Sunteți pe pagina 1din 18

ANATOMIE TOPOGRAFICĂ

CURS 6

Anatomia de suprafaţă a gâtului. Descoperiri anatomice. Proiecţii viscerale şi


vasculare. Teritorii de vascularizaţie şi inervaţie a capului şi gâtului. Linii de incizie şi
puncte de anestezie.
ANATOMIA DE SUPRAFAŢĂ A GÂTULUI

2
Forma gâtului este cilindroidă, aplatizată posterior şi prezintă pe
suprafaţa sa numeroase neregularităţi, diferite în funcţie de vârstă
şi sex.

Faţa posterioară a gâtului


La inspecţia feţei posterioare a gâtului se observă:
•reliefurile protuberantei occipitală externă şi ale liniilor
nucale superioare,
•şanţul median posterior în care proemină procesele spinoase
extreme, celelalte fiind mascate de ligamentul nucal:
-procesul spinos al vertebrei C2,
-procesul spinos al vertebrei C7, mai evident în flexia
gâtului,
•reliefurile musculare posterioare.

3
Faţa anterolaterală a gâtului
La inspecţia feţei anterolaterale se observă:
■ pe linia mediană:
• relieful marginii inferioare a corpului mandibulei,
• şanţul tiroidian format de incizura tiroidiană a laringelui,
• proeminenţa viscerelor gâtului pe care se pot individualiza, craniocaudal,
structurile:
-proeminenţa transversală a osului hioid,
-proeminenţa laringiană ("mărul lui Adam") dată de marginea
anterioară a cartilajului tiroid, cu aspect diferit pe sexe începând de la
pubertate, deoarece cele două lame ale cartilajului sunt mai late şi unghiul
de convergenţă este mai mare la femeie,
-proeminenţa arcului cricoidian, care corespunde vertebrei C6, punct
de reper important deoarece la acest nivel:
° artera vertebrală pătrunde în foramenul transvers al
vertebrei C6,
° nervul laringian recurent pătrunde în laringe,
° se găseşte ganglionul simpatic cervical mijlociu,
° reprezintă limita inferioară a laringelui,
° reprezintă limita inferioară a faringelui,
- proeminenţa transversală a istmului tiroidian, la 1,5 cm sub arcul
cricoidian,
- proeminenţele piramidale ale lobilor tiroidieni, mai evidenţi în
deglutiţie, când se deplasează odată cu laringele,
• fosa jugulară sau suprastemală, nivel la care se poate observa şi palpa
traheea sau se percep pulsaţiile arterelor aberante sau ale aortei în
condiţii patologice,
• marginea superioară a manubriului sternal.
Pe părţile laterale ale feţei anterolaterale a gâtului se observă:

•marginea inferioară a unghiului mandibulei,


•proeminenţa procesului mastoidian,
•striaţiile cutanate etalate inferior determinate de muşchiul platisma
•relieful muşchiului stemocleidomastoidian, cu direcţie oblică
craniocaudal şi lateromedial, între capetele clavicular şi stemal delimitându-se
o fosetă numită uneori fosa supraclaviculară mică, care marchează joncţiunea
jugulosubclavie şi articulaţia stemoclaviculară şi se poate comprima nervul
frenic,
•relieful venei jugulare externe care întretaie oblic muşchiul stemocleido­
mastoidian, de la unghiul mandibulei la mijlocul claviculei, mai evident în
efortul de tuse, ţipăt sau cântat,
•şanţul carotidian, situat între proeminenţa viscerelor gâtului şi marginea
anterioară a muşchiului stemocleidomastoidian, unde se percep pulsaţiile
arterei carotide comune, în partea inferioară şi ale carotidei externe, în partea
superioară,

6
Pe părţile laterale ale feţei anterolaterale a gâtului se observă:

•relieful marginii anterioare a muşchiului trapez,


•fosa supraclaviculară, situată deasupra treimii mijlocii a claviculei, între
marginile adiacente ale muşchilor stemocleidomastoidian şi trapez, în care se
remarcă reliefurile trunchiului superior al plexului brahial şi burţii inferioare a
muşchiului omohioidian,
•proeminenţele articulaţiilor sternoclaviculare şi feţei superioare a
claviculei, marginea anterioară.

7
PROIECŢII ANATOMICE LA NIVELUL GÂTULUI
Vena jugulară externă:
• se proiectează de-a lungul unei linii care uneşte două puncte:
-superior – unghiul mandibulei
-inferior – 1 cm deasupra mijlocului claviculei
• se află sub piele, ţesut celular subcutanat, platisma.

Elemente neurovasculare ale triunghiului carotic se proiectează:


-posterolateral – vena jugulară internă şi ansa cervicală
-anteromedial – artera carotidă comună, sinusul carotic şi bifurcaţia sa; după
mobilizarea axului arterial se observă artera carotidă externă care emite ramurile
tiroidiană superioară, linguală şi facială;

Artera carotidă externă se ligaturează deasupra originii arterei tiroidiene


superioare.
Artera carotidă internă se evidenţiază lateral şi pe un plan posterior arterei carotide
externă, nu dă ramuri colaterale.

Nervul hipoglos traversează aria triunghiulară pe faţa laterală a arterei carotidă


externă, de la originea arterei occipitale până la marginea posterioară a muşchiului
hioglos, unde pătrunde în triunghiul submandibular, pe faţa posterioară a glandei,
extracapsular.
Artera şi vena subcalvie
Proiecţie: o linie curbă ce uneşte mijlocul articulaţiei sternoclaviculare cu mijlocul
marginii anterioare a claviculei.
Descoperire anatomică: incizie de 8-9 cm de-a lungul marginii anterioare a claviculei,
după rezecţia porţiunii mijlocii a claviculei,
Ligatura arterei subclavii: se realizează retroclavicular, în segmentul postscalenic.

Artera carotidă comună


Proiecţie: pe marginea anterioară a m sternocleidomastoidian, între două puncte:
-punctul superior: intersecţia cu linia trasată prin marginea superioară a cartilajului
tiroid
-punctul inferior: articulaţia sternoclaviculară.
Descoperire anatomică: incizie de 5-6 cm, pe linia de proiecţie, centrată pe
tubercului carotic; se va secţiona pilea, ţesut celular subcutanat, platisma, fascia de
înveliş, se tracţionează lateral m sternocleidomastoidian, apoi se secţionează fascia
omotraheală, se deschide fascia carotică; apoi se tracţionează lateral jugulara internă şi
se descoperă în compartimentul medial al tecii carotice – artera carotidă comună.
Artera linguală
Este situată profund, trecând succesiv prin trei triunghiuri:
-carotic, unde se descoperă la fel ca şi artera carotidă externă
-posterior al arterei linguale
-anterior al arterei linguale.
Triunghiurile arterei linguale sunt situate pe peretele profund al lejei submandibulare,
şi pot fi abordate numai după deschiderea lojei.
Triunghiul posterior al arterei linguale
Delimitare;
-anterosuperior – marginea posterioară a burţii posterioare a m digastric
-inferior – marginea superioară a cornului mare al osului hioid
-posterior – marginea posterioară a muşchiului hioglos.
Aria triunghiului este traversată de nervul hipoglos XII.
În acest triunghi se palpează vârful cornului mare al hioidului, iar superior acestuia se
identifică artera linguală, care pătrunde pe faţa profundă a m hioglos, între acesta şi m
constrictor superior al faringelui.
Triunghiul anterior al arterei sublinguale
Delimitare:
-superior – nervul hipoglos
-inferior – tendonul intermediar al m digastric
-anterior – marginea posterioară a m milohioidian
În aria acestui triunghi artera se evidenţiază secţionând m condroglos; se verifică
originea a dorsală a limbii, după care se poate ligatura artera linguală.
Artera tiroidiană inferioară şi vertebrală la origine
Se identifică în triunghiul posterior al gâtului, delimitat astfel:
-baza – gâtul primei coaste
-vârful – procesul transvers C6
-latura laterală – mm scaleni
-latura medială – mm prevertebrali
-planşeul triunghiului – cordoanele plexului brahial.

În aria acestui triunghi găsim:


-artera tiroidiană inferioră, dispusă superficial
-artera şi nervul vertebral
-gg cervicotoracic (stelat.)
Descoperiri nervoase

Nervul vag – se descoperă la fel că a carotidă comună, fiind situat în compartimenul


neuro-arterial al fasciei carotice.

Nervul hipoglos – se descoperă în triunghiul carotic

Limfonodulul prescalenic, nervul frenic şi cordoanele posterioare ale plexului


brahial:
-se ia ca reper punctul care marchează unirea a 2/3 laterale cu 1/3 medială a
claviculei, ceea ce corespunde marginii laterale a m scalen anterior;
-după secţionarea planurilor superficiale, se identifică pe faţa superioarp a venei
subclavii, limfonodulul prescalenic, posterior de vena în teaca muşchiului scalen anterior
se va identifica nervul frenic, iar lateral muşchiului se găsesc cordoanele posterioare ale
plexului brahial

Nervii recurenţi laringeali:


-se ia ca reper tuberculul anterior al procesului transvers al lui C6, care se palpează în
profunzimea şanţului carotic
-după secţionarea planurilor superficiale, se tracţionează lateral m
sternocleidomastoidian, se secţionează apoi fascia omotraheală, se tracţionează lateral
fascia carotică şi în ţesutul lax dintre trahee şi esofag se identifică n recurent laringeal,
care trece anterior de porţiunea transversă a arterei tiroidiană inferioară.
Trunchiul simpatic cervical

•se ia ca reper procesul transvers al atlasului şi procesul transvers C6


•se face o incizie verticală de-a lungul marginii posterioare a m
sternocleidomastoidian de la vârful procesului mastoidian până la punctul de unire a
1/3 mediale cu 2/3 laterale a claviculei
•după secţionarea succesivă a planurilor, cu secţionarea fasciei prevertebrale, se
identifică trunchiul simpatic cervical, cu următoarele componente:
-gg simpatic cervical superior – se află întins de la baza craniului la procesul spinos al
lui C3
-gg simpatic cervical mijlociu – se evidenţiază înaintea procesului transvers C6.
-gg simpatic cervical inferior (sau gg stelat) – se identifică identic cu arterele tiroidiană
inferioară şi vertebrală la origine.
ANATOMIE CLINICĂ

• Paralizia m. platysma datorată lezării ramurei cervicale a facialului

• Torticolisul congenital sau antalgic, manifestată prin:


-flexie ipsilaterală
-faţa dirijată contralateral în sus
-asimetri facială în torticolisul congenital
-palparea corzii musculare

• Compresia sinusului carotidian: manevră vagală ce duce la scăderea pusului şi


tensiunii arteriale

• Puncţia venei subclavii: acul se introduce în fosa infraclaviculară, pe diagonală


unghiului dintre marginea anterioară a claviculei şi fasciculele claviculare ale m
pectoral mare; se execută în scop diagnostic şi terapeutic

• Puncţia venei jugulare interne: se palpează carotida comună şi se introduce acul


vertical spre vârful fosei supraclaviculare mici, paralel cu marginea laterală a
fasciculului sternal a m sternocleidomastoidian; se practică în scop diagnostic
(angiografii selective) sau terapeutic.
• Lezarea n accesor: căderea umărului de partea lezată

• Lezarea n frenic: paralizia hemidiafragmului

• Paralizia n recurent laringeu: voce bitonală, dată de paralizia unilaterală a mm


adductori şi blocarea pielii vocale în poziţie paramediană

• Paralizia n hipoglos: atonie ipsilaterală şi devierea vârfului limbii de partea opusă.

• Lezarea nn IX, X, XI la nivelul găurii jugulare, se manifestă prin:


-hemiplegia vâlului palatin cu devierea luetei de partea sănătoasă şi refluxul lichidelor
prin cavitatea nazală
-voce bitonală datorită hemiplegiei laringiene
-torticolis de partea contralaterală datorită paraliziei m sternocleidomastoidian
ispilateral
-căderea umărului datorită paraliziei m trapez ipsilateral
• Chisturi şi fistule de canal tireoglos, prin defect de dezvoltare a ariei faringiene
anterioare cu peristenţa canalului tireoglos

• Tiroide ectopice, prin defect de dezvoltare a ariei faringiene anterioare

• Chisturi şi fistule endofaringiene, care rezultă prin evoluţia patologică a endoblastului


şanţurilor endofaringiene 2,3,4.

• Traumatismele penetrante ale gâtului:


Zone de risc
Zona I: de la claviculă şi manubriu sternal până la marginea inferioară a cartilajului
cricoid
-pot fi interesate: pleura, vârful plămânului, tiroida şi paratiroidele, traheea,
esofagul, carotidele comune, coloana vertebrală cervicalaă
Zona II: de la marginea inferioară a cartilajului cricoid la unghiul mandibulei
-pot fi interesate: polii superiori ai tiroidei, cartilajele tiroid şi cricoid, laringele,
faringolaringele, carotidele, venele jugulare, esofagul, coloana vertebrală cervicală.
• Chisturi de sinus cervical: persistenţa sinusului cervical care derivă din şanţurile
2,3,4,
- Se manifestă ca o formaţiune tumorală satelită m sternocleidomastoidian, care
evoluează în triunghiurile anterioare ale gâtului

• Coasta cervicală: defect congenital care constă în hipertrofia rădăcinii anterioare şi


tuberculului anterior a proceselor transverse ale vertebrelor C5 sau C6, sau
dezvoltarea unui proces costal ataşat de C7
-produce sindroame compresive pe plexul brahial, artera subclavie şi trunchiul simpatic
cervical.

• Infecţiile intersitiţiale ale gâtului – pot duce la mediastinite

• Furuncul antracoid: multilocular


INCIZII CERVICALE

Inciziile orizontale produc frecvent cicatrici care se lărgesc, devin proeminente,


inestetice sau chiar cheloide; singura incizie acceptată este incizia Coher in
abordarea tiroidei

În rest se preferă inciziile verticale