ŢESUTURILE CARTILAGINOASE

CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR

CARTILAGINOASE
1. Au origine mezenchimală
2. Conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre
3. Se caracterizează prin predominenţa substanţei fundamentale,
care este semidură şi elastică; SF → bazofila in tesuturile tinere;
→ eozinofila in cele adulte
4. Fibrele nu se disting în masa substanţei fundamentale – matricea
cartilaginoasă este omogenă
5. Conţin două tipuri de celule: • formatoare de cartilaj
• distrugătoare de cartilaj
- celulele adulte se găsesc în cavităţi
6. Sunt ţesuturi ordonate, avasculare (nutritie prin difuziune)
7. Creşterea se face prin apoziţie şi diviziune interstiţială
8. Regenerarea este redusă
9. Functii : suport, rezistenta la tensiune si presiune
 Clasificare:
 ţesuturi cartilaginoase de tranziţie
 ţesuturi cartilaginoase permanente

 În funcţie de natura fibrelor din substanţa fundamentală, se

disting trei tipuri de cartilaj:

 cartilaj hialin, conţine predominant fibre de colagen tip II;

 cartilaj elastic, conţine fibre elastice;

 cartilaj fibros, conţine fibre colagene tip I.

 ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

 Este varietatea de cartilaj cea mai răspândită.

 În viaţa intrauterină, formează scheletul embrionului şi al fătului,

fiind înlocuit apoi de ţesut osos.

 La adult :
- în trahee, bronhiile mari, laringe;
- în septul nazal
- cartilaj costal;
- cartilaj articular
 ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN
 Macroscopic: aspect sticlos sau semitransparent cu o nuanta albăstruie
(datorită SF);
 Rezistent, elastic si flexibil

 Structural, este format din:

 celule

 substanţă fundamentală

 fibre

 Substanţa fundamentală şi fibrele formează matricea cartilaginoasă.

 La periferie, cartilajul este învelit de pericondru

 Celulele cartilaginoase - formatoare
- distrugătoare
Celulele formatoare de cartilaj sunt:
 condroblastele
 condrocitele.

Condroblastele
 Sunt celulele tinere cartilaginoase
 Origine: fibroblaste/ cel mezenchimale
 Formă turtită, lenticulară
 Dimensiuni de 10- 20 
 cu axul lung paralel cu suprafaţa
 Localizare : - la periferia cartilajului, în 1
rand
 MO sunt celule tinere, active metabolic
 Rol: elaborează substanţa fundamentală şi
fibrele.
 Condrocitele
 Sunt celulele adulte.
 Origine: condroblaste
 Localizare: în porţiunea centrală a cartilajului.
 Au dimensiuni de 15- 40 .
 Au formă sferică sau ovalară

 Situate fiecare intr-o

lacuna a SF– condroplast

MO - suprafata celulei este neteda

- citoplasma
c eozinofila
- nucleu ovoid, hipercrom
( exc. cel mai tinere)
 Condrocitele mai tinere - sunt dispuse în zonele periferice
- nuclei eucromi cu 1-2 nucleoli
- citoplasma, palid bazofilă,
ME : organite de sinteză bine dezvoltate: RER,
ap. Golgi, vezicule de glicogen şi lipide
- granule secretorii (metaloproteinaze)
- microtubuli, filamente de actina

 Condrocitele mature
- sunt situate în centrul cartilajului.
- nucleul este hipercrom,
- citoplasma eozinofilă
ME : au organite de sinteză mai reduse, acumulări
mari
de glicogen, lipide.

MO – Condrocite cu evidentierea glicogenului
intracitoplasmatic

Glicogen
 ME - Condrocite

ME - invaginaţii şi evaginaţii, mai exprimate la

celulele adulte tinere.
- această formă măreşte suprafaţa de contact cu mediul
extracelular,
ca o adaptare la localizarea lor într-o matrice nevascularizată
ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN
 Deşi celule mature, condrocitele sunt celule care se divid.
 Celulele rezultate din diviziune sunt delimitate de o capsulă comună şi
formează grupe izogene.

 grupe izogene axiale (diviziunile au loc în planuri paralele)

- condrocitele dispuse in siraguri (coloane)
- se întâlnesc în cartilajele care se
osifică

 grupe izogene coronare

( diviziunile au loc în planuri
diferite)
- celulele dispuse sub forma de
cerc (radial) cu centrul liber
- apar în cartilajele
costale, unde forţele de
presiune se exercită în toate
direcţiile
 Celulele distrugătoare de cartilaj

Condroclastele

 Sunt celulele distrugătoare de cartilaj

 Aceste celule sunt greu vizibile pe preparatele

histologice.

 Intervin în procesele de resorbţie ale cartilajului.

 Matricea cartilajului hialin
 Este formată din substanţă fundamentală şi fibre.

 MO: - matricea este omogenă-

- fibrele de colagen au indice de refracţie identic cu al
substanţei fundamentale → nu se pot distinge.

Matrice cartilaginoasă
omogenă
 Fibrele de colagen tip II - sunt orientate pe direcţia de acţiune a
forţelor mecanice
 Colagen VI, IX, X, XI

 Substanţa fundamentală
(GAG, PG, glicoproteine structurale)

GAG : AH, condroitin sulfat, keratan sulfat.

PG : GAG sulfataţi +proteine

: aggrecan
- hidrofili → gel puternic hidratat- apa se leaga de GZG
- bazofili

Agregate de proteoglicani- f. colagen

GP : condronectina, anchorina
 Cartilajele tinere : PG în cant. mare → bazofilia SF, SF hidratata
 La vârste înaintate PG în cant mică,
creşte cantitatea de colagen,
→ apărând aspectul eozinofil al SF
 La adult matricea un aspect de mozaic
- matricea teritorială - PAS+, metacromazie cu albastru
de
toluidina
- matricea interteritorială
 Fibrele din matricea teritoriala + condrocitele din lacuna =
condronul – unit. morfofunct a tesutului cartilaginos.
 Pericondrul
 - ţesut conjunctiv dens ce înveleşte
cartilajul la periferie (cu excepţia
cartilajului articular)

- este format din două straturi:

 strat extern fibro- vascular,
bogat în colagen tip I,
rol : nutritiv şi de protecţie.

 strat intern, celular, fertil, cu

celule de tipul fibroblastelor sau
al celulelor mezenchimale →
condroblaste.
rol: asigură creşterea în grosime
a cartilajului.
ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN
 CARTILAJ HIALIN FETAL
 CARTILAJ
HIALIN
FETAL –
col. HE
100x

 CARTILAJ
HIALIN
FETAL –
col. HE
400x

In cartilagiile fetale celulele sunt turtite si rar sunt dispuse grupate

 CARTILAJUL ARTICULAR
 Varietate de cartilaj hialin ; acopera
capetele oaselor articulate mobil;

 Grosimea este diferita in raport cu

presiunea exercitata asupra articulatiilor;

 Nu este acoperit de pericondru;

 Nutritia se face prin difuziune din

lichidul sinovial.
Particularitati structurale :
 Condrocitele
 la suprafata mai mici, mai rare
si dispuse izolat in lacune;

 in profunzime mai mari, mai

numeroase, izolate sau in
grupuri izogene;

 Fibrele de colagen (tip II) sunt

orientate diferit:
 superficial, fine, orientate
paralel cu suprafata cartilajului;

 in partea de mijloc - orientate

oblic;

 in profunzime - orientate
perpendicular pe suprafata
osoasa.
Cartilaj articular
Cartilaj articular
 Nutriţia cartilajului
 se realizează prin difuziune de la nivelul vaselor din pericondru.
 în cartilajele articulare, care nu au pericondru, celulele se hrănesc din
lichidul sinovial.

 Regenerarea cartilajului
 este redusă şi depinde de integritatea pericondrului.

 Modificări legate de vârstă

- scade nr. celule, scade cantitatea de PG, matricea îsi pierde bazofilia ,
scade cant. de apă → difuziune ingreunata – nutritie deficitara

► Degenerescenta azbestică : apar fibre dispuse paralel, refringente si

sticloase;

► Calcificarea senilă – apar calcifieri senile cu tendinţă la confluare →

matricea devine mai densă → hipertrofia şi moartea celulelor
→ cartilajul devine dur şi fragil
 Creşterea cartilajului
 Prin apoziţie = creşterea în grosime a
cartilajului
- se realizează prin formarea de
noi celule cartilaginoase de la nivelul
stratului intern al pericondrului.

 Prin diviziune interstiţială =

creşterea în lungime
- se realizează prin mitoze ale
celulelor cartilaginoase
 ŢESUTUL CARTILAGINOS
ELASTIC
Localizare:
 conductul auditiv extern;

 pavilionul urechii

 trompa lui Eustache

 parţial în laringe

 epiglotă
 Macroscopic : opac, friabil, de culoare galbenă.

 Structural este format din:

 celule

 substanţă fundamentală

 fibre: fibre elastice

Este acoperit de pericondru

( bogat în fibre elastice)
 Celulele:
 condroblaste
 condrocitele sunt în cavităţi ( condroplaste)
- mai mari
- fie izolate,
- fie dispuse în grupe izogene mici (2- 3
celule).

 Substanţa fundamentală - este în cantitate mai redusă

 Fibrele elastice - sunt numeroase,

- dispuse dens pericelular.
- flexibilitate mare
 Pot fi evidenţiate prin coloraţii speciale: rezorcină- fuxină
Weigert sau orceină.

 Nu suferă modificări degenerative

 Nu se calcifică.
ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC
col. RFW
Cartilaj elastic
col orceina
 ŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROS
 Prezintă caractere intermediare între
ţesutul conjunctiv dens şi ţesutul
cartilaginos hialin.

 Localizare:
- formeaza inelul fibrocartilaginos al
discurilor intervertebrale

- simfiza pubiană

- discurile si meniscurile articulare din

articulatiile temporo-mandibulara si
tibio-femurala, sterno-claviculara

- zona de insertie a tendonului pe os

Structural: este format din:
 celule
 substanţă fundamentală
 fibre: fibre colagene tip I

 Nu este acoperit de pericondru

 Se calcifică

Functie : suport si rezistenta mare

 Condrocitele – în condroplaste
- sunt mici, rare,
- izolate sau grupate în grupe izogene
mici.
Fibroblaste

 SF - este redusă cantitativ

- conţine condroitin sulfat şi dermatan sulfat
- PG – versican- - se leaga de AH → agregate de
PG puternic hidrofili

 Fibrele sunt colagen tip I

- se grupează în fascicule groase, orientate pe
direcţia forţelor de presiune care se exercită asupra
lor.

 Matricea - amorfă,
- se colorează eozinofil, datorită prezenţei
colagenului tip I în cantitate mare.
ŢESUTUL CARTILAGINOS
FIBROS

Condrocite

Fibroblaste

Colagen I
Disc intervertebral
Cartilaj elastic Cartilaj fibros