Timp de 3 min

caracterizaţi prin 1-2

adjective primele litere
ale numelui
 Hemoragia şi
Hemoragia şi hemostaza.
Hemostaza
HEMORAGIA
Circuitul sanguin (mare şi mic)
Circuitul sanguin (mare şi mic)
 Hemoragia. Definiţie

• Hemoragia este revărsarea sîngelui

din patul vascular în mediul extern, în
cavităţi ori în ţesuturi.
• Hemoragia este una din cauzele cele
mai principale ale letalităţii
persoanelor cu traumatisme
mecanice. Cu toate că hemoragia se
studiază încă din antichitate,
problema n-a fost rezolvată nici pînă în
prezent.
 Cauzele hemoragiei
1. Lezarea vasului în traumatisme
diverse;
2. Liza (erodarea) vasului în procese
purulente;
3. TA ridicată;
4. Coborîrea bruscă a presiunii
atmosferice;
5. Dereglarea chimismului sîngelui.
Cea mai frecventă cauză rămîne
a traumatismul mecanic.
 Clasificarea hemoragiilor
I. În funcţie de vasul lezat:
1. Arterială – sîngele este de culoare
roşie-aprinsă, ţîşneşte în jet pulsatil,
duce rapid la declanşarea anemiei
acute. Sîngerează segmentul central
al vasului. Compresiunea vasului mai
central de plagă duce la oprirea
hemoragiei.
2. Venoasă – scurgerea lentă,
uniformă a sîngelui de culoare
roşie-închisă.
Compresiunea sectorului
periferic al vasului duce la
oprirea hemoragiei. Sîngerează
segmentul periferic al vasului.
 Clasificarea hemoragiilor
3. Capilară - sîngerarea întregii suprafeţe a
plăgii (picături de rouă). Sîngele este de
culoare intermediară dintre sîngele arterial şi
cel venos. Sînt caracteristice plăgilor prin
scalpare. Asemenea hemoragie deseori se
opresc spontan. În funcţie de circumstanţe se
face:
- ridicarea regiunii lezate;
- toaleta primară a plăgii;
- aplicarea pansamentului compresiv;
- aplicarea frigului: prîşniţe reci, punga cu
gheaţă.
 Clasificarea hemoragiilor
4. Parenchimatoasă (mixtă) – în caz de
lezare a organului parenchimatos
(ficat, splina, plămînii etc.). Se lezează
concomitent toate vasele (arterele,
venele, capilarele). Este foarte
periculoasă, deoarece vasele sînt
fixate de stromă şi nu colabează.
Hemostaza se efectuieză greu, des
duce la anemie acută (şoc hemoragic
hipovolemic).
 Clasificarea hemoragiilor

II. În funcţie de sediul sîngerării:

• Externă – sîngele se revarsă în exterior.
• Internă - sîngele se revarsă în cavităţi.
Exemplu: Prezenţa sîngelui în diferite
cavităţi se numeşte:
– Hemoperitoneu – în cavitatea
peritoneală;
– Hemotorax – în cavitatea pleurală;
– Hemopericardiu – în cavitatea
pericardului;
– Hemartroză – în cavitatea articulaţiei.
 Clasificarea hemoragiilor

• Exteriorizată – hemoragie care se produce

într-un organ care are comunicare cu
exteriorul: uter, plămîni, vezica urinară,
stomac, nas etc. (metroragie, hemoptizie,
hematurie, hematemeză sau aşa numita
hemoragie gastrică, epistaxis etc.).
• Intratisulară – sîngele se revarsă sub piele,
în muşchi sau în interiorul unui organ (ficat,
creier). Ea determină formarea echimozei
sau hematomului.
• Ocultă – fără manifestări clinice clare, se
determină doar prin metode de laborator.
 Clasificarea hemoragiilor

III. În funcţie de momentul apariţiei:

• Primară – apare în momentul lezării;
• Secundară precoce – în primele ore,
zile după lezare (pînă la declanşarea
procesului purulent);
• Secundară tardivă – se declanşează
după dezvoltarea procesului purulent
cînd are loc liza purulentă a peretelui
vascular, trombului.
 
După cantitatea de sânge
pierdut:
• -mică <750 ml
• -medie-750-1000 ml
• -mare-1000-1500 ml
• -severă>2500 ml
Clasificarea hemoragiilor:

HEMORAGIA
 Clasificarea hemoragiilor:

arterială internă
venoasă

Hemoragie
În externă
În funcţie
funcţie de sediul
capilară de vasul sîngerării
lezat
În funcţie
de
momentul
exteriorizată
apariţiei
parenchimatoasă
primară
Secundară
tardivă
Secundară
precoce
 Manifestările clinice

O mare importanţă în evoluţia

hemoragiei are:
• volumul sîngelui pierdut;
• viteza pierderii de sînge;
• starea generală a organismului;
• vîrsta bolnavului;
• starea sistemului cardiovascular
Pierderea volemică este mai
importantă decît pierderea eritrocitară.
Scăderea brutală a volumului sangvin
poate provoca stopul cardiac.
În orice hemoragie organismul
răspunde printr-o reacţie de adaptare la
volumul de singe pierdut. Mecanismul
de adaptare include:
• Spasmul vaselor sangvine;
• Accelerarea activităţii cardiace şi
a respiraţiei;
• Creşterea volumului de sînge din
organele rezervă (depou).
Repartizați manifestările clinice
ale hemoragiei în graficul T
Semne clinice specifice Semne clinice nespecifice
Slăbiciune, febră, diaree,
ameţeli, „musculiţe în faţa
ochilor”, vomă, sete,
hiperemie, paliditate, lipotimie,
transpiraţii reci, hipertensiune
arterială, puls slab şi frecvent,
bradicardie, tahipnee,
bradicardie, scăderea
progresivă a tensiunii arteriale,
excitaţie motorie, erupţii
cutanate.
HEMOSTAZA
 Hemostază. Definiţie

Oprirea hemoragiei se numeşte

hemostază. Hemostaza este de 3 tipuri:
1. Spontană – este oprirea fără vre-o
intervenţie a hemoragiei. Este posibilă
pentru vasele mici.
2. Provizorie – este hemostaza activă prin
care se poate opri hemoragia pentru un
timp limitat, pînă cînd există posibilitatea
de a face hemostaza definitivă.
3. Definitivă – se realizează prin închiderea
vasului care sîngerează.
 Metodele de hemostază provizorie în
hemoragii externe.

 Aplicarea pansamentului compresiv ;

 Tamponarea plăgii;
 Aplicarea frigului;
 Poziţia ridicată a regiunii lezate;
 Pensarea vasului sîngerînd(pense
hemostatice Coher).
 Metodele de hemostază provizorie în
hemoragii externe.

 Aplicarea garoului Esmarch;

 Aplicarea garoului improvizat;
 Comprimarea digitală a vasului pe traiect ;
 Comprimarea digitală a vasului în plagă;
 Flexia maximă a membrului în articulaţie;
 Metodele de hemostază definitivă
- se realizează prin închiderea definitivă vasului care
sîngerează.

Se poate realiza prin metode:

 Mecanice;
 Fizice;
 Chimice;
 Biologice.
 Hemostaza provizorie
1.Aplicarea garoului Esmarch – este
aplicarea unei benzi de cauciuc
(garoul fabricat Esmarch) cu scop de
hemostază provizorie.
• Garoul este indicat în hemoragiile din
vasele arteriale de calibru mare

şi mijlocii din regiunea membrelor.

• Contraindicaţii: Prezenţa proceselor
purulente pe membre, afecţiunile
vaselor membrelor (ateroscleroză,
tromboflebită etc.)
 Tehnica efectuării:
Garoul arterial Esmarch se aplică doar
provizoriu (pe o perioadă limitată de timp
pentru a evita apariţia complicaţiilor).
1.Ridicarea membrului în sus, ca să se
retragă sângele venos.
2.Pe membru, mai central de plagă se aplică
o bucată de pînză ori haina, pe care se
aplică garoul, pentru a nu se strangula
pielea.
3.Între garou şi membru pe traiectul arterei
se fixează un rulou de faşă sau alt material
peste care se strânge garoul. În felul
acesta se obţine hemostaza uşor fără
comprimarea excesivă a ţesuturilor.
4.Garoul se trece dedesubtul
membrului, se întinde la un capăt şi
se aplică primul tur.
5.Se palpează pulsul. Pulsul trebuie să
dispară, membrul să devină palid,
hemoragia să se oprească.
6.Dacă membrul este cianotic, pulsul şi
hemoragia nu dispar, atunci garoul
este aplicat prea slab şi se strânge
puţin. Dacă membrul devine cianotic,
pulsul şi hemoragia dispar, atunci
garoul este prea strâns aplicat şi se
slăbeşte puţin.
7.Se aplică 2-3 tururi care se suprapun pe 1/3
unul peste altul pentru a evita strangularea
pielii, se fixează la capete. Fiecare tur este
aplicat puţin mai slab decât cel precedent.
8.Se aplică un bileţel în care se scrie timpul
aplicării garoului. Garoul se aplică pe 1 oră –
vara şi pe 45 min – iarna. Dacă în acest
răstimp nu a fost efectuată hemostaza
definitivă, atunci mai întâi se comprimă vasul
pe traiect, se scoate garoul pe 15 – 20 minute,
pentru ca membrul să se odihnească, apoi se
aplică din nou mai sus ori mai jos de locul
precedent, pe un timp mai scurt (pe 20 – 30
minute).
9. Garoul se aplică la un loc văzut, nu se acoperă

cu pansament, cu haina sau basma ca să fie

observat de oricare lucrător medical.
10. Se aplică pe porţiunea membrului constituită

de un os. Se preferă aplicarea garoului pe

treimea inferioară a coapsei sau a braţului
pentru evitarea comprimării excesive a
trunchiurilor nervoase.
11. Odată cu garoul, pe plagă se aplică un
pansament compresiv, care fereşte plaga
de pătrunderea infecţiei şi asigură prin
compresiune hemostaza din vasele mici.
12.Membrul pe care s-a aplicat garoul se
imobilizează cu atelă de transport,
pentru evitarea mişcărilor ce
provoacă dureri.
13.Suprimarea sindromului algic prin
administrarea analgezicelor.
14.Ridicarea garoului care a fost aplicat
mai mult de 45min - 1oră trebuie să se
facă extrem de încet, în 4-5min, pentru
ca circulaţia sangvină să se adapteze
la noul pat circulant şi să se evite
şocul prin garou.
Garoul
Aplicarea unui garou militar
 Marcarea victimei
Scrieți un “T” și timpul
aplicării lui pe fruntea victimei
cu un pix, cu sîngele victimei,
cu glod sau cu o altă
substanță

4
Aplicarea garoului improvizat
• Este efectuarea hemostazei provizorii
cu materiale de ocazie (basma, tifon,
pînză, batistă, cravată, curea etc.) în
lipsa garoului Esmarch.
• Garoul improvizat este indicat în
hemoragiile din vasele arteriale de

calibru mare şi mijlocii din regiunea

membrelor.
• Contraindicaţii: Prezenţa proceselor
purulente pe membre, lezarea vaselor
membrelor (ateroscleroză,
 Tehnica efectuării:

Garoul improvizat se aplică în

lipsa garoului Esmarch doar
provizoriu (pe o perioadă
limitată de timp).
Se aplică pe porţiunea
membrului constituită de un os
(braţ, femur).
1.Membrul se ridică în sus, ca să se
retragă sângele venos.
2.Mai sus de plagă se aplică o bucată de
pânză, batistă, ori basma. Capetele se
leagă în laţ în care se introduce un
beţişor (instrument, creion etc.).
3.Beţişorul se răsuceşte rapid până
hemoragia şi pulsul dispar, iar membrul
devine palid.
4.Capetele beţişorului se fixează cu tifon
pe membru, ca să nu să se desfacă.
Garoul
improvizat

5
5.Se aplică un bileţel în care se scrie
timpul aplicării garoului. Garoul se
aplică pe 1 oră – vara şi pe 45 min –
iarna. Dacă în acest răstimp nu a fost
efectuată hemostaza definitivă, atunci
mai întâi se comprimă vasul pe traiect,
se ridică garoul pe 15 – 20 minute, apoi
se aplică din nou mai sus ori mai jos de
locul precedent pe un timp mai scurt
(pe 20 – 30 minute).
6.Garoul improvizat se aplică la un loc
văzut, nu se acoperă cu pansament, cu
haina sau basma să fie observat de
oricare lucrător medical.
7. Odată cu garoul, se aplică pe plagă un
pansament compresiv, care fereşte plaga de
pătrunderea infecţiei şi asigură prin
compresiune hemostaza vaselor mici.
8. Membrul pe care s-a aplicat garoul se
imobilizează cu atelă de transport pentru
evitarea mişcărilor ce provoacă dureri.
9. Accidentatului în mod obligatoriu i se
administrează analgezice pentru suprimarea
sindromului algic
10.Ridicarea garoului care a fost aplicat mai mult
de 45min-1oră trebuie să se facă extrem de
încet, în 4-5min, pentru ca circulaţia sangvină
să se adapteze la noul pat circulant.
Comprimarea digitală a vasului pe traiect
Este comprimarea vasului pe plan osos pentru
oprirea
hemoragiei din vas arterial magistral.
Indicaţii:
Se aplică rar, atunci când nu se poate aplica
garoul (ateroscleroză, gangrenă gazoasă) sau se
foloseşte de prima urgenţă până se vor procura
materialele necesare pentru alte metode de
hemostază (garoul, pansamentul compresiv).
În funcţie de calibrul vasului şi profunzimea la care
se află, apăsarea va fi efectuată:
• cu degetul mare.
• cu celelalte degete ale mâinii
• cu pumnul.
Dezavantajele:

• Comprimarea digitală nu poate

fi prelungită prea mult,
deoarece:
– oboseşte mîna,
– apar dificultăţi de a manevra
accidentatul,
– este dificil de aplicat în timpul
transportării.
 Tehnica efectuării:
• A/m îmbracă mănuşile şi în funcţie de vasul
lezat comprimă digital:
• A. temporală externă - în regiunea temporală
cu 2 cm anterior şi mai sus de pavilionul
urechii cînd hemoragia se află în regiunea
frunţii.
• A. Facială – sub unghiul mandibulei pe
marginea inferioară–posterioară a mandibulei
în hemoragii din plăgile obrazului, buzelor,
nasului.
• A. Carotidă comună – se comprimă cu un
deget sau cu patru la mijlocul marginii interne
a muşchiului sternocleidomastoidean, către
vertebra VI cervicală în hemoragii din
regiunea gâtului, feţei, capului.
• A. subclaviculară – către I coastă în
treimea medie deasupra claviculei – în
hemoragii din regiunea umărului sau
axilei.
• A. Humerală – către osul humeral la
marginea internă a muşchiului biceps,
în rănile sângerânde ale braţului,
antebraţului.
• A. Radială – către osul radial în locul de
apreciere a pulsului în hemoragii a labei
mîinii.
• A. Femurală – se comprimă pe
plica inghinală în treimea medie,
către ramura osului pubian în
hemoragiile membrului inferior.
• Aorta Abdominală – ceva mai jos
de ombilic, fiind turtită cu pumnul
pe planul osos al coloanei
vertebrale, în plăgi situate în
regiunea pelvisului.
Comprimarea digitală a vasului în
plagă
• Se îmbracă mănuşa sterilă sau se
dezinfectează mâinile cu alcool, se
acoperă degetul arătător cu o compresă
sterilă, apoi se introduce în palgă, se
percepe jetul de sânge şi se comprimă
vasul.
Dezavantajele:
• oboseşte mâna şi nu poate să se
efectueze un timp îndelungat.
• deseori se comprimă şi trunchiurile
nervoase, situate alături, ceea ce
provoacă dureri puternice.
 Flexia maximă a membrului în
articulaţie

Se aplică cînd hemoragia este localizată în

plica articulară a articulaţiei mobile.
• Hemoragii localizate în regiunile
posterioare ale genunchilor.
• Hemoragii localizate în regiunile plicii
cubitale.
• Hemoragii localizate în regiunile inghinale
• Hemoragii localizate în regiunile axilare.
 Tehnica efectuării:
• Mai întîi se efectuează toaleta
primară a plăgii pentru profilaxia
infectării plăgii.
• Apoi în regiunea plicii articulaţiei de
asupra compresei sterile se aplică
un rulou din tifon, se flexează
maximal membrului în articulaţie şi
se fixează membrul în poziţia dată
cu basma sau tifon. Astfel se
comprimă vasul sângerând şi se
opreşte hemoragia.
Aplicarea pansamentului compresiv

Se aplică pentru oprirea

hemoragiilor ce interesează
vasele mici sau în hemoragii
masive concomitent cu altă
metodă de hemostază
(aplicarea garoului,
comprimarea digitală a vasului
pe traiect)
 Indicaţii:
• Hemoragiile venoase şi capilare din
regiunea membrelor.
• Plăgile maxilofaciale.
• În toate plăgile peretelui toracic şi
abdominal.
• În hemoragii masive ca metodă
adjuvantă concomitent cu altă metodă
de hemostază.
Atenție! Este contraindicat în plăgile
regiunii temporale!!!
Pansamentul
compresiv
Pansamentul compresiv
Pansamentul compresiv
Pansamentul compresiv
Pansamentul compresiv
Pansamentul compresiv
Pansamentul compresiv
 Tehnica efectuării:
• Preventiv se efectuează toaleta
primară a plăgii.
• Pe plagă se aplică câteva straturi de
comprese sterile pentru protejarea
plăgii.
• Deasupra compresei sterile se aplică
un rulou din tifon pentru crearea
compresiunii în plagă.
• Se apasă uniform cu palma 5-10 min
peste ruloul din tifon. Astfel se
comprimă vasele sangvine.
• Apoi se întăreşte strâns cu o faşă
din tifon.
• În lipsa materialelor sterile la locul
accidentului, se va face cu o
batistă, o basma (alte materiale
moi), care trebuie să fie cît mai
curate, după care accidentatul va
fi trimis imediat la o instituţie
sanitară pentru tratarea
hemoragiei în condiţii aseptice.
 Tamponarea plăgii
• După dezinfectarea marginilor
plăgii, se introduc tampoane din
tifon până la umplerea ei
îndesată, folosind sonda
butonată, canelată şi pensa
chirurgicală. Se fixează cu
bandaj. În epistaxis tamponarea
se face într-o nară sau în ambele,
introducând meşa gofrat.
Aplicarea hipotermiei (punga cu
gheaţă, prîșnițe reci)

Pe tegumente se pune un
scutec, pe care se aplică punga
cu gheaţă, pentru 15-20 minute
cu întreruperi. În unele
hemoragii (nazale, din urechi)
punga cu gheaţă se suspendă)
sau se aplică prîșnițe reci.
 Poziţia ridicată a regiunii afectate

Se foloseşte în combinaţie cu pansamentul

compresiv, aplicarea hipotermiei în
hemoragii venoase şi capilare. Dacă plaga
este pe membrul inferior, accidentatului i
se creează o poziţie orizontală, iar sub
membru – se pune un suport şi se ridică sub
un unghi de 40˚-50˚.
• Dacă plaga este pe membrul superior, el
este susţinut ridicat de membrul sănătos
sau fixat de vre-un obiect oarecare, la
înălţime.
• Dacă hemoragia este în regiunea toracică
se redă poziţie semişezîndă sau şezîndă.
 Metodele de hemostază definitivă
- se realizează prin închiderea definitivă vasului care
sîngerează.

Se poate realiza prin metode:

 Mecanice;
 Fizice;
 Chimice;
 Biologice.
 Mecanice :

 Ligatura vasului în plagă;

 Ligatura vasului pe traiect;
 Aplicarea suturii vasculare;
 Aplicarea pansamentului compresiv;
 Tamponamentul plăgii.
 Fizice:
 Aplicarea t° joase care provoacă spasmul vaselor
sangvine (capilarelor). Se aplică punga cu
gheaţă/prîşniţe reci;
 Aplicarea t° înalte se aplică meşe din tifon îmbibate în
sol. Fiziologică la TºC 50-60° care provoacă formarea
trombului;
 Electrocoagularea vaselor mici;
 Fotocoagularea cu razele Laser,
 Criochirurgia - utilizarea azotului lichid.
 Chimice – administrarea preparatelor
hemostatice:

 Sol. Etamsilat 12,5% - 2,0 i/v sau i/m;

 Sol. Vicasol 1% - 1,0 i/m;
 Sol. Clorură de Calciu 10% - 10,0 i/v lent;
 Sol. Gluconat de Calciu 10%-10,0 i/v lent;
 Sol. Acidul Aminocapronic 5% - 100 ml i/v
prin perfuzii.
 Preparate hemostatice locale:

 Peroxid de Hidrogen 3%;

 Vasocostrictoare (sol.Adrenalină);
 Inhibitorii fibrinolizei (sol.Acidul aminocaprolic) ;

 Preparatele gelatinei (gelaspon);

 Biologice

 Transfuzia componentelor şi derivatelor sîngelui

– concentrat eritrocitar, concentrat de plachete
(trombocite), fibrinogen, plasmă etc;
 Tamponarea plăgii cu propriile ţesuturi ale
bolnavului (epiploon, muşchi, fascii);
 Administrarea plasmei antihemofilice;
 Administrarea vitaminelor C, K;
 Aplicarea locală a derivatelor sîngelui: pelicule
izogene de fibrină, spongia hemostatică,
membrana TachoComb sau TachoXil.
 Problema Nr. 1
În urma unui accident casnic, o persoană
de 56 ani s-a tăiat cu un ciob de sticlă în
regiunea brațului.
Obiectiv: plagă sîngerîndă, care se
manifestă prin scurgerea lentă a sîngelui
de culoare roșie închisă.
• Determinați tipul de hemoragie.
• Numiți metodele de hemostază
aplicate.
• Aplicaţi pansamentul compresiv.
 Problema 2
• În urma unui act de violenţă în
familie, a fost adusă la CMF o femeie
cu o plagă prin tăiere în regiunea
feţei, cu dimensiuni de 3:2 cm,
adâncă, sângerează abundent. Pentru
a o transporta în secţia de chirurgie
este necesar de a efectua hemostaza
provizorie.
• Ce metodă veţi utiliza?
• Demonstraţi aplicarea acestei
metode pe mulaj.
 Problema Nr.3
Din neatenție, un muncitor şi-a tăiat piciorul în
regiunea coapsei drepte, treimea medie.
Obiectiv: plagă, din care țîșnește sînge roșu-
aprins în jet pulsatil. Pînă va sosi
ambulanţa trebuie de oprit hemoragia.
• Determinați tipul de hemoragie.
• Numiți metodele de hemostază aplicate.
• Demonstraţi comprimarea digitală a
vasului pe traiect.
 Problema 4
• După un traumatism de producţie
pacientul a fost adus la CMF. În
regiunea antebraţului stâng, treimea
medie se atestă o plagă prin tăiere din
care se scurge sângele în jet pulsatil,
de culoare purpurie.
• Numiţi tipul hemoragiei.
• Ce metode de hemostază provizorie pot
fi aplicate?
• Demonstraţi comprimarea digitală a
vasului în plagă.
 Problema 5
• În urma unui accident rutier la
care sunteţi martor, a fost
traumatizat un pieton. În
regiunea fosei cubitale drepte aţi
descoperit o plagă, suprafaţă
căreia sîngerează abundent.
• Ce metodă de hemostază
provizorie este indicată?
• Demonstraţi aplicarea acestei
metode.
 
Pe acasă elaboraţi un eseu
în baza întrebărilor şi
răspunsurilor formulate.
 Tehnica 6 De ce?
• Formulaţi 6 întrebări De Ce? în raport cu
enunţul Hemostaza incorectă poate avea
consecinţe grave
• Răspunsul începeţi-l cu pentru că, fiindcă,
întrucît, deoarece. Formulaţi întrebările
complete, reluînd informaţia din enunţul
precedent.
• De ce hemoragia poate duce la deces?
• Hemoragia poate duce la deces
deoarece---------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------

• De ce --------------------------------------------- ----------------------------------------

• De ce
Vă mulţumesc pentru
participare!