Interviul

• Este o metodă calitativă

• Răspunsuri complexe
• Comunicare verbală şi nonverbală
 Ancheta bazată pe interviu
versus Ancheta bazată pe chestionar
Chestionar Interviu

Studiul opiniilor Studiul atitudinilor

Comportamente uşor Comportamente dificil de

observabile (electoral) observat (sexual)
Testarea ipotezelor – a Scop exploratoriu –
relaţiilor de cauzalitate identificarea variabilelor
dintre variabile
Chestionar Interviu
Provoacă un răspuns – Determină un
stabilitate redusă a opiniilor discurs- stabilitate
ridicată
Cunoaşterea dinainte a Se impune când nu
universului cercetat, cunoaştem universul
a factorilor care intervin în investigat
explicarea fenomenului
Eşantioane reprezentative Studiul grupurilor
restrânse

Se ocupă de întrebări cauzale: Relevă procese:

de ce? cum?
Exemplu: Atitudinea faţă de teatru

Chestionar
• Ce tip de oameni merg mai des, mai rar sau deloc
la teatru?
• Care sunt variabilele care determină o probabilitate
ridicată sau scăzută a cuiva să meargă la teatru (să
aibă o atitudine pozitivă)? Ce îi predispune la acest
comportament?
• Analizăm caracteristici de tipul: vârstă, profesie,
număr de copii, mediu de provenienţă, obiceiuri de
consum
Exemplu: Atitudinea faţă de teatru

Interviu
• Ce anume îi determină pe oameni să meargă
la teatru? Ce îi face să treacă de la starea de
spectatori potenţiali la starea de spectatori
reali?
• Cum anume se percep ei înşişi atunci
când merg al teatru?
• Aflu: condiţiile în care se merge la teatru, motive,
percepţii, practici, obiceiuri
Avantaje ale utilizării interviului

• Flexibilitate
• Rată mare a răspunsurilor
• Observarea comportamentelor nonverbale
• Răspunsuri spontane şi personale
• Răspunsuri la toate întrebările şi în ordinea dorită
de intervievator
• Precizarea condiţiilor de intervievare
• Studierea problemelor mai complexe
Dezavantaje ale interviului
• Cost ridicat şi acces dificil la cei din eşantion
• Timp îndelungat
• Erori datorate operatorului de interviu – “efectul
de operator”
• Imposibilitatea consultării unor documente pentru
susţinerea răspunsului
• Influenţa stării generale a respondentului
• Lipsa anonimatului
• Lipsa standardizării răspunsurilor
Tipuri de interviuri

Directive semidirective nondirective

 Interviul comprehensiv
• Interviu semidirectiv individual
• Se mai numeşte şi in-depth interview (în
profunzime)
Strategii de intervenţie pe parcursul
interviului
• Contrazicerea ? - nerecomandată
• Consemnele –definirea temei discursului pe
care intervievatul urmează să-l dezvolte
Aş vrea să-mi vorbiţi despre....ce reprezintă
acest lucru pentru dvs?
Aş vrea să-mi vorbiţi despre.....cum s-au
desfăşurat lucrurile?
Relansările

• Intervievatul aduce în discuţie spusele

anterioare ale celui intevievat
- repetă punctul de vedere al
intervievatului
Dacă am înţeles bine dumneavoastră afirmaţi
că....
Dumneavoastră aţi spus că.....
Relansările
• O interogaţie
Dumneavoastră susţineţi că....?
• Ecou – intervievatorul reproduce distinct cele
spuse de intervievat
Ex: I: cei care vizitează des muzee cred ca au foarte
mult timp liber sau sunt foarte pasionaţi de asta
O: “au foarte mult timp liber” sau “sunt foarte
pasionaţi” sau “ au timp liber şi sunt pasionaţi”
Completările
Ex: I: Cred că ei sunt mai puţin educaţi
O: Ei (cei care ascultă manele) credeţi că sunt
mai puţin educaţi decât ceilalţi membri ai
societăţii?
• Intervenţia
O: V-aţi împrieteni cu cineva care ascultă manele?
Mai degrabă:
O: În ce caz v-aţi împrieteni cu cineva care ascultă
manele?
O: Ce gândiţi despre cineva care ascultă manele?
 Focus - grupul

Focus – grupul
Interviu semidirectiv de grup
Ce sunt focus-grupurile?
• Grupuri organizate cu scopul de a asculta şi
obţine informaţii
• Modalităţi pentru a înţelege cum privesc
oamenii:
- o anumită problemă (salubritatea în oraşul lor)
-un produs
-un serviciu
• Participanţii – au caracteristici comune în
legătură cu tema discuţiei
Câţi participanţi are un focus-grup?

• 6-8 participanţi
• Niciodată mai mulţi de 12
• Mini focus-uri: 4-5 participanţi
Întotdeauna:
-un moderator bine pregătit
- un mediu confortabil, care să încurajeze
discuţiile
Scurt istoric al focus-grupului
• În timpul celul de al doilea războil mondial
(R.K. Merton, M. Fiske şi P. L. Kendall,
1956) – conduita morală a militarilor din
SUA
• Cercetările de piaţă de după război
• Anii 80 au consacrat metoda în mediul
academic
Sunt focus-grupurile metode viabile de
cercetare?
• De ce ar spune oamenii ce simt cu adevărat
într-un focus-grup?
-dacă mediu este primitor, relaxant
-dacă participanţii nu se judecă unii pe
alţii
-dacă participanţii au ceva în comun
Ce tip de oameni selectăm pentru focus-
grupuri?
• Persoane asemănătoare prin caracteristici
relevante pentru cercetare
• Subiecţii stiu că sunt asemănători prin acele
caracteristici
• Persoane care nu se cunosc între ele
• Este un interviu natural- participanţii sunt
influenţaţi şi pot influenţa pe alţii în timpul
discuţiei
Când utilizăm focus-grupurile?
• Luarea deciziilor
-evaluare nevoilor, testarea climatului,
testare pilot (înaintea derulării unui
program)
-evaluare formativă, feedback, motitorizare
(în timpul desfăşurării unui program)
-evaluare sumativă, evaluarea rezultatelor,
feedback final (după finalizarea unui
program)
Când utilizăm focus-grupurile?
• Când aducem un nou produs sau program
Ce părere al clienţii despre acel produs?
Cum vorbesc despre el?
Ce le place şi ce nu le place al el?
Ce i-ar determina să-l folosească?
• Ne ajută la crearea prototipurilor
• Ne ajută la testarea prototipurilor şi alegerea
celui mai potrivit
Când utilizăm focus-grupurile?
• Când vrem să determinăm satisfacţia
clienţilor
• Pentru planificarea obiectivelor unei
organizaţii. Încotro ar trebui să se îndrepte
organizaţia?
• Evaluarea nevoilor
• Menţinerea calităţii produselor
• Conceperea unor strategii şi implementarea
lor
Organizarea unui focus-grup
• Care este problema pe care o tratez în
această cercetare
• Care este scopul studiului
• Ce informaţii ne sunt necesare
• Ce informaţii sunt deosebit de importante
• Cine doreşte să aibă aceste informaţii şi
cum le va folosi?
Organizarea unui focus-grup
• Câte grupuri îmi sunt necesare?
3-4 focus grupuri cu fiecare categorie de
participanţi
Atenţie la nivelul de saturaţie!!!
Despre ce fel de persoane doriţi să spuneţi
ceva la finalul raportului?
• Nu mai mult de 30 de focus-grupuri pe o
temă
Organizarea unui focus-grup
• Pretestarea – discuţii cu publicul ţintă
Cum putem obţine nume ale unor persoane cu
respectivele caracteristici?
În ce sens se aseamănă sau se deosebesc
persoanele care au acele caracteristici?
Ce i-ar convinge să participe la o discuţie?
Cine e mai bine să-i invite?
În ce moment al zilei să-i invităm?
Ce persoană e mai bine să modereze discuţia?
Sfaturi cu privire la întrebări?
Grila de interviu- grila de focus-grup
• În jur a 12 întrebări (principale) pentru 2 ore
Întrebări care:
-sună natural
-sunt formulate în limbajul participanţilor
-sunt uşor de pronunţat
-sunt clare
-sunt, de obicei, scurte
-sunt deschise
-tratează un singur aspect
-conţin indicaţii clare
Grila de interviu- grila de focus-grup
• Începe cu întrebări uşoare
• Este ordonată logic, pe secvenţe
• De la întrebări generale – la întrebări
specifice
• Cu folosirea eficientă a timpului disponibil
Tipuri de întrebări
• Întrebări de deschidere
• Întrebări introductive
• Întrebări de trecere
• Întrebări cheie
• Întrebări de încheiere
Întrebări de deschidere
• Sunt întrebări de spart gheaţa
• Toţi participanţii să poată răspunde uşor la
ele
• Se accentuează asemănările şi nu diferenţele
Ex1: Spuneţi-mi cum vă numiţi şi de cât
timp sunteţi implicaţi în acest program
Ex2.: Spuneţi cum vă numiţi, cu ce vă
ocupaţi şi de când practicaţi această
meserie?
Întrebări introductive
• Prezintă tema de discuţie
• Sunt întrebări deschise, încurajează
discuţiile între participanţi
• Modul în care ei se raportează la produsul,
servicului vizat
• Când au luat prima dată contact cu
programul sau organizaţia respectivă
• Care este primul lucru care vă vine în minte
când auziţi....
Exemple:
• Cum aţi aflat de acest serviciu?
• Când auziţi cuvântul ONG la ce vă gândiţi
prima dată?
• Gândiţi-vă la momentul în care aţi avut
primul contact cu acest program. Care au
fost primele dumneavoastră impresii?
Întrebări de tranziţie
• Îndreaptă discuţia către întrebările cheie
• Fac legătura între cele introductive şi
întrebările cheie
• Pregătesc terenul
• Nu totdeauna iau forma unei interogaţii
• Cer participanţilor să detalieze mai mult
experienţa folosirii unui produs sau serviciu
Exemple

• Vorbiţi puţin despre când anume folosiţi.....

Încercă şi: Cum îl folosiţi, de câte ori, la
îndemnul cui
• Să trecem acum la o altă etapă a discuţiei
noastre.......
• Am vorbit puţin despre prima experienţă cu
acest program. Cum au evoluat lucrurile în
continuare?
Întrebări cheie

• În jur de 5 întrebări (principale)

• Interesează foare mult pe cercetăror
• Moderatorul trebuie să aloce timp suficient
acestora
• Moderatorul să folosească frecvent pauzele,
să lase un timp suficient participanţilor
• Se alocă până la o jumatate din timpul de
focus
Exemple
• Ce aspect din serviciile utilizate v-a ajutat
în mod deosebit?
• Ce anume nu v-a placut în cadrul acestor
servicii?
• V-aţi simţit mai bine după utilizarea acestui
produs? S-a schimbat ceva în viaţa
dumneavoastră? Dacă da, ce anume?
• Ceilalţi au observat o schimbare la
dumneavoastră? Ce anume au spus?
Întrebări de încheiere
• Încheie natural discuţia
• Permit participanţilor să reflecteze asupra
celor discutate
Pot fi:
Întrebări care au în vedere toate
aspectele discutate:
Ex. Să presupunem că aţi aveam ocazia să
vorbiţi 1 minut cu realizatorul acestui
program. Ce i-aţi spune?
Întrebări de încheiere

Întrebarea sumar:
-după ce moderatorul a făcut un scurt
rezumat (oral) a celor discutate la întrebările
cheie
Ex: este relevant....acest sumar?
surprinde ce s-a discutat....
Întrebări de încheiere
Întrebarea filală
-întrebare de siguranţă
-începe cu prezentarea succintă a scopului
studiului
Ex: Credeţi că am trecut ceva cu vederea?
Mai există ceva ce ar fi trebuit discutat?
Acesta este primul dintr-o serie discuţii, în
grupuri. Aveţi sfaturi care ne-ar ajuta să
îmbunătăţim calitatea discuţiilor viitoare?
Strategii de susţinere a discuţiei de grup
Sarcini de întocmirea unor liste
Ex: Pe foaia pe care o aveţi, notaţi trei
caracteristici ale unui program de instruire
bun şi le vom discuta peste câteva
momente
Dacă ar fi să alegeţi de pe această listă doar
elementul care este cel mai important pentru
dvs., pe care l-aţi alege?
Strategii de susţinere a discuţiei de grup

Evaluarea – scale de evaluare

Ex: foarte mulţumit, mulţumit, nemulţumit,
foarte nemulţumit
• Sunt utile problemelor care trebuiesc
discutate în amănunt
• Un număr limită de elemente evaluate (cele
mai importante)
Strategii de susţinere a discuţiei de grup
Alegere între opţiuni – pentru testare pilot
• De obicei minim 3 opţiuni, maxim 5
• Care dintre opţiuni le place cel mai mult, ce
le place, avantajele şi dezavantajele
fiecăreia
• Trebuie să aleagă un prototip
• Care sunt motivele respectivei decizii?
Strategii de susţinere a discuţiei de grup
Sortarea pozelor
• Poze cu persoane care ar putea fi implicate
în derularea serviciilor, programelor
respective
• Subiecţii grupează aceste poze pe categorii
• Ce i-a determinat în respectiva alegere-
discuţii
Strategii de susţinere a discuţiei de grup

Desen
• Participanţii primesc coală şi carioci
• Imagini ale anumitor comportamente şi
atitudini
Sau:
Primesc schiţe şi trebuie să facă anumite
comentarii
Strategii de susţinere a discuţiei de grup

Folosirea imaginaţiei
Închideţi ochii pentru un moment şi
imaginaţi-vă că....
Scopul este schimbarea ritmului discuţiei, a
expectaţiilor subiecţilor
Strategii de susţinere a discuţiei de grup
Elaborarae unei campanii
• Grupul planifică strategia, incluzând
sloganurile, purtătorii de cuvânt, muzica
• Li se pun la dispoziţie markere, hârtie
• Grupurile se pot despărţi pentru a lucra în
subgrupuri
Strategii de susţinere a discuţiei de grup

Sarcini înaintea focus-grupului

-citirea unor materiale
-vizionarea unei pagini web
-să ţină un jurnal pentru o scură perioadă
Recrutarea participanţilor
• Ce caracteristici doriţi să aibă aceştia:
filtrele
• Avantajele utizilării mai multor filtre
• Dezavantajele utilizării mai multor filtre
Ce îi poate determina să accepte

• Invitaţii personalizate
• Atenţie la timpul disponibil al unui tip de
public vizat
• Stimulente – bani
• Ne bazăm pe relaţii sociale deja stablite
• Unde se vor simţi în largul lor participanţii?
• Ce este mai uşor pentru ei?
 Bibliografie focus grup
Krueger, Richard A., Casey, Mary Anne
[2000](2005). Metoda focus grup. Iaşi:
Editura Polirom
Bulai, Alfred (2000). Focus-grup. Bucureşti:
Editura Paideia
Greenbaum, T.L. (1998). The Handbook for
focus group Research. Sage: Thousand Oak,
California
 Bibliografie interviu
comprehensiv
De Singly, Francois, Blanchet, Alain,
Gotman, Anne, Kaufmann, Jean-Claude
[1992](1998). Ancheta şi metodele ei. Iaşi:
Editura Polirom.
Kaufmann, Jean-Claude [2004] (2007). Prima
dimineaţă de după. Bucureşti: Editura
Humanitas