Sunteți pe pagina 1din 59

ANATOMIE TOPOGRAFICĂ

C12

Spatiul
retroperitoneal
Spatiul retroperitoneal
Cuprins intre peretele posterior
abdominal si peritoneul
parietal posterior
Comunica superior cu
mediastinul prin orificiile
diafragmatice
Comunica inferior cu spatiul
pelvisubperitoneal
Spatiul retroperitoneal
Organe retroperitoneale primare:
aorta,
vena cava inferioara
rinichii,
glandele suprarenale,
ureterele,
ganglionii limfatici,
lantul simpatic latero-vertebral

Organe retroperitoneale secundare: duodenul (DI,DII, DIII), capul si corpul


pancreasului, colonul ascendent si descendent
Aorta abdominala
Limite: superior corespunde
hiatusului diafragmatic al
aortei (T10)
inferior corespunde discului
intervertebral L4-L5.
Lungime: 15-18cm
Calibrul scade brusc dupa
emergenta arterelor renale
de la 15-20mm pana la 13-
15mm
Aorta abdominala
Direcţie: coboară vertical, cu
axul deviat spre stânga liniei
mediane, aplicată pe faţa
anterioară a coloanei
vertebrale, cuprinsă intr o
masă conjunctivă densă,
împreuna cu lanţul simpatic
aortic abdominal. În lungul
ei se insiruie limfonodulii
juxtaaortici.
Aorta abdominala
Raporturi posterioare:
coloana vertebrală
simpaticul lombar
venele lombare ascendente
arcadele psoasului
ramurile comunicante
cisterna Chili şi porţiunea iniţială
a ductului toracic pe care le
acoperă în porţiunea sa
superioară.
Aorta abdominala
în partea stîngă, dinspre superior spre inferior:
stâlpul stâng al diafragmei
glanda suprarenală stângă
trunchiul venos reno azygo lombar
rinichiul stăng cu hilul şi pedicolul renal stâng
ureterul stâng
duodenul ascendent
pe toată lungimea sa are raport cu lantul simpatic si cu
limfonodulii limfatici latero aortici stângi
Aorta abdominala
În partea dreaptă: vena cavă
inferioară. În spaţiul
interaortico cav se află stâlpul
drept al diafragmei,
limfonodulii latero aortici, iar
superior lobul caudat Spiegel.
Aorta abdominala
Anterior:
plexul celiac
capul pancreasului peste care
trece radacina mezocolonului
transvers
duodenul 3
vena renală stângă
trunchiul venos spleno mezenteric
corpii paraaortici Zuckerkandl
prin intermediul peritoneului
parietal posterior cu bursa
omentală, cu ansele jejunale şi cu
lobul caudat al ficatului.
Aorta abdominala
Raporturile bifurcaţiei
aortice:
anterior: filetele lantului
simpatic lombar
radacina mezosigmoidului
ce conţine originea arterei
rectale superioare
posterior: a 5 a arteră
lombară ce se desprinde
din sacrata medie şi vena
lombară 5 ce se varsă în
VCI.
Aorta abdominala
Raporturile bifurcaţiei aortice:
anterior: filetele lantului simpatic lombar
radacina mezosigmoidului ce conţine originea arterei rectale
superioare.
posterior:a 5 a arteră lombară ce se desprinde din sacrata medie şi vena
lombară 5 ce se varsă în VCI.
inferior: promontoriul cu care formează trigonul promonto iliac în aria căruia
găsim vena iliacă stângă, artera sacrată medie, plexul nervos hipogastric
superior, grupul prevenos al ggl. limfatici iliaci.
superior: la aproximativ 4 cm. î si are originea AMI.
La dreapta: originea VCI faţă de care bifurcaţia aortei este dispusă mai superior
şi anterior.iar arterea iliacă comună dreapta trece anterior de VCI ; vena
iliacă stângă se plasează între cele două iliace comune.
Aorta abdominala
In functie de raportul anterior
cu duodenul si pancreasul, se
descriu 3 segmente
topografice ale aortei
abdominale:
- Segment supra-
duodenopancreatic
- Segment retro-
duodenopancreatic
- Segment sub-
duodenopancreatic
Aorta abdominala
Segmentul supra –
dodenopancreatic este
centrat de trunchiul celiac
Este acoperit anterior de
peritoneul parietal posterior
si corespunde anterior
vestibulului bursei omentale
si micii curburi gastrice
Aorta abdominala
Segmentul retro-
duodenopancreatic are
raporturi mediate de fascia
Treitz cu : limita dinte capul si
corpul pancreasului, pilorul si
D3
Este centrat de artera
mezenterica superioara
inconjurata de patrulaterul
venos Rogie (VMS, VMI,
trunchiul spleno-mezaraic,
vena renala stanga
Aorta abdominala
Segmentul sub (infra) –
duodenopancreatic este
acoperit de peritoneul
parietal posterior ce mediaza
raportul cu ansele jejuno-
ileale
Este centrat de artera
mezenterica inferioara
Aorta abdominala
Ramurile aortei abdominale:
1.Ramuri parietale:
a. AA. frenice inferioare: se
desprind imediat inferior de hiatusul
diafragmatic.dau aa. suprarenale
superioare dreaptă şi stîngă şi în final
se anastomozează cu aa. intercostale
şi musculofrenice
b. AA. lombare in număr de patru
şi care se anastomozează cu
aa.iliolombară, circumflexă iliacă
profundă.
Aorta abdominala
c. A. sacrată medie ce
ia nastere de pe faţa
posterioară a aortei si
cobară peste vertebra
L5, pe faţa pelvină a
sacrului şi coccisului
si se termină în
glomusul coccigian..
Aorta abdominala
Origine: fata anterioara a
aortei abdominale, imediat
inferior de hiatusul
diafragmatic
Traiect/Raporturi: au traiect
usor descendent trecand
posterior de esofag si
respectiv posterior de VCI;
se aplica pe fata inferioara a
cupolei diafragmatice si se
impart in ramuri.
Aorta abdominala
Origine: primele 4 se
desprin din aorta
abdominala iar a 5a din
artera sacrata medie
Traiect /Raporturi: arterele
lombare drepte sunt mai
lungi si trec retrocav; toate
arterele lombare au raporturi
posterioare cu lanturile
simpatice lombare.
Aorta abdominala
Ramuri:
- Ramul posterior: are traiect
prin spatiul intercostiform si
se imparte intr-un ram spinal
si un ram dorsal
- Ramul anterior: trece
posterior de muschiul patrat
lombar ajunge intre muschii
oblic intern si transvers
abdominal.
Aorta abdominala
Ramuri vişcerale:
Trunchiul celiac
Artera mezenterică
superioară
Artera mezenterică
inferioară
AA. suprarenale medii
AA. renale
AA. gonadale
Aorta abdominala
Ramurile terminale:
AA. Iliace comune
Limite: superior, L4
inferior, articulatia sacroiliacă de partea respectivă
unde se bifurcă intr o a. iliaca externă şi una
internă( hipogastrică).
Traiect: oblic, inspre inferior şi anterior formând intre ele un
unghi de aproximativ 60 grade.
Aa. iliace comune
Raporturi:
Anterior:- peritoneul parietal posterior
-ureterul; cel drept de obicei trece anterior
de vase mai jos decit cel sting, el incrucisind
mai degraba a. iliaca externa dreapta.
Posterior:- cu vv. omonime; vena iliaca
comuna dreapta urmeaza aproape fidel
fata posterioara a arterei omonime in
timp ce cea stanga este mai oblica si
mai lunga si pe masura ce urca trece pe
fata fata ei mediala , incrucisind fata
posterioara a a. iliace comune drepte.
-cu ggl. limfatici iliaci comuni
Medial: -corpul vertebrei L5
-marginea mediala a muschiului psoas
-a. sacrata medie
Lateral: -peretii pelvisului
Artera iliaca interna
Limite: superior: articulatia sacroiliaca
inferior: orificiul ischiatic mare
Traiect: desendent, descriind o curba cu concavitatea posterior
care imbratiseaza aripioara sacrului si stramtura superioara a
bazinului
Raporturi:- vena iliaca interna dreapta are raport posterior si
lateral cu artera, pe cand cea stinga posterior si medial.
ureterul drept coboara pefata ant a arterei pe cand cel stang pe fata
ei mediala
peritoneul parietal posterior stang fata de cel drept formeaza
radacina mezosigmoidului unde gasim recesul intersigmoidian ce
contine ureterul stang.
Artera iliaca interna
Artera iliaca interna
Ramuri:
Ramuri parietale:
a. iliolombara: se imparte in doua ramuri, ramura lombara pentru mm.
psoas si patrat lombar si rmura iliaca pentru m. iliac.
a. fesiera superioara: strabate impreuna cu n. fesier superior orificiul
suprapiriform si da ramuri pentru mm. fesieri.
A. fesiera inferioara: strbate impreuna cu n. ischiatic orificiul
infrapiriform si da rr. pentru mm. pelvitrohanterieni.
A. obturatorie: patrunde in canalul obturator unde se termina
bifurcandu-se intru un ram anterior si unul posterior pentru mm. din
regiunea mediala a coapsei.
Artera iliaca interna
Artera iliaca interna
Artera iliaca interna
Ramuri viscerale:
A. ombilicala: din portiunea sa permeabile se desprind aa. vezicale superoiare pentru varful
vezicii urinare.
A. vezicala inferioara: iriga fundul vezicii urinare.
A. ductului deferent
A. uterina: -prezinta 4 portiuni:
1. portiunea parielala, acoperita de peritoneu ce delimiteaza impreuna cu ureterul situat
inferior de ea foseta ovariana Krausse.
2. portiunea transversala, in baza ligamentului lat al uterului unde este incrucisata de ureter.
3.portiunea arcuata, situata anterior si superior de fundul de sac lateral al vaginei.
4. portiunea ascendenta(juxtauterina) cuprinsa intre foitele ligamentului lat
-ramuri colaterale: ram ureteral, a. vaginala, rr. Uterine.
_ramuri terminale: ram. ovariana ce se anastomozeaza in mezoovar cu un ram ovarian
al a. avariene formind arcada ovariana
Ramura tubara
Artera iliaca interna
Artera iliaca interna
Artera iliaca interna
A. uterina: -prezinta 4 portiuni:
1. portiunea parielala, acoperita de peritoneu ce delimiteaza impreuna cu
ureterul situat inferior de ea foseta ovariana Krausse.
2. portiunea transversala, in baza ligamentului lat al uterului unde este
incrucisata de ureter.
3.portiunea arcuata, situata anterior si superior de fundul de sac lateral al
vaginei.
4. portiunea ascendenta(juxtauterina) cuprinsa intre foitele ligamentului lat
-ramuri colaterale: ram ureteral, a. vaginala, rr. Uterine.
_ramuri terminale: ram. ovariana ce se anastomozeaza in mezoovar cu un ram ovarian
al a. avariene formind arcada ovariana
Ramura tubara
A. rectala mijlocie
A. rusinoasa interna: -coboara anterior de m. piriform si de plexul sacrat,
paraseste bazinul prin orificiul infrapiriform si patrunde in fosa ischiorectala
unde merge cuprinsa intro dedublare a fasciei obturatorului intern, canalul
Alcock. Se ramifica in doua ramuri terminale, a. pofunda a
penisului\clitorisului si a.dorsala a penisului\clitorisului.
-ramuri colaterale: a.
Artera iliaca interna
Artera iliaca interna
A. rusinoasa interna: -coboara anterior de m. piriform si de
plexul sacrat, paraseste bazinul prin orificiul infrapiriform si
patrunde in fosa ischiorectala unde merge cuprinsa intro
dedublare a fasciei obturatorului intern, canalul Alcock. Se
ramifica in doua ramuri terminale, a. pofunda a
penisului\clitorisului si a.dorsala a penisului\clitorisului.
-ramuri colaterale: a. rectala inferioara
A. perineala
A. ureterala
A. bulbului penisului\bulbului vestibulului vaginal
Artera iliaca interna
Artera iliaca interna
A. iliaca externa
Limite: -superior: articulatia sacroilica
-inferior: ligamentul inginal unde se continua ca artera femurala

Raporturi:-
anterior:- peritoneul parietal posterior
-superior, ureterul si vasele tubo ovariene
-inferior, n. genito femural, ductul deferent la barbat respectiv ligamentul rotun si
ligamentul rotund al uterului la femeie
-la dreapta, cu ileonul
-la stanga, cu sigmoidul
posterior:- vena iliaca externa; intre ea si artera se gasesc ggl. Limfatici iliaci externi.
-lateral, cu m. psoas

Ramuri colaterale: a. epigastrica inferioara


A. circumflexa iliaca profunda
A. iliaca externa
Vena cava inferioara
Topografic este impartita in
3 segmente:
- Segment supradiafragmatic
(toracic)
- Segment diafragmatic (in
grosimea muschiului)
- Segment subdiafragmatic
(in spatiul retroperitoneal)
VCI – segment subdiafragmatic
Limite: inferior se formeaza
pe flancul stang al vertebrei
L5, superior ajunge la hiatusul
diafragmatic al VCI (T7-T8).
Traiect: ascendent , vertical
pana la L3 si apoi oblic spre
dreapta.
Lungime: 20-25cm
Calibrul creste de la 2,5cm la
3-3,5cm dupa ce primeste
venele renale
VCI – segment subdiafragmatic
Raporturi POSTERIOARE:
procesele costiforme
lombare, ligamentul arcuat
med al diafragmei, arcadele
de origine ale muschiului
psoas mare, artera renala
dreapta, arterele lombare,
artera suparenala medie,
lantul simpatic lombar
VCI – segment subdiafragmatic
Raporturi LA STAGA: cu
aorta abdominala
Raporturi LA DREAPTA:
cu glanda suprarenala
dreapta, marginea mediala a
rinichiului drept, pelvisul si
ureterul drept, vasele
genitale drepte.
VCI – segment subdiafragmatic
In functie de raporturile
ANTERIOARE, se descriu 5
subsegmente topografice ale
VCI:
- Subsegment infra-duodenopancreatic
- Subsegment retro-duodenopancreatic
- Subsegment corespunzator orificiului
epiplooic Winslow
- Subsegment hepatic
- Sub segment suprahepatic
(interhepato-frenic)
VCI – segment subdiafragmatic
Subsegmentul
infraduodenopancreatic este
acoperit de peritoneul
parietal posterior, este
traversata de radacina
mezenterului; are raport
anterior cu vasele ileocolice
si artera genitala dreapta
VCI – segment subdiafragmatic
Subsegmentul
retroduodenopancreatic are
raporturi mediate de fascia
Treitz cu capul pancreasului,
D1, D3, coledocul si vena
porta.
Subsegmentul corespunzator
orificiului epiplooic are
raporturi cu pediculul
hepatic
VCI – segment subdiafragmatic
Subsegmentul hepatic are
este localizat la limita dintre
lobul caudat si lobul drept
hepatic
Subsegmentul suprahepatic
este scurt si este centrat de
locul de varsare al venelor
hepatice
VCI – segment subdiafragmatic
Afluentii segmentului sub
diafragmatic al VCI sunt
omonimi ramurilor aortei
abdominale cu exceptia
trunchiului celiac si
afluentilor venei porte
(VMS, VMI, vena lienala).
Vena genitala stanga se
varsa in vena renala stanga.
Țesutul celulo-adipos
Tesutul celulo adipos este dispus in 3 straturi
a.Stratul intern sau superitonial, aderent de seroasa peritoniala posteriaora
b. stratul mijlociu care “inveleste” organele
c. stratul posterior care se dispune pe suprafata interna a peretelui muscular
abdominal posterior

Lojele renale:
*Rinichii sunt inveliti de un segment al tesutului conjunctiv de impachetare
denumit fascia proprie – dă nastere la fasciile pre si retro renala.
Fascia prerenala are o dispozitie paralele cu cea retrorenala si acopera fata
interioara a rinichiului si hilul renal, si fuzioneaza pe linia mediana prevertebrala,
cu fascia prerenala anterioara contralaterala.
Fascia retrorenala (Fascia Gerota) relativ solida , acopera muschiul psoas si
patrat al lombelor, inserinduse pe coloana vertrebrala.
Țesutul celulo-adipos
Cranial ele fuzioneaza deasupra glandei suprarenale si se insera pe
diafragma.
Caudal se apropie dar nu fuzioneaza , creind un adevarat traiect ce
favorieaza ptoza renala.
.
Țesutul celulo-adipos
Spaţiul perirenal conţine grasime
Între fascia perirenala anterioara (Gerota) și fascia perirenala posterioara
(Zuckerkandl)
Spaţiul pararenal anterior conţine pancreasul, duodenul, colon ascendent,
colonul descendent si grasime
Între peritoneul parietal posterior și fascia perirenala anterioara
Spaţiul pararenal posterior conţine grasime; comunica cu spatiul pararenal
anterior (inferior)
Între fascia pararenala posterioara și fascia transversalis
RINICHIUL
Rinichii sunt situati retroperitoneal, intre vertebrele T12-L3, au o lungime de
aproximativ 11 cm, latime de 6 cm si o grosime de 3 cm.
Configuratia externa
1.Fata anterioara este orientata supero-lateral.
2.Fata posterioara este orientata postero-medial.
3.Marginea mediala prezinta hilul renal in care patrund elementele pediculului
renal (vena renala, artera renala, pelvisul renal, vasele limfatice, plexul nervos
renal); hilul are o buza anterioara si una posterioara.
4.Marginea laterala prezinta santul longitudinal.
5.Extremitatea superioara
6.Extremitatea inferioara
7.Sinusul renal este o cavitate in interiorul rinichiului, in care se patrunde prin hil;
sinusul prezinta proeminente numite papile renale care au in varf orificii papilare.
RINICHIUL - raporturi
1.Fata anterioara
*a.rinichiului drept: duodenul descendent, fascia de coalescenta colica dreapta,
flexura colica dreapta, ansele intestinale, lobul drept al ficatului;
*b.rinichiul stâng: radacina mezocolonului transvers, coada pancreasului,
vasele splenice, splina, bursa omentala, stomacul, ansele colice stingi, ansele
intestinale, colonul descendent, fascia retrocolica stinga.
RINICHIUL - raporturi
2.Fata posterioara:
ligamentele arcuate lateral si medial; diafragma, recesul pleural costo-diafragmatic,
coastele 11 si 12 (rinichiul drept are raporturi numai cu coasta 12), grasimea
pararenala si manunchiul vasculo-nervos subcostal; nervii iliohipogastric si
ilioinghinal; muschiul psoas mare, muschiul patrat lombar si muschiul transvers
abdominal.
3.Marginea laterala a rinichiul drept vine in raport cu lobul drept al ficatului;
marginea laterala a rinichiului sting vine in raport cu splina si colonul descendent.
4.Marginea mediala a rinichiului drept vine in raport cu muschiul psoas mare, cu
ureterul drept si cu vena cava inferioara;
Marginea mediala a rinichiului sting vine in raport cu muschiul psoas mare, glanda
suprarenala stinga, ureterul sting, aorta abdominala, duodenul ascendent, arcada
vasculara Treitz (formata de incrucisarea dintre artera colica stinga si vena
mezenterica inferioara).
5.Extremitatea superioara are raporturi cu glanda suprarenala.
RINICHIUL - raporturi
2.Fata posterioara:
ligamentele arcuate lateral si medial; diafragma, recesul pleural costo-diafragmatic,
coastele 11 si 12 (rinichiul drept are raporturi numai cu coasta 12), grasimea
pararenala si manunchiul vasculo-nervos subcostal; nervii iliohipogastric si
ilioinghinal; muschiul psoas mare, muschiul patrat lombar si muschiul transvers
abdominal.
3.Marginea laterala a rinichiul drept vine in raport cu lobul drept al ficatului;
marginea laterala a rinichiului sting vine in raport cu splina si colonul descendent.
4.Marginea mediala a rinichiului drept vine in raport cu muschiul psoas mare, cu
ureterul drept si cu vena cava inferioara;
Marginea mediala a rinichiului sting vine in raport cu muschiul psoas mare, glanda
suprarenala stinga, ureterul sting, aorta abdominala, duodenul ascendent, arcada
vasculara Treitz (formata de incrucisarea dintre artera colica stinga si vena
mezenterica inferioara).
5.Extremitatea superioara are raporturi cu glanda suprarenala.
URETERUL
Configuratia externa: are 2 parti (abdominala si pelvina), 2 curburi in plan
frontal (juxtarenala si pelvina), o curbura in plan sagital (marginala), 3 ingustari
(la colul ureteral, la flexura marginala si intravezicala) si 2 dilatatii (abdominala
si pelvina).
Raporturi
1.Partea abdominala:
anterior: vasele testiculare sau ovariene; ureterul drept - fascia retrocolica
dreapta, duodenul descendent, radacina mezenterului, vasele ileocolice;
ureterul sting vine in raport anterior cu fascia retrocolica stinga,
mezosigmoidul si recesul intersigmoidian;
posterior: nervul genito-femural;
medial: ureterul drept vine in raport cu vena cava inferioara; ureterul sting -
duodenul ascendent, arcul vascular Treitz, aorta si vena mezenterica inferioara;
d.lateral: polul inferior al rinichiului, colonul ascendent sau descendent;
URETERUL
2.Partea pelvina
*a.la barbat: lateral-vasele iliace interne, artera ombilicala, artera obturatoare,
nervul obturator, muschiul obturator intern si muschiul ridicator anal; medial-
rectul;
*b.la femeie: ureterul participala delimitarea fosei ovariene; el are raporturi cu
marginea posterioara a ovarului; ureterul intra in baza ligamentului lat al
uterului unde este incrucisat de artera uterina(supero-lateral de colul uterului).