.
• Interestingly another company by the
name Chi Chi’s makes salsa and has a
slogan “Good no matter what.” Of course!
 Educaţia

• Procesul de transmitere a deprinderilor, ideilor şi

atitudinilor, precum şi instruirea în anumite
discipline.
• Educaţia schimbǎ:
• 1. Concepţiile generale,
• 2. Dorinţele şi
• 3. Motivarea.
• Sistemul de educaţie al unei ţǎri
reflectǎ în mare mǎsurǎ gradul ei de culturǎ.
 Educaţia

Forme ale “Sistemului de educaţie”:

• În ţǎrile dezvoltate, el este sinonim cu şcoala.
• În unele ţǎri africane şcolile îşi limiteazǎ rolul la
a pregǎti elevii pentru a trǎi într-o lume modernǎ,
bǎtrânii şi istoricii orali transmiţând tradiţiile şi
valorile tinerilor din aceste culturi.
• În alte ţǎri, educaţia cade în responsabilitatea
bisericii, punându-se accent mai mult pe
transmiterea valorilor societǎţii decât
pe formarea unor deprinderi individuale.
 Religia
• Pentru înţelegerea deplinǎ a culturii, este necesarǎ şi
cunoaşterea comportamentului mental, interior care dǎ
naştere manifestaţiilor externe.
• În general, religia unei culturi este aceea care ne dǎ cea
mai bunǎ pǎtrundere psihologicǎ a acestui
comportament.
• Religia este unul dintre elementele cele mai sensibile ale
culturii.
• Religia presupune existenţa unei forţe supranaturale
care ne guverneazǎ vieţile.
• Ea defineşte idealurile de viaţǎ, care sunt reflectate la
rândul lor în atitudinile şi valorile societǎţii şi indivizilor.
 Religia

• Religia stǎ la baza similaritǎţilor culturale în ţǎrile

care împartǎşesc aceleaşi credinţe şi
comportamente.
• Impactul acestor similaritǎţi poate fi evaluat prin
studierea religiilor dominante din lume:
• Creştinismul,
• Islamismul,
• Hinduismul,
• Budismul.
Religia
Religia
 Creştinismul

• Religia cu cei mai mulţi adepţi - peste 2,3

miliarde de oameni (36% din pupulația lumii).
• Creştinismul are la bazǎ Vechiul şi Noul
Testament, fondatorul fiind Isus Hristos.
• În 1054 (Marea Schismǎ) s-a separat în
catolicism şi ortodoxism.
• Catolicismul recunoaşte primatul papei,
infailibiltatea lui în materie de credinţǎ,
purcederea Sfântului Duh, purgatoriul.
 Creştinismul
• În prima jumǎtate a secolului al XVI-lea s-au
desprins de catolicism bisericile şi sectele
protestante.
• Protestantismul a simplificat ritualul, a suprimat
cultul Fecioarei Maria şi al Sfinţilor, a limitat
tradiţia sacrǎ a Bibliei şi a proclamat cǎ
mântuirea indivizilor depinde în primul rând de
puterea credinţei şi nu de indeplinirea formalǎ a
obligaţiilor rituale.
 Creştinismul
• Martin Luther, întemeietorul protestantismului
german, a pus accent pe:
• Rolul acţiunilor individuale,
• Interpretarea Bibliei şi
• Importanţa muncii.
• Jean Calvin, fondatorul calvinismului, a subliniat valorile
calvine:
• Modestia,
• Cumpătarea şi
• Hărnicia.
• Calvin a considerat că bogăţia este un semn al graţiei
divine, ea fiind agreată de Dumnezeu, dacă este obţinută
prin muncă
 Creştinismul
• Max Weber susţine cǎ dezvoltarea lumii
capitaliste Occidentale s-a realizat cu
predilecţie în ţǎrile cu religie protestantǎ.
 Creştinismul
• Creştinismul influenţeazǎ managementul în
special prin sǎrbǎtorile pe care le are. Cea mai
importantǎ este Crǎciunul, care are un impact
puternic asupra volumului vânzǎrilor.
• Schimbarea cadourilor este diferitǎ. În
majoritatea ţǎrilor creştine cadourile se schimbǎ
24 sau 25 decembrie, în Danemarca ele sunt
schimbate pe 6 decembrie (Sfântul Nicolae).
• În Franţa, existǎ tradiţia sǎ se schimbe cadouri
şi de “Micul Crǎciun” pe şase ianuarie.
• Posturile influenţeazǎ modelele de consum.
 Creştinismul
• Diferenţe existǎ şi în privinţa personificǎrii celor
ce aduc cadourile.
• În SUA, cadourile de Crǎciun sunt aduse de
Santa Claus, în Marea Britanie de Moş Crǎciun,
iar în ţǎrile vorbitoare de limbǎ germanǎ
cadourile sunt aduse de un înger reprezentându-
l pe Isus copil.
• De asemenea, în ţinuturile nemţeşti Santa Claus
sau Moş Nicolae vin pe şase decembrie sǎ
aducǎ mici cadouri şi alimente copiilor care
au fost cuminţi.
 Islamismul
• Religie monoteistǎ, fondatǎ de profetul Mahomed
• În lume existǎ 1,6 miliarde islamişti
(22% din populația lumii)
• Coranul - cartea sfântǎ la musulmani
• Shari’ah - Legea islamului
• Islamismul propagǎ onestitatea, virtutea adevǎrului,
respectul faţǎ de dreptul altuia, moderaţia, sacrificiul şi
munca asiduǎ.
• Islamismul susţine antreprenoriatul, descurajând
totuşi acţiunile care ar putea fi interpretate ca exploatarea
altora.
• Un element important al credinţei musulmane îl constituie
fatalismul. “Islam" este infinitivul în arabǎ al
cuvântului "supus".
 Islamismul

• Pilonii islamismului:
• Declaraţia de credinţă – SHAHADA
• Rugǎciunea - SALAT - program de lucru
• Postul – RAMADAN – modele consum
• Pomana - ZACAT - cadouri
• Pelerinajul – HAGIALIC - turism
 Islamismul

Influenţe:
• Modelele de consum: nu consumǎ
carne de porc şi alcool.
• Politica de credit: este interzisǎ dobânda
• Rolul femeii în societate.
• Ospitalitate.
• Reclama: publicitate animale
acordul pǎrinţilor
 Hinduism

Hinduismul -1 miliard de adepţi (14,6% din

populația lumii)
Este o religie etnicǎ şi un mod de viaţǎ.
Caracteristici:
• Sistemul de castǎ –
• segmentare
 Hinduism
• “Familia comunǎ" (bara dari) - promovare
• Venerarea vacilor – modele de consum.
• Hinduismul are un element comun cu
budismul: nirvana.
• Hindus te naşti, nu devii.
• Vedism: Brahma, Vishnu, Shiva
 Budism

• Propovǎduieşte pasivitatea şi supunerea

în faţa sorţii şi atingerea fericirii ("nirvana"
- stingere, scufundare în nefiinţǎ) pe calea
renunţǎrii la pasiunile şi plǎcerile vieţii.
• Budiştii insistǎ în primul rând asupra
realizǎrii spirituale şi nu pe dobândirea de
bunuri materiale (325 milioane adepţi
7,7%).
 Religia
• În prezent există ȋn lume peste 4.300 de religii.

• Neafiliaţii religios - Atei, agnostici şi cei care

declară că nu aparţin niciunei religii
organizate reprezintǎ a treia „religie” a lumii.
• 1,1 miliarde de persoane (16% din populaţia
globului).
• Cea mai mare concentrare în regiunile Asia şi
Pacific. China (62%) Europa (18%) şi America
de Nord (17%).
 Religia
• România: 18 RELIGII şi CULTE
• 1. Ortodocşi: 81.04 % (VL),
• 2. Romano-catolici: 4.33 % (HR),
• 3. Reformați: 2.99 % (CV),
• 4. Penticostali: 1.80 % (SV),
• 5. Greco-catolici 0.75 % (SM),
• 6. Baptişti: 0.56 % (BH),
• 7. Adventişti de ziua a şaptea 0.40 %(MS),
• 8. Musulmani 0.32 % (CT),
• 17. Mozaicǎ: 0.02 % (B)
• Atei 0.10 % (B)
 Religia

• Michael H. Hart The 100: A Ranking of the Most Influential

Persons in History

• 1. Muhammad Prophet of Islam;

• 2. Isaac Newton physicist; theory of universal gravitation; laws
of motion
• 3. Jesus Christ founder of Christianity
• 4. Buddha Founder of Buddhism
• 5. Confucius founder of Confucianism
• 6. St. Paul proselytizer of Christianity
• 7. Ts'ai Lun Chinese inventor of paper
• 8. Johann Gutenberg developed movable type; printed Bibles
• 9. Christopher Columbus explorer; led Europe to Americas
• 10. Albert Einstein physicist; relativity; Einsteinian physics
 Percepţii şi stereotipii
• Percepţia reprezintă modul în care vede o persoană
realitatea.
• Percepţia noţiunii de “cȃine”:
• Americanul: un animal de casă drăguţ, pufos,
drăgăstos, protector.
• Chinezul: o specialitate gustoasă pentru grătarul de
duminică.
• Se poate vedea că baza culturală a americanului îl face
să perceapă câinele ca pe un animal de casă, iar temelia
culturală a chinezului îl determină să considere carnea
de câine o delicateţe.
 Percepţii şi stereotipii
• S-a realizat un studiu privind perceperea managerilor
japonezi şi britanici de către ei înşişi şi apoi perceperea
unora de către ceilalţi.
• Japonezii s-au descris ca foarte harnici, oneşti, prudenţi,
politicoşi şi metodici.
• Britanicii au fost de acord cu aceste autopercepţii ale
japonezilor.
• Japonezii au crezut ca britanicii îi văd ruşinoşi, neambiţioşi,
indecişi şi introvertiţi.
• Britanicii s-au evaluat ca fiind oneşti, politicoşi, previzibili,
cooperanţi, logici şi harnici.
• Japonezii i-au văzut pe britanici decisivi, ambiţioşi sau flexibili.
• Britanicii au crezut ca japonezii ȋi văd firi deschise, pe când
japonezii nu au fost de acord cu acest lucru.
 Percepţii şi stereotipii - romȃni

• „Manieraţi, isteţi, sofisticaţi, maeştri în arta de a

asimila şicul şi cultura străină, în special
franceză, românii i-au făcut pe europeni să
rămână cu gura căscată în faţa adaptabilităţii lor
inteligente” (călătorul francez V. S. Pritchet.)
• „Românii nu au „simţul responsabilităţii”, sunt
„buni la diagnosticări”, „se tem de ideea de a
face ceva”, „se simt neputincioşi”. (Dervla
Murphy călătoare M. Britanie)
 Percepţii şi stereotipii

Stereotipia (idee preconceputǎ, clişeu)

reprezintă tendinţa de a percepe o altă
persoană ca aparţinând unei anumite
clase sau categorii.
• „Românii sunt ospitalieri“, „harnici“,
„inteligenţi“, dar în acelaşi timp „românii
sunt hoţi“, „nu muncesc“, „sunt egoişti şi
nu se ajută între ei“
Percepţii şi stereotipii
Percepţii şi stereotipii
Percepţii şi stereotipii
Percepţii şi stereotipii
Percepţii şi stereotipii
Percepţii şi stereotipii
Percepţii şi stereotipii
Percepţii şi stereotipii
Europa vǎzutǎ de romȃni(I)
Europa vǎzutǎ de romȃni(II)
Percepţii şi stereotipii
 Valorile, normele şi atitudinile

• Valorile sunt credinţe, opinii împǎrtǎşite

internalizate de indivizi privind ceea ce e
bine ceea ce rǎu, ceea ce este drept şi
ceea ce nu este drept.
• Normele sunt reguli care ghidează
comportamentul.
• Atitudinile reprezintǎ poziţia afectivǎ (+,-)
despre o persoanǎ, un obiect etc.
 Valori

Valori culturale Valori culturale Influenţe

americane alternative

Indivizii pot Actiunile umane Planificarea si

influenta viitorul sunt vointa lui programarea
Dumnezeu
Competitia Competitia duce la Dezvoltarea
stimuleaza dezechilibre carierei, marketing
performantele
Obligatia de Obligatia Loialitatea,
salariatului fata de salariatului fata de angajarea si
organizatie familie motivarea
 Valori culturale

Ţara 1 2 3 4 5

SUA Libertate Indepen Încreder Egalitate Individua

denţă e în sine lism

Japonia Apartenţă Armonie Colectivi Seniorita Consens

la grup de grup sm te de grup
 Valori
The Declaration of Independence (1776)
“We hold these truths to be self-evident, that all
men are created equal, that they are endowed
by their Creator with certain unalienable Rights,
that among these are Life, Liberty, and the
Pursuit of Happiness”.
« Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că
toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de
Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că
printre acestea sunt Viața, Libertatea
și căutarea Fericirii”.
 Valori

• Jefferson's "original Rough draught" of the

Declaration of Independence

• We hold these truths to be sacred & undeniable;

that all men are created equal & independant,
that from that equal creation they derive rights
inherent & inalienable, among which are the
preservation of life, & liberty, & the pursuit of
happiness;
 Normele culturale
• Normele sunt de două tipuri:
• Proscriptive, care dictează ce nu trebuie făcut şi
• Prescriptive, ce indică ceea ce trebuie făcut.
• Normele trebuie înţelese ca standarde care
definesc ceea ce e normal sunt determinate de
cultura însăşi.
• Din categoria normelor comportamentale fac
parte tabuurile, care sunt norme proscriptive, de
interzicere a unor comportamente şi afectează,
în general, existenţa şi stabilitatea unei culturi.
Normele culturale
 Atitudini

a. Activitǎţile de comerț.
b. Bogǎţie, câştiguri materiale şi consum.
c. Schimbarea.
d. Asumarea riscului.
e. Comportamentul consumatorului.
 3. Dimensiunile culturii

Geert Hofstede arată că sunt patru

dimensiuni culturale, fiecare constând în
interacţiunea a două laturi concomitent
complementare şi contrare:
• Intensitatea (distanţa) puterii mare/mică
• Individualism/ colectivism
• Evitarea incertitudinii (gradul de evitare a
incertitudininii) ridicatǎ/redusǎ
• Masculinitate/feminitate
 Distanţa faţă de putere

• “Măsura în care membrii mai puţin

puternici ai instituţiei şi organizaţiei
acceptă că puterea este distribuită inegal”.
• Ţările în care oamenii acceptă orbeşte
ordinele au o distanţă faţă de putere mare.
Malaezia, Panama, Filipine, Mexic,
Venezuela, ţările arabe şi India sunt astfel
de ţări. La polul opus se află Austria,
Danemarca, Irlanda, Suedia şi Elveţia.
 Distanţa faţă de putere
• În decembrie 1988 a apărut în presa suedeză
următoarea ştire: “În această săptămână regele
Suediei Carl Gustav cumpărat cadouri de
Crăciun pentru copii săi. Când a dorit să
plătească prin cec nu a putut să prezinte cartea
de credit. Vânzătorul a refuzat să accepte cecul
fără legitimaţie. Numai atunci când cei care
asistau au scos din buzunar o monedă de o
coroană, care are pe o parte portretul regelui,
vânzătorul a acceptat aceasta ca pe o
legitimaţie, fără a renunţa însă la verificarea
conştiincioasă a autenticităţii cecului şi la
notarea numelui şi adresei clientului”.
 Distanţa faţă de putere

Implicaţii manageriale – distanţa faţă de putere mică

• Structura organizatorică aplatizată, cu un număr mic
de niveluri ierarhice;
• Încadrare de angajaţi puţin numeroasă;
• Evantai redus de salarii diferenţiate;
• Persoanele de la nivelele inferioare ale structurii
organizatorice au o calificare ridicată;
• Pondere mică a personalului de supraveghere
• Structura aceasta promovează echitatea dintre
oameni.
• Titlurile, statutele şi formalitatea au mai puţină
importanţă.
 Evitarea incertitudinii

• “Măsura în care oamenii se simt ameninţaţi de

situaţiile ambigue şi şi-au format credinţe şi
instituţii care încearcă să evite aceste situaţii”.
• În cadrul unor culturi, oamenii consideră că
incertitudinea face parte din viaţă şi ei pot face
foarte puţin pentru a o influenţa, ceea ce
determină o evitare redusă a incertitudinii.
Aceste ţări se caracterizează printr-o deschidere
spre risc, spre elemente absolut noi şi
inovatoare: Danemarca şi Marea Britanie
• Germania, Japonia şi Spania
 Evitarea incertitudinii

Implicaţii manageriale – evitare scăzută

• Număr mic de activităţi organizatorice
• Asumarea mai mare a riscurilor de către
manageri
• Activităţi mai puţin structurate,
• Mai puţine reguli scrise,
• Fluctuaţia mare a forţei de muncă
• Salariaţi mai ambiţioşi.
• Predomină deciziile individuale;
• Promovarea din interior şi din afară.
 Individualismul

• Individualismul: tendinţa oamenilor de a

avea grijă doar de ei înşişi şi familia lor.
• Colectivismul: tendinţa oamenilor de a
aparţine grupurilor sau colectivelor şi de a
avea grijă unii de alţii în schimbul loialităţii.
• Într-o societate caracterizată prin
individualism relaţiile dintre oameni sunt
mai reduse, fiecare urmărindu-şi propriile
interese.
 Individualismul

Implicaţii manageriale - individualism

• Indivizii sunt cei care iau deciziile,
• Iniţiativa individuală mai mare,
• Promovarea pe baza valorilor pieţei.
• Angajarea candidatului cel mai bine calificat şi
pregătit
• Organigrama specifică poziţiile individuale
• Ţările cu un individualism puternic tind să se
sprijine în mare măsură pe etica de muncă
protestantă
• Ţările bogate au un individualism puternic
 Individualismul
• Un inginer venit din Iugoslavia şi lucrând la o
firmă din Germania a considerat că este de
datoria sa să găsească un post fiicei sale, care a
terminat o facultate de prestigiu din Germania. În
consecinţă, a cerut ca şeful său neamţ să-i
angajeze fiica. Cu toate că şeful neamţ a simţit
şi a crezut că fiica iugoslavului este un inginer
foarte bun, el a refuzat să o angajeze,
considerând că tatăl şi fiica nu trebuie să lucreze
în acelaşi birou. Fiica nu a fost angajată, iar
şeful şi-a pierdut respectul faţă de iugoslav, care
s-a supărat aşa de tare încât şi-a cerut
transferul. Nici unul dintre ei nu a înţeles că
situaţia conflictuală s-a datorat valorilor
fundamentale diferite ale celor două culturi.
 Masculinitate

• Masculinitatea: “situaţia în care valorile

dominante ale societăţii sunt succesul,
banii şi lucrurile”.
• Feminitatea: “situaţia în care valorile
dominante ale societăţii sunt sensibilitatea,
grija faţă de alţii şi calitatea vieţii”.
• Ţările masculine pun mare accent pe
câştiguri, recunoaştere, avansări şi
provocări.
 Masculinitate
• Suedezii îşi surprind adesea partenerii lor de
afaceri internaţionali când la sfârşitul săptămânii
de lucru aşteaptă să ia primul avion pentru a
petrece week-end-ul în familie. Mulţi străini, şi în
special americanii, sunt dispuşi să lucreze toată
noaptea şi tot week-end-ul pentru a termina
proiectul şi consideră că suedezii au un
comportament neangajant. În realitate suedezii
demonstrează un puternic angajament faţă de
familie (orientare feminină) în timp ce managerii
americani şi din alte ţări arată un angajament
puternic faţă de locul de muncă (orientare
masculină).
 Masculinitate

Implicaţii manageriale – feminitate

• Multe femei deţin funcţii înalte.
• Puţine conflicte de muncă;
• Favorizarea întreprinderilor mici
• Accent pe conservarea mediului.
• Sistemul şcolar este proiectat să contribuie
la adaptarea socială.
 Dimensiuni culturale si
manageriale in Romania
• Geert Hofstede a estimat pentru Romania:
• Distanța fațǎ de putere (90);
(datorat moştenirii Imperiului Roman - stil
autoritar )
• Evitarea incertitudinii (90);
• (amestecul forțat cu alte naționalitǎți prin
migrații şi lupta pentru menținerea unei
identitǎți naționale sub multe stǎpȃniri
strǎine)
 Dimensiuni culturale si
manageriale in Romania
• Individualism (30);
(societǎțile agricole au tendința de a
dezvolta valori colectiviste)
• Masculinitate (42).
(religia ortodoxǎ , predominantǎ in
Romȃnia, este mai inclinatǎ spre
complementaritatea sexelor decȃt spre
subordonarea femeii bǎrbatului).
 Dimensiuni culturale si
manageriale in Romania
• In anul 2005 compania de “Training
Interact” din Bucureşti, împreună cu “The
Gallup Organization România”, urmȃnd
fidel metodologia Hofstede, folosind exact
acelaşi chestionar, a realizat un studiu prin
care la trei din cele patru dimensiuni
culturale valorile indicilor sunt cu abateri
mari de la estimǎrile fǎcute pentru țara
noastrǎ de cǎtre Geert Hofstede.
 Dimensiuni culturale si
manageriale in Romania
DFP EI IND MAS

Hofstede 90 90 30 42

Interact 29 61 49 39
1
Interact 29 61 49 39
2
Dimensiuni culturale si
manageriale in Romania
 Dimensiuni culturale si
manageriale in Romania
• Explicații Hofstede:
• Indexul inalt al distanței fațǎ de putere al
țǎrii noastre este datorat moştenirii
Imperiului Roman.
• Majoritatea țǎrilor care au fost ocupate de
romani la inceputul erei noastre au
moştenit o distanțǎ mare fațǎ de autoritate
datoritǎ stilului autoritar al reprezentanților
Imperiului
 Dimensiuni culturale si
manageriale in Romania
• Colectivismul reproduce o gȃndire
agrarǎ.
• Societǎțile agricole au tendința de a
dezvolta valori colectiviste deoarece
membrii societǎții se grupeazǎ in familii
extinse pentru a asigura producția de
masǎ şi supraviețuirea.
 Dimensiuni culturale si
manageriale in Romania
• Religia unei țǎri poate fi o sursa a valorilor
feminine sau masculine, in funcție de
modul in care proiecteaza diferențele intre
sexe.
• Religia ortodoxǎ, predominantǎ in
Romania, este mai inclinatǎ spre
complementaritatea sexelor decȃt spre
subordonarea femeii bǎrbatului.
 Dimensiuni culturale si
manageriale in Romania
• Evitarea ridicatǎ a incertitudinii demonstreazǎ
ca populația are un grad ridicat de anxietate in
privinta viitorului si prefera siguranta zilei de
astazi incertitudinii zilei de maine: “nu da vrabia
din mana pe cioara de pe gard”.
• Amestecul forțat cu alte naționalitǎți prin migrații
şi lupta pentru menținerea unei identitați
naționale sub multe stǎpȃniri strǎine ar putea
constitui o explicație pentru nivelul ridicat de
anxietate.
 Dimensiuni culturale si
manageriale in Romania
• Managementul românesc actual
este încă unul inerţial, cu “şocuri
de adaptare“ şi “gândire de
gelatină” şi cleptocratic, definit de
clientelism politic şi administrativ,
totul pe fondul unei anarhii
organizate.