Sunteți pe pagina 1din 43

CONSTRUCŢII PASIVE

ŞI
CONSTRUCŢII IMPERSONALE
CONSTRUCŢII PASIVE
 tipare de construcţie deosebite de
construcţia activă prin
 organizare sintactică proprie;
 forma verbului;
 componentul diferit spre care se orientează
interesul comunicativ.
 cele două structuri angajează ansamblul
construcţiei (verbul şi argumentele/ actanţii
săi), şi nu numai verbul izolat
 tipuri speciale de construcţii verbale

3
CONSTRUCŢIA PASIVĂ
 Pasivul
 se manifestă sintactic printr-o organizare
specială a propoziţiei
 se caracterizează, în raport cu activul, prin
următoarele trăsături (slide 5)

4
 (a) Subiectul din construcţia activă trece
într-o poziţie postverbală de complement
prepoziţional al verbului, complement de
agent.
 Noua poziţie are un statut de complinire
facultativă, (e suprimabil):
 Ion citeşte cartea.  Cartea este citită (de (către)
Ion).
 Furtuna a distrus recolta.  Recolta a fost
distrusă (de furtună).
 Atenţie!
 Ion este ferit de părinţi de grijile zilnice.
 Ion este ferit de către părinţi de grijile zilnice.

5
 (b) Complementul direct din construcţia
activă se „externalizează” ca subiect,
schimbându-şi ierarhia sintactică
 Elevul este lăudat de profesor.
 Cartea este citită de profesor.
 La sfârşitul zilei, era deja cunoscut cine este
autorul crimei.
 La sfârşitul zilei, fusese anunţat deja că s-a
descoperit autorul crimei.

6
 (c) Pierderea ObDir are ca efect
intranzitivizarea verbului, care, contextual,
pierde capacitatea de a-şi ataşa un
complement direct.
 Atenţie!
 verbul îşi păstrează capacitatea de a-şi ataşa
complemente ale tranzitivităţii slabe: complementul
secundar:
 Elevul a fost întrebat rezultatul.
 Copilul a fost învăţat tabla înmulţirii.

7
Tipologia construcţiilor pasive

 construcţie pasivă lungă


 cucei doi actanţi exprimaţi, oricare dintre realizări fiind
posibilă
 Cartea (1) este citită de elev (2).
 Situaţia (1) este cunoscută [de oricine stă în bloc] (2).
 Este cunoscut de toată lumea (2) [că s-au făcut abuzuri] (1).
 construcţie scurtă
 cu unul dintre actanţi neexprimat
 Cartea este lăudată.
 Înainte de a fi fost ales  subiect neexprimat] ambasador, Ion a
fost şeful partidului.

8
Situaţii semantice de neexprimare a complementului
de agent
 (a) când subiectul activ este
„nedeterminat”
 Mi-a fost dat / menit / ursit / sortit / scris să
trăiesc şi asta!
 (b) când subiectul activ are valoare
„generică”
 Este cunoscut / ştiut că se fură mult.

9
Situaţii semantice de neexprimare a
complementului de agent

 (c) când subiectul activ este recuperabil din cunoştinţele


comune ale locutorilor
 Legea n-a fost promulgată .
 Îl cunosc bine pe profesor, deci nu mă miră că elevii lui sunt
aspru pedepsiţi  .);
 (d) când subiectul activ este neinteresant din punctul de
vedere al informaţiei comunicative
 Au fost vândute  toate biletele.
 N-au fost reparate  toate străzile.
 Au fost suplimentate  locurile de admitere.

10
Neexprimarea subiectului pasiv

 (a) în
construcţiile cu subiect inclus
sau subînţeles, (cu subiect recuperat
contextual, deictic sau anaforic):
 Am fost căutată telefonic.
Ion a muncit enorm şi  a fost admis
primul.

11
Neexprimarea subiectului pasiv

 (b)
în construcţiile cu subiect
controlat de subiectul sau de alt
complement al regentului
Ioni poate [ (ei ) fi acceptat.]
ştiu [ca  (ei) fiind alungat de
Îli
ceilalţi.]
12
Neexprimarea subiectului pasiv

 (c)
în construcţiile cu subiect
avansat din subordonată
Ioni mi se pare că  (ei) a fost deja
închis.]
Carteai se dovedeşte  (ei) a fi
fost nemeritat uitată.

13
Tipuri de pasiv
 pasivul marcat
pasivul cu operatorul a fi
(prototipic)
pasivul-reflexiv
 pasivul nemarcat
pasiv lexical sau cu marcă zero

14
Pasivul cu operatorul a fi
 construcţie analitică analizabilă
 grupul a fi + participiu - neanalizabil la nivelul
funcţiei de predicat al enunţării este, sub
aspect structural, analizabil, fiecare
component păstrându-şi autonomia

15
(a) Participiul este variabil

 Elevul este lăudat.


 Eleva este lăudată.
 Elevii sunt lăudaţi.
 Elevele sunt lăudate.;

16
(b) Participiul acceptă mărci ale gradării/
modalizării/ aproximării/ progresiei

 Noul său roman este mai căutat de cititori decât cel


anterior.
 Cardiologul X este cel mai căutat de bolnavi.
 Reforma a fost întrucâtva uitată.
 Numele lui este cam interzis în România.
 Prin noile măsuri, informaţia va fi cât de cât protejată.
 Casa este bine administrată / atent păzită de noii
proprietari.

17
(c) Verbul îşi adaugă o marcă extraverbală

 Cartea este / a fost / va fi / ar fi


citită.
 Tu eşti lăudată.
 Ea este lăudată.
 Noi suntem lăudate.

18
(d) Componentul a fi are flexiune completă

 Elevul a fost lăudat.


 Elevul fiind lăudat,…
 Elevul, înainte de a fi lăudat,… / de a fi
fost lăudat).

19
(e) A fi este substituibil cu alte verbe,
sinonime şi mai puţin sinonime
 a veni (pop.)
 Înainte de folosire, cratiţa vine unsă cu unt.
 a se afla
 Documentaţia se află depusă la primărie.
 verbe copulative sau modale
 Actorul rămâne / a devenit apreciat de public.
 Averea pare bine gospodărită de noul
proprietar.

20
(f) construcţia permite inversiunea şi
disocierea componentelor

 fi-vor adunate
 Cartea va fi, imediat ce tipărirea va fi gata,
trimisă tuturor librăriilor.
 Cartea va fi imediat / în două săptămâni
adusă în librării.

21
(g) Marca pasivă admite suprimarea, fără
pierderea sensului pasiv

 Elevul a fost pregătit de profesor şi a reuşit


să câştige concursul. = Elevul, pregătit de
profesor, a reuşit să câştige concursul.
 informaţia pasivă este conţinută în matricea
semantică a participiului, fiind exterioară verbului
a fi.

22
Pasivul-reflexiv
 se caracterizează prin aceeaşi turnură de
propoziţie ca şi pasivul prototipic
 trecerea subiectului activ în poziţia complementului
de agent
 trecerea complementului direct activ în poziţia de
subiect.
 se distinge de pasivul prototipic prin trăsături
de structură şi prin numeroase trăsături de uz.

23
Trăsături de structură
(a) Forma verbului / locuţiunii verbale este aceeaşi cu
cea a verbului activ, la care se adaugă obligatoriu, ca
marcă exterioară verbului, cliticul reflexiv se
 Nu se primesc contestaţii.
 Dacă aici se spune că oamenii urmăresc fericirea ca fiind bunul
suprem al vieţii, se are în vedere un cu totul alt sens al
cuvântului.,
 cliticul reflexiv, cu statut obligatoriu, nu apare într-o
poziţie actanţială / argumentală a verbului şi nu intră într-
o relaţie de tip anaforic cu alt nominal, fiind lipsit deci de
calitate pronominală;
 el funcţionează ca marcă de diateză.
 Pierderea calităţii anaforice / pronominale se manifestă
prin:
 (i) imposibilitatea dublării;
 (ii) apariţia într-o construcţie intranzitivizată
 (iii) neocuparea unei poziţii de subcategorizare a verbului,
ceea ce decurge din proprietatea anterioară.
24
 (b) Paradigma pasivului-reflexiv este incompletă sub
aspectul persoanei, fiind limitată la forme pentru
persoanele 3, 6, de unde derivă imposibilitatea
coocurenţei cu subiecte de pers. 1, 2, 4, 5.
 O paradigmă personală completă de pasiv-reflexiv este,
în româna actuală, cu totul excepţională, apărând numai
în construcţii populare ca:
 Pe unde umbli, de nu te mai vezi deloc? (apud Iordan 1956)
 unde nu te vezi „nu eşti văzut de alţii”;
 Mă cunosc de la o poştă când mint.
 Te cunoşti când spui minciuni.
 unde mă cunosc „sunt cunoscut de alţii”, iar te cunoşti „eşti
cunoscut de alţii”.
25
(c) Limitarea la persoanele 3, 6 restrânge
posibilitatea de aplicare a pasivizării (deci a
modificărilor de tip pasiv), fiind pasivizabile
numai construcţiile active al căror complement
direct este fie substantiv sau substitut al
acestuia:
 Se ştie deja premiantul / rezultatul / cel care a
câştigat.
 fie propoziţie conjuncţională sau relativă
 Se ştie că s-a furat. / ce şi cât s-a furat.
 dar imposibil de pasivizat construcţiile în care
complementul direct este pronume personal:
 Te-am lăudat pentru rezultat. (activ) →
 *Tu te lauzi de către mine pentru rezultat. (pasiv-
reflexiv).
26
(d) Pasivul-reflexiv se utilizează de preferinţă în condiţiile
neexprimării complementului de agent
 Libertatea este ceva care se cucereşte şi nu ceva care se cere
cu insistenţă., N. Iorga, Cugetări.
 Cazurile cu Agent lexicalizat, deşi posibile, sunt mai rare:
 Adevărul însuşi nu se vinde decât de aceia cari nu-l au. (N.
Iorga, Cugetări)
 Un om public […] nu se critică decât în public de aceia cari au
simţ pentru loialitate. (ibid.),
 Nu se vrea să se facă capitalism de către noi, cei din ţară.
(IVLRA),
 Împărţeala veniturilor […] se va face de către judecătorie în
proporţie cu creanţa fiecăruia. (Codul de procedură civilă),
 Cererea de recuzare se soluţionează de instanţa
judecătorească. (ibid.).
 În situaţia exprimării Agentului, uzul preferă pasivul
prototipic.
27
 (e) Pasivul-reflexiv se preferă cu subiectul
sau echivalentul lui sintactic (propoziţia
subiectivă) într-o poziţie postverbală.
Cazurile cu subiect antepus, deşi posibile
în condiţii clare de topicalizare, sunt mai
puţin numeroase:
 Şiîn Austria s-a încercat acest şantaj.
Acelaşi lucru s-a încercat şi la noi., As, 2004.

28
 (f) Construcţia pasiv-reflexivă se preferă în
condiţiile unui subiect pasiv cu citire
„nonindividuală”, fie generică, pentru substantive
masive sau nume de specie
 ÎnRomânia, se vânează lupi., Aici, se vinde lapte., În
post, nu se bea vin., Pentru muncile dificile, se aleg
numai străini., La sărbători, se cântă marşuri
patriotice.
 fie cu citire „nume de proprietate” / „de
categorie”
 Se caută menajeră., Aici, se pregătesc diplomaţi.
 Pasivul prototipic este preferat, dimpotrivă, în
condiţiile unui subiect cu citire „individuală”
 Înacest magazin, a fost vândut deja Luchianul
expus.
 dar *a fost vândut peşte, iar acum *este vândută
brânză.
29
 (g) Pasivul-reflexiv este preferat în condiţiile
impersonalizării construcţiei, fie în cazul unui
subiect neexprimat
 Orice scriitor dă mai mult când i se cere √.
 E nevrednic acela care nu dă decât i se cere √.
(Iorga, Cugetări)
 fie al unui subiect propoziţional (propoziţie
conjuncţională) sau substitut al acestuia
 Se spune că, Se crede că, Se preferă să, Se poate
orice.
 *Este spus că…, (?) Este crezut că..., *Este preferat
să…, *Este putut orice.

30
specializarea celor două forme de pasiv
 pasivul prototipic
 specializat pentru construcţii cu subiect
individual, topicalizat şi personal
 pasivul-reflexiv
 specializatpentru construcţii cu subiect
nonindividual, nontopicalizat şi preferabil
nonpersoană.

31
realizări caracteristice celuilalt tip
 pasiv-reflexiv în care subiectul primeşte o
citire „individuală”
 Astăzi, s-a ales Ion deputat.
 S-a vândut Luchianul din expoziţie.
 S-a citit capitolul al III-lea.
 pasiv-reflexiv topicalizat
 Rezultatul se ştie dinainte.
 Că eşti descurcăreţ, se ştie de mult.

32
realizări caracteristice celuilalt tip
 pasiv-reflexiv cu paradigmă personală
 Mă cunosc când spun minciuni.
 pasiv cu a fi al cărui subiect primeşte citire
„generică ”
 La această şcoală, sunt pregătiţi muzicieni.
 pasiv cu a fi al cărui subiect este nontopicalizat
 Înacest tur de scrutin, a fost ales Ion.
 Sunt ştiute toate rezultatele.
 Sunt făcute publice toate neregulile.
 − pasiv cu a fi impersonal
E ştiut că au fost nereguli.
 Mi-a fost scris să cunosc multe.
 Dat fiind că s-au făcut multe erori,…

33
Pasivul lexical (pasivul cu marcă zero)

 formele verbului (tranzitiv), caracterizate prin


includerea trăsăturii [+Pasiv] ca trăsătură semantică
inerentă, fără nici o marcă pasivă exterioară.
 participiile verbelor tranzitive
 avere bine administrată / bine păzită;
 casă bine consolidată / frumos amenajată;

 supinele provenind de la verbe tranzitive


 Este interzis de utilizat asemenea substanţe de către
copii.

34
 Excepţii
 câteva participii de la verbe tranzitive agentive
cu sens activ provenind toate de la verbe
tranzitive folosite absolut:
 om băut
 om învăţat „care a învăţat şi ştie multe, ştiutor”,
 om citit
 drum ocolit „care ocoleşte”
 om mâncat „care a mâncat”
 participii de la verbe tranzitive nonagentive:
 copilentuziasmat
 carte avută în bibliotecă
 greşeala conţinută / aflată în titlu

35
supine verbale inerent pasive

 (a) unele utilizări din contexte verbale impersonale


 Este interzis de folosit de către copii asemenea
substanţe.
 (b) unele utilizări din contexte adjectivale
 propuneri demne de luat în seamă de întreaga
societate civilă;
 recolte, gata de achiziţionat de către negustori;
 Diplomatul a fost găsit vrednic / demn de numit
ambasador de către noul ministru.
 (c) unele ocurenţe din construcţii reorganizate
 condiţii imposibil de acceptat de cumpărători.

36
 Pasivul lexical se apropie de celelalte
tipuri de pasiv prin trecerea
subiectului activ drept complement de
agent.
 ocurenţa agentului este singurul
semn al valorii pasive încorporate
avere bine administrată de moştenitori;
profesor demn de ales director de către
colegi.
37
Restricţii în alegerea pasivului

 Restricţiile
comune tuturor
formelor de pasiv
de tip strict sintactic
de tip semantico-sintactic

38
Restricţii de tip sintactic
 Verbele ergative / inacuzative realizează
construcţii aparent pasive (cu Pacientul
aşezat în poziţia subiectului)
 Steagul flutură.
 Fântânile seacă.
 Frunzele cad.
 Mâncarea se arde.
 Cireşele se coc.
 Producţia creşte.
 Soarele apune.

39
 pot apărea în perechi de construcţii, una
tranzitivă, cealaltă intranzitiv-ergativă, creând
impresia realizării opoziţiei activ – pasiv
 Muncitorii
cresc producţia. – Producţia creşte.
 Gospodina arde mâncarea. – Mâncarea se arde.
 Căldura coace fructele. – Fructele se coc.
 Seceta seacă fântânile. – Fântânile seacă.

 În realitate, construcţiile ergative sunt lipsite de


sens pasiv; cele două verbe din construcţia
tranzitivă şi din perechea ei intranzitivă nu sunt
legate printr-o relaţie de „pasiv”, ci reprezintă
unităţi lexicale distincte.
40
Restricţii semantico-sintactice

 privesc verbele tranzitive nonagentive, a căror


probabilitate de a primi pasiv este mai mică decât a
verbelor agentive.
 dintre verbele nonagentive, cele psihologice cu
Experimentatorul aşezat în poziţia de subiect pot
apărea în construcţii pasive
 El este iubit / stimat / urât / dispreţuit de colegi.
 Pot satisface pasivul şi verbe nonagentive cu
Beneficiarul în poziţia de subiect
 Cartea a fost pierdută / găsită de Ion.

41
Nu apar deloc ca pasive
 tranzitivele de stare fizică
 Mă doare capul.
 Mă furnică spatele.
 Mă mănâncă piciorul.
 Mă roade călcâiul.
 Mă ustură stomacul.
 tranzitivele psihologice cu Experimentatorul aşezat în
poziţia OD
 Mă interesează cartea.
 Mă impresionează situaţia.
 Mă afectează suferinţa voastră.
 Mă uimeşte minciuna.

42
 tranzitivele locative cu Locativul aşezat în poziţia
subiectului
 Butoiul conţine apă.
 Titlul cuprinde / include greşeli.
 Rochia mă încape.
 tranzitivele relaţionale de echivalenţă
 Metoda constituie / reprezintă o noutate.
 Atenţie la construcţiile agentive cu a include, a
cuprinde, care acceptă pasivizarea
 Titlul este inclus / cuprins de cercetător în bibliografie.
 Cf. construcţiile corespunzătoare nonagentive:
 Bibliografia include / cuprinde şi aceste titluri.

43