Prof.

Juverdeanu Aurelia Melania

 RENAŞTEREA
Renaşterea reprezintă o perioadă de profunde
transformări (economice, social-politice şi culturale)
care marchează trecerea de la epoca medievală la
epoca modernă.

Renaşterea reprezintă o perioadă de efervescenţă, de

transformări şi realizări în planul vieţii culturale, pe
fondul trecerii de la societatea feudală la cea
burgheză.

Renașterea este perioada din istoria omenirii cuprinsă

între secolele XIV-XVI când s-au înregistrat mari
transformări și progrese în toate domeniile, dar mai
ales în plan cultural.
CAUZE:
1.Dezvoltarea economiei de tip
urban
(a) extinderea producţiei
manufacturiere;
(b)intensificarea relaţiilor
comerciale;
(c)organizarea sistemului
bancar.
CAUZE:

2.Burghezia devine o
veritabilă forţă socială.
– burghezia, prin interesele
ei, este tot mai deschisă
spre asimilarea ideilor
umaniste;
– burghezia, prin forţa sa
financiară, este capabilă
să susţină activităţile de
mecenat.
 Jan Hus (1369 – 1415 )

CAUZE:

3.Criza autorităţii clericale şi a

modelului cultural impus de
biserică.
• intensificarea criticilor aduse
la adresa bisericii, chiar din
interiorul ei;
• perspectiva rigidă a relaţiei
Dumnezeu – om;
• metoda scolastică utilizată în
învăţământ / educaţie.

Girolamo Savonarola (1452-1498)

ORIGINILE ŞI RǍSPÂNDIREA
RENAŞTERII
1.Renaşterea apare în Italia

• Cauze:
• înflorirea economică a
oraşelor italiene
(principale centre ale
Renaşterii: Florenţa,
Roma, Veneţia);
• Italia, leagăn al
civilizaţiei romane.
2.Se extinde în vestul Europei
3.Renaşterea pătrunde în estul
Europei (sec. XVI)
 UMANISMUL –
IDEOLOGIA RENAŞTERII
• UMANISMUL este ideologia specifică
Renaşterii, care consideră omul ca
valoare supremă
• Omul – fiinţă raţională, liberă;
• Omul – fiinţă demiurgică;
• Omul – cetăţean.
 Obiectivele umaniștilor
Crearea unui om
cu o cultură OMUL COMPLET – savant, artist,
enciclopedică scriitor, muzician, cavaler

Reînvierea gândirii Cultura greco-romană - izvorul:

greco-romane inteligenței, științei, frumuseții

Idealul social și moral - VIRTUTEA,

Asigurarea fericirii presupune: inteligență, spirit
oamenilor întreprinzător, stăpânire de sine,
bărbăție
Modelul de om renascentist (1)

“Creatorul suprem…îl luă pe

om şi-l făcu după chipul său, îl
aşeză în centrul lumii…
Nu eşti nici de origine divină,
nici pământeană, muritor sau
nemuritor…Precum propriul tău
creator, te poţi cizela cum
doreşti. Ai putea să decazi în
rândul brutelor sau să renaşti
într-o ordine divină,
conform judecăţii tale…”
(P. della Mirandola – Laudă omului)
Modelul de om renascentist (2)
“Doresc ca omul nostru de curte să
fie instruit în litere şi să ştie nu numai
limba latină, ci şi greaca… să
cunoască poeţi precum şi oratori şi
istorici şi, în plus, să se priceapă a
scrie în versuri şi în proză.
Nu voi fi mulţumit de cavalerul
nostru dacă n-ar fi în plus muzician.
Mai există un lucru pe care-l consider
de mare importanţă: e talentul de a
desena, precum şi cunoştinţa în
pictură…”
( B. Castglione – Curteanul)
Modelul de om renascentist (3)

“Aşa, deci, învaţă ştiinţele vremii tale,

artele liberale şi geometria, aritmetica
şi muzica, învaţă toate canoanele
astronomiceşti şi nu te teme de
astrologia prezicătoare, căci nu este
decât o înşelătoare închipuire.
Şi mai vreau să ştii pe de rost toate
acele paragrafe atât de frumoase din
codurile dreptului. Iar despre
cunoaşterea ce ţine de natură, vreau să
o cercetezi cu multă băgare de
seamă…nimic să nu-ţi rămână
necunoscut.”

( F. Rabelais – Gargantua şi Pantagruel)

Răspândirea umanismului

Răspândirea ideilor umaniste a fost

favorizată de:
•Inventarea tiparului (Gutenberg)
•Folosirea limbilor naționale în scrierea lucrărilor
•Înființarea unor biblioteci
•Transformările din învățământ (studierea critică
a textelor autorilor antici)
•Frecventarea universităților italiene de către
tineri din Europa
LITERATURA RENASCENTISTǍ
 ITALIA

DANTE ALIGHIERI
(1265 – 1321)
Opere:
• DIVINA COMEDIA
• Vita Nuova
• Le Rime
• Banchetul
• Despre Monarhie
 ITALIA

FRANCESCO
PETRARCA
(1304 – 1374)
Opere:
• CANŢONIERUL
• Africa
• Carmen Bucolicum
• De Viris Ilustribus
 ITALIA

GIOVANNI
BOCCACCIO
(1313 – 1375)
Opere:
• DECAMERONUL
• Trattatello in laude di
Dante
• Rime
• Bucolicum Carmen
 ITALIA

TORQUATO TASSO
(1544 – 1595)
Opere:
• IERUSALIMUL
ELIBERAT
• Aminta
• Regele Torrismondo
• Rinaldo
 FRANŢA

FRANÇOIS
RABELAIS
(1494 – 1553)
Operă:
• GARGANTUA ŞI
PANTAGRUEL
 FRANŢA

PIERRE DE RONSARD
(1524 – 1585)
Opere:
• SONETE PENTRU
ELENA
• Ode
• Imnuri
• Franciada
 SPANIA

MIGUEL DE
CERVANTES
(1547 – 1616)
Opere:
• DON QUIJOTE
• Nuvele exemplare
• Poezii
 SPANIA

LOPE DE VEGA
(1562 – 1635)
Opere:
• TEATRU
• Sonete
 ANGLIA

WILLIAM
SHAKESPEARE
(1564 – 1616)
Opere:
• TEATRU: Romeo si
Julieta, Hamlet,
Othelo, Regele Lear,
Femeia indaratnica
• Sonete
Cunoașterea științifică
realizează progrese însemnate
în domeniul astronomiei și
medicinei.
La baza cercetării stăteau
observațiile, raționamentul și
experiența.
ŞTIINŢA ÎN TIMPUL RENAŞTERII

Heliocentrismul
LEONARDO DA VINCI
NICOLAUS COPERNIC este teoria (1452-1519 )
(1473-1543)
conform căreia
Soarele se află
în centru, iar
Pământul se
rotește în jurul
lui.

GIORDANO BRUNO GALILEO GALILEI

(1564-1642)
(1548-1600)
ŞTIINŢA ÎN TIMPUL RENAŞTERII

AMBROISE PARÉ
(1510-1590) considerat
părintele chirurgiei, a
pus la punct procedeul
legării arterelor
• În 1628, medicul englez William
MIGUEL SERVETO
(1511-1553) a explicat circulația
sângelui între inimă și plămâni
Harvey explică circulaţia sângelui,
descriind modul în care se realiza
aceasta între inimă şi plămâni,
comparând inima cu o pompă
care împinge sângele în tot
organismul.

PARACELSUS
(1493-1541)
Apariţia ceasurilor mecanice

La începutul secolului al XIV-lea apar în Europa

primele ceasuri mecanice bazate pe acţiunea
gravitaţiei asupra unei greutăţi controlate de un
mecanism de clichet. Chinezii realizaseră cu mult timp
înainte ceasuri mecanice, numai că acestea utilizau
apa ca forţă motoare.
În 1502, Peter Hanlein construieşte primul ceas
de buzunar. Acesta era acţionat de un arc care
permitea mişcarea limbile.
 Apariţia astrolabului

“ Tratat despre astrolab", cartea lui

Geoffrey Chaucer apărută în 1391, descrie
cum se construieşte un astrolab
(instrument folosit pentru măsurarea
poziţiei aştrilor şi a înălţimii lor deasupra
orizontului) şi cum se foloseşte acesta.
 Leonardo da Vinci
(1452-1519 )

1. La începutul secolului al XV-lea, Leonardo da Vinci avansează ideea

că munţii au fost odată acoperiţi de ape, pornind de la descoperirea
fosilelor de peşti, corali şi scoici pe munţii din zona de coastă.
2.Caietele lui Leonardo da Vinci sunt pline cu diverse schiţe de maşini
ori dispozitive ,care, merită menţionate datorită asemănării acestora
cu echipamentele moderne. Una dintre schiţele eruditului italian
reprezintă o paraşută care arată , în mare măsură, ca o paraşută din
zilele noastre.
3.Leonardo da Vinci observă că lichidele aflate în tuburi cu diametre
mici tind să se ridice pe pereţii tuburilor, făcând astfel una dintre
primele observaţii asupra efectului de capilaritate.
4. În 1500, realizează schiţa unei muschete cu declanşator tip butoi,
prima armă vestică. În acelaşi an, da Vinci desenează schema primului
elicopter, modelul său nefiind realizat ,practic, niciodată.
 Nicholas din Cusa

În studiul meteorologiei, de mare importanţă era

măsurarea cantităţii de apă din aer. Germanul Nicholas din
Cusa a proiectat, în jurul anului 1450, primul higrometru,
demonstrând experimental existenţa vaporilor de apă în aer.
În secolul al XV-lea, se credea că Pământul era
centrul Universului (teoria geocentrică). Nicholas din Cusa a
respins această ipoteză afirmând că Pământul este de fapt în
continuă mişcare. Mai mult, acesta a susţinut că Universul
este infinit şi că toate corpurile cereşti se află în mişcare.
Johannes Gutenberg inventează tiparul

Inventatorii chinezi construiseră presa de tipărit

în secolul al VI-lea. În anul 1454, germanul Johannes
Gutenberg a inventat presa de tipărit mobilă. Acesta a
demonstrat utilitatea invenţiei sale tipărind “Biblia” în
300 de exemplare. Prin această invenţie, Gutenberg a
revoluţionat publicarea de cărţi în Europa. Chiar dacă
inventarea presei mobile s-a făcut fără influenţe
chinezeşti, folosirea hârtiei şi a clişeelor au fost preluate
din China.
Teoria heliocentrică a lui Copernic

În 1512, Nicolaus Copernic scrie prima versiune a

teoriei heliocentrice, potrivit căreia Soarele se află în
centrul Universului, iar Pământul este unul dintre corpurile
cereşti care se învârt în jurul Soarelui.
 Galileo Galilei
 1581, Galileo şi oscilaţia pendulului.Studiind candelabrele, Galileo
Galilei ajunge la concluzia că perioada de oscilaţie a unui pendul este
independentă de amplitudinea oscilaţiei. ducând la realizarea unor
ceasuri mai precise.
 1590, Galileo Galilei descrie mişcarea corpurilor aflate în cădere.
Acesta arată că obiecte de diferite greutăţi lansate către sol cad cu
aceeaşi viteză şi ating pământul în acelaşi timp, contrazicând
afirmaţiile lui Aristotel .
 1600,Galileo Galilei formulează principiul inerţiei. El a constatat că un
corp ce este în stare de mişcare tinde să rămână în mişcare până
când ceva fizic îl va opri, în timp ce un corp aflat în stare de repaus va
rămâne astfel până ce va fi pus în mişcare de ceva. Ulterior, Isaac
Newton va extinde principiul inerţiei.
 1609, Galileo Galilei construieşte primul telescop pentru observaţii
astronomice. Pornind de la invenţia lui Lippershey, Galileo a realizat
un telescop care mărea de 20 de ori.
 Giordano Bruno

În 1584, Giordano Bruno, în lucrarea “De

l’infinito, universo e mondi” (“Despre infinitatea
universului şi a lumilor”), avansează ipoteza
conform căreia stele sunt asemănătoare
Soarelui, că Universul este infint şi conţine un
număr infinit de lumi populate de fiinţe
inteligente.
Inchizitia il condamna la ardere pe rug, in 1600.
William Gilbert descrie Pământul ca un magnet

În anul 1601, William Gilbert descrie Pământul ca

fiind un magnet gigantic şi în care acesta analizează
relaţiile dintre magnetism şi fenomenul electricităţii. Această
lucrare a fost de mare interes şi pentru Johannes Kepler,
care a explicat cum se mişcă planetele, considerând că
Soarele exercită un control de natură magnetică asupra
corpurilor cereşti pentru a le menţine în jurul său.
Hans Lippershey inventează telescopul

În 1609, Hans Lippershey inventează

telescopul, proiectat pentru scopuri militare.
Lippershey foloseşte o lentilă în faţa alteia
pentru a mări un obiect aflat la distanţă.
 Johannes Kepler

În 1609, Kepller descrie primele două

legi ale mişcării planetelor, bazându-se pe
datele culese de Tycho Brahe.
Prima lege enunţă, în contradicţie cu teoriile lui
Aristotel şi Ptolemeu, că planetele se
deplasează pe traiectorii eliptice, de forma unui
cerc turtit.
A doua lege afirmă că viteza cu care planetele
se deplasează pe orbite depinde de distanţa
faţă de Soare.
 FILOSOFIA

1.MARSILIO FICINO
(1433 – 1499)
Operă principală:
TEOLOGIA PLATONICA

2.G. PICO DELLA

MIRANDOLA
(1463 – 1494)
Operă principală:
ORATIO DE DIGNITATIS
HOMINIS
 FILOSOFIA

1. NICOLAUS CUSANUS
(1401 – 1464)
Operă principală:
DE DOCTA IGNORANTIA
2.NICCOLO MACHIAVELLI
(1469 – 1527)
Operă principală:
PRINCIPELE
 “PRINCIPELE”
NICCOLO MACHIAVELLI
“Trebuie să ştiţi că există două
feluri de a lupta: unul bazat pe
legi, celălalt pe forţă… dexi, îi
este necesar unui principe să
ştie să fie tot atât de bine
animal şi om… Prin urmare,
întrucât un principe trebuie să
ştie să se folosească bine de
mijloacele animalului, el va
trebui să ia ca exemplu vulpea
şi leul…De altfel, un principe
are întotdeuna la îndemână
tot felul de motive îndreptăţite
să-I ingăduie să-şi calce
cuvântul dat sub aparenţe
cinstite…”
 FILOSOFIA

1. TOMMASO
CAMPANELLA
(1568 – 1639)
Operă principală:
CETATEA SOARELUI
2. THOMAS MORUS
(1478 – 1535)
Operă principală:
UTOPIA
 FILOSOFIA
“… Deşi mă grăbesc, nu pot
trece sub tăcere pe aceia
care, măcar că nu se
deosebesc întru nimic de
ultimul cârpaci, totuşi se
mândresc grozav cu un titlu
zadarnic de nobleţe; îşi arată
în fiece colţ chipuri sculptate
sau pictate de-ale ERASMUS DIN ROTTERDAM
strămoşilor lor, cu
străbunele lor titluri. Ei înşişi (1469 – 1536)
nu prea se deosebesc de Operă principală:
statuie mute, ba sunt chiar ELOGIUL NEBUNIEI
mai lipsiţi de duh decât
chipurile acestea cu care se
fălesc…”
 Renaşterea artistică în Italia
• Caracteristicile artei renascentiste:
– arta Renaşterii este laică şi umană , prin
destinaţie şi gust;
– natura şi trupul uman devin obiecte de studiu
pentru artişti;
– inspiraţie din modelele antice;
– tot mai mulţi artişti se pun în serviciul autorită ţii
laice;
– spre deosebire de Evul Mediu, operele de artă nu
mai ră mâ n anonime, ci sunt profund
individualizate;

06/14/20 46
RENAŞTEREA ARTISTICǍ

• Artiștii își semnau operele

• Au introdus legile
perspectivei în pictură
• Redau frumusețea
corpului uman
• S-au realizat inovații în
arhitectură (cupola)
• Arhitectura:
» arhitectura civilă a depă şit-o pentru prima
dată ca importanţă pe cea religioasă ;
» arhitectura civilă este reprezentată de palate
(Palatul Dogilor din Veneţia, Palatul Strozzi
din Florenţa), castele (pe Valea Loarei),
primă rii, vile etc.;
» palatul este construcţia tipică a acestei
perioade;
» cel mai important monument este Catedrala
Sfâ ntul Petru din Roma;
» arhitecţi: Fillippo Brunelleschi şi
Michelangelo Buonarotti

06/14/20 49
 ARHITECTURA

GIOTTO DI BONDONE GIOTTO DI BONDONE

(1267-1337) CAMPANILA DIN FLORENŢA

FILIPPO BRUNELLESCHI
FILIPPO BRUNELLESCHI SANTA MARIA DEL FIORE - FLORENŢA
(1377-1446)
 ARHITECTURA

DONATO BRAMANTE DONATO BRAMANTE

(1444-1514) SANTA MARIA DELLE GRAZIE - MILANO

PIERRE LESCOT
(1515-1578) PALATUL LUVRU
ARIPA P. LESCOT
Michelangelo, catedrala Sf. Petru din Roma
 ARHITECTURA ITALIANǍ

BAZILICA SAN PIETRO - ROMA BASILICA DI SANTA CROCE - FLORENŢA

PALATUL DOGILOR - VENEŢIA PIAŢA PUBLICǍ - SIENA

 ARHITECTURA FRANCEZǍ
BLOIS

CHAMBORD

CHAUMONT
BEAUREGARD
 • Sculptura:
– dintre toate domeniile artei, sculptura a fost cel
mai mult influenţată de antichitate;
– sculptura s-a desprins de arhitectură , devenind
o artă de sine stă tă toare;
– a fost redescoperit nudul, dar şi alte genuri
specifice antichită ţii romane, cum ar fi bustul-
portret, medalia şi statuia ecvestră ;
– sculptori:
• Donatello (David, Gattamelata);
• Michelangelo (David, Sclavii, Pieta, Moise);

06/14/20 56
 SCULPTURA

PIETA
MICHELANGELO BUONAROTI
(1475-1564)

DAVID (detaliu) MOISE

 SCULPTURA
ANDREA VERROCCHIO
(1435-1488)

IISUS ŞI TOMA NECREDINCIOSUL ÎNGERAŞ CU DELFIN

DAVID ALEXANDRU CEL MARE

 SCULPTURA

LORENZO GHIBERTI SF. MATEI

(1378-1455)

UŞA BAPTISERIULUI DIN FLORENŢA FÂNTÂNA BAPTISERIULUI DIN SIENA

 SCULPTURA

DONATELLO FECIOARA ŞI PRUNCUL

(1383-1466)

SF. IOAN BOTEZǍTORUL

SF. IOAN EVANGHELISTUL
 SCULPTURA
JEAN GOUJON (1520-1572)

FÂNTÂNA INOCENŢILOR ANOTIMPURILE

SF. LUCA ALEGORIA APEI

 Pictura:
• în pictură , deşi influenţa antichită ţii a fost mai
palidă decâ t în alte domenii ale artei, elementele
novatoare sunt mai numeroase: perspectiva,
introducerea celei de-a treia dimensiuni, pictura
în ulei etc;
• pictorii sunt preocupaţi de legea proporţiilor
corpului uman, convinşi că frumuseţea
personajelor constă în armonia pă rţilor corpului
în acţiune;
• pictura a fost cea mai cultivată dintre artele
Renaşterii;
• pictura s-a desprins definitiv de tradiţiile
iconografiei;
• se impune portretul;
• pictorii italieni sunt grupaţi pe şcoli, deşi mulţi
dintre aceştia au fost invitaţi să lucreze în afara
06/14/20 62
oraşului natal, în special la Roma;
 PICTURA

SF. ANA, FECIOARA ŞI PRUNCUL

LEONARDO DA VINCI
(1452-1519)

MADONA DIN PEŞTERǍ GIOCONDA

Leonardo da Vinci (1452-1510)
Leonardo da Vinci a fost întruparea
omului universal al Renaşterii. În egală
măsură artist şi savant, a studiat numeroase
subiecte diferite: pictura, aeronautica,
geologia şi ingineria.
A disecat chiar şi cadavre, pentru a studia
anatomia umană.
Şi-a sfârşit zilele într-un castel din Cloux,
lângă Amboise, Franţa, ca oaspete de onoare
al lui Ludovic al XII-lea.
 PICTURA

• CINA CEA DE TAINǍ- Leonardo da Vinci

 PICTURA

RAFAEL SANZIO MADONA SIXTINǍ

(1483-1520)

MADONA TEMPI SF. GHEORGHE ŞI BALAURUL

 PICTURA
RAFAEL SANZIO

SCHIMBAREA LA FAŢǍ SFÂNTA FAMILIE

PUNEREA ÎN MORMÂNT TRIUMFUL GALATEEI

 PICTURA

TIZIANO VECELIO NOLI MI TANGERE

(1488/1490-1576)

PUNEREA ÎN MORMÂNT
ÎNǍLŢAREA LA CER
 PICTURA
TIZIAN

IOAN BOTEZǍTORUL BACHUS ŞI ARIADNA

CAROL QUINTUL DIANA ŞI ACTEON

PICTURA lui Michelangelo,tavan Capela Sixtină
 PICTURA
MICHELANGELO BUONAROTI

JUDECATA DE APOI SFÂNTA FAMILIE

PǍCATUL ORIGINAR CREAREA LUI ADAM

 PICTURA
PAOLO VERONESE (1528-1588)

PORTRETUL UNUI GENTILOM

CALVARUL

LUCREŢIA ALEGORIA ÎNŢELEPCIUNII ŞI FORŢEI

 PICTURA

SANDRO BOTTICELLI FECIOARA CU PRUNCUL

(1445-1510)

NAŞTEREA VENEREI PRIMǍVARA

 PICTURA

CRUCIFICAREA
PIETRO PERUGINO
(1450-1523)

PREDAREA CHEILOR RAIULUI

CǍSǍTORIA SFINTEI FECIOARE
 PICTURA

AGONIA ÎN GRǍDINǍ
GIOVANNI BELLINI
(1430-1516)

SFÂNTUL FRANCISC FECIOARA ŞI PRUNCUL

 PICTURA
GIOVANNI BELLINI

IISUS BINECUVÂNTÂND MADONA CU SFINŢII

ALEGORIA SACRǍ OSPǍŢUL ZEILOR

Renaşterea artistică din afara Italiei

• Mult timp, Italia a ră mas centrul artistic al

Europei, unde veneau toţi cei care doreau să
înveţe. Treptat, sub influenţa Italiei, s-au format
şcoli artistice şi în alte ţă ri.
• Cele mai importante şcoli din afara Italiei sunt:
– Ş coala flamandă din Ţă rile de Jos: Pieter
Bruguel cel Bă trâ n („Uciderea pruncilor”,
„Parabola orbilor”, „Ţara trâ ntorilor”,
„Că ută torul de cuiburi”, „Că derea lui Icar”);
– Ş coala germană : Albrecht Durer („Închinarea
magilor”, „Cei patru apostoli”) şi Hans Holbein
cel Tâ nă r („Doi ambasadori”, „Erasmus”);
– Ş coala spaniolă : El Greco („Cardinalul Nino de
Guevara”);
Pieter Bruguel cel Bătrân – Dans ţărănesc
 Hans Holbein celTânăr –
“Portretul regelui Henric al VIII-lea”
 PICTURA

PLÂNGEREA LUI IISUS

ALBRECHT DŰRER
(1471-1528)
MOARA DE APǍ
FECIOARA ŞI PRUNCUL
 PICTURA

LUCAS CRANACH
(1472-1553) FUGA ÎN EGIPT

CǍDEREA DIN RAI MARTIN LUTHER

 PICTURA
JAN VAN EICK (1390-1441)

ADORAREA MIELULUI MISTIC BUNAVESTIRE

GIOVANNI ARNOLFINI ŞI SOŢIA OMUL CU TURBAN ROŞU

 PICTURA
EL GRECO (DOMENIKOS THEOTOKOPOULOS : 1541-1614)

SFÂNTA TREIME
ÎNCHINAREA PǍSTORILOR
 PICTURA
EL GRECO

ALUNGAREA ZARAFILOR DIN TEMPLU SPOLIEREA LUI IISUS

BǍRBAT NOBIL VEDERE DIN TOLEDO

 Umanismul în spațiul românesc

Nicolae Olahus Grigore Ureche Miron Costin Constantin Cantacuzino

În spațiul românesc, ideile umaniste s-au manifestat în sec al XVII-lea prin:

* Introducerea tiparului, înființarea de biblioteci, tipărirea de cărți în
limba română.
* Umaniștii români au scos în evidență latinitatea și continuitatea
poporului român.
 Manifestări artistice
Biserica de la Curtea de Argeș Biserica Mănăstirii Sucevița

Judecata de Apoi – Mănăstirea Voroneț

"Paftaua" de la
Miniatură Argeș
 Bibliografie:

• Manuale alternative de istorie pentru clasa a VI-a

• M Stan/C Vornicu – Istoria de nota 10, Caiet de
lucru, clasele a V-a și a VI-a, Ed CD Press, 2010
• xxx, Oameni celebri, Editura Teora, Bucureşti,2005
• 2.Drâmba,O.,Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. 3,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1990
• 3.Hellemans, Al., Bunch, B.,Istoria descoperirilor
ştiinţifice, Editura Orizonturi, 2007
• 4.Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria
lumii.De la Renaştere până la Iluminism,1492-
1789,Editura Rao, Bucureşti,2003
• Imagini Google