Aspecte conexe

ale politicii de vecinătate

a Uniunii Europene în Est
Dr.Octavian SERGENTU
 Istmul Ponto-Baltic
• Istmul Ponto-Baltic a reprezentat o prioritate pentru Marea Britanie
și Franța în perioada descompunerii vechii Ordini Internaționale
motiv pentru care și-au propus să-și impună, cu forța, interesele
strategice în Europa Centrală și de Est, îndeosebi în perioada ”marelui
haos bolșevic” și a reorganizării fostului Imperiu Rus. Strategia s-a
concretizat pe baza studiilor geopolitice fiind consemnată în proiectul
”Intermarium”, elaborat Josef Pilsudsky, care a ”găsit” că spațiul
incriminat, este arealul delimitat de cele trei mări - Marea Baltică,
Marea Adriatică și Marea Neagră - de la polonezi, bieloruși, români
croați sau sârbi și proiectarea lui spre Est, concepția strategică fiind
împărtășită de Sir Halford John Mackinder, care devine consilier a
mișcării albgardiste, conduse de generalul Anton Ivanovich Denikin, în
lupta contra bolșevismului între anii 1919-1920.
 Intermarium
• Cartea lui G.Friedman care a apărut în România în anul
2011, iar textul său legat de proiectul Intermarium a fost
semnalat încă în anul 2010. Geopoliticianul american se
focaliza pe Ucraina și îi desemna o misiune europeană și
euroatlantică, care urma să joace interesele UE și SUA ca
locație într-o confruntare geopolitică cu Rusia. La 6 ianuarie
2014 G.Friedman lansa opțiunea celei de-a treia căi pentru
Europa de Est în cazul în care ar aborda proiectul
Intermarium. Acest proiect geopolitic care ar urma să se
concretizeze într-o confederație a statelor central și est
europene, care se află între Germania și Rusia.
 Intermarium
• Jonathan Levy de la Universitatea Cincinnati se distanțează de imaginarul Intermarium
a lui Josef Pilsudsky care s-ar forma între cele trei mări (Baltică, Adriatică și Neagră) de
la polonezi, bieloruși, români croați sau sârbi. Pe de altă part profesorul Marek
Chodakiewicz în cartea sa consideră că ”Intermarium: teritoriul dintre Marea Baltică și
Marea Neagă” și pune accent, în special, pe statele ale căror teritoriu în Rzeczpolitita,
chiar dacă nu neagă rolul regiunii carpato-balcanice.
• Jonathan Levy, The Intermarium: Wilson, Madison, &  East Central European
Federalism, Dissertation.Com (June  6, 2007).
• Rzeczpolita Trojga Narodow (cunoscut ca Uniunea Polonă-Lituaniană, dar și de Marele
Cnezat Rus, care se formalizează în anul 1658 la Gadeace, Poltava și care prevede
aderarea în marea uniune a voievodatelor Kiev, Cernigov și Bratslavsk. În 1659
teritoriile Marelui Cnezat rus sunt denumite Ucraina (Т. Г. Таирова-Яковлева, Иван
Вышинский, Единорогь, Материалы по военой истории Восточной Европы и
Раннего Времени, вып.1, М.- 2009.
• Marek Jan Chodakiewicz, Intermarium: The Land between the Black and Baltic Seas,
Transaction Publishers (October  17, 2012).
 Intermarium
• Proiectul ar forma un cordon sanitar suplimentar între UE și Rusia
și ar reprezenta un algoritm al statelor care printr-un acord al
edifica o stabilitate a Intermariumului. Obiectivele proiectului ar
trebui să se racordeze la lumea contemporană și globalitate.
Acestea ar trebui să reiasă dintr-o:
• a) politică externă comună și care ar acumula grație alianței o
pondere geopolitică mai mare într-o lume globalizată, mai ales
prin votul comun care ar exista în G20, ONU, UE, etc.);
• b) politică de apărare comună (inclusiv prin proiectarea comună a
puterii globale);
• c) securitatea energetică;
• d) proiectele infrastructurale.
 Intermarium
• Intermarium, în calitate de subiect geopolitic, trebuie să dispună de
resurse umane și de o piață importantă. E una din condițiile extrem
de importante atunci când se dorește abordarea unei asociații de
state în lumea contemporană.
• Într-un ”joc geopolitic” factorul demografic are un rol covârşitor. Se
estimează că nivelul unei construcții geopolitice trebuie să dispună de
minimum 120 de milioane de oameni, aproximativ de binomul
franco-german (146 mln.), Rusia (144 mln.) sau Brazilia (201 mln.).
Pentru că intrând într-o competiţie cu alte formule geopolitice să
existe o resursă capabilă să contracareze și să fie competitivă cu
acestea. Un potențial impunător demografic a principalilor țări care
ar constitui Intermarium, aidoma Poloniei, României și Ucrainei, ar fi
determinant în edificarea unui atare algoritm geopolitic.
 Intermarium
• Dacă am include Ungaria care dispune de 11 de milioane de
etnici în regiune și Bulgaria, atunci am putea afirma că o astfel
de formulă poate reprezenta o soluție. În acest calcul poate să
intre țările baltice, Cehia și Slovacia, adică statele care
formează Inițiativa Central Europeană, Grupul de la Vișegrad și
parțial din Parteneriatul Estic. Două state ca bază geopilitică -
Polonia și România - orientate spre o alianță cu Suedia, la nord,
și, Turcia, la sud. Croația ca o cheie a legăturii pe care poate s-o
faciliteze în Marea Mediterană și să asigure independența
Intermariumului. Și un stat pivot cum e Ucraina, care trebuie
să faciliteze relația Asia-Uniunea Europeană.
 Intermarium
• În prezent în cadrul Intermarium putem semnala
trei subgrupuri cheie:
• 1. Grupul de la Vișegrad (Polonia, Cehia, Slovacia,
Ungaria);
• 2. Parteneriatul Estic (Bielorusia, Ucraina, Republica
Moldova, Armenia, Georgia, Azerbaidjan);
• 3. Balcanică (România, Bulgaria, Serbia, Croația).
Restul statelor reprezintă teritorii care leagă aceste
grupe una de alta. 
 Intermarium
• În prezent rolul de coordonator al proiectului Intermarium îi revine
Poloniei. Prima din țările europene vizitate de președintele american
Barac Obama a fost Polonia, ceea ce sugera că anume Polonia a fost
desemnată de Casa Albă să aibă un rol cheie în regiune, mai ales că
exact în acea perioadă s-a produs o criză în Ucraina. În strategia sa
geopolitică, bazându-se pe semnalele din Europa de Est, G.Friedman i-
a repartizat un rol cheie Poloniei, care era obligată să formeze o nouă
alianță militară sub egida SUA.
• Geopoliticianul american s-a orientat către planificările politice expuse
de geopoliticianul polon Josef Pilsudsky.
• Josef Pilsudsky (1867-1935). Planurile lui Pilsudsky aveau o abordare
geoistorică a Europei sec. ХV – înc.sec. VI, în acea vreme Polonia a
reușit cu succes să contracareze agresiunile germane, turce și ruse.
 Intermarium
• Aplicarea proiectului Intermarium a fost văzut de către
experții militari ruși ca fiind abordat încă la sfârșitul anilor
1980 – începutul anilor 1990 și concepția ar fost
exploatată de către mișcările național-democratice din
Ucraina, Bielorusia și țările Baltice atunci când s-au
pronunțat pentru edificarea Comunității Marea Baltică-
Marea Neagră sau a ”uniunii țărilor intermarine”. Numai
că atunci proiectul a eșuat din mai multe motive, iar unul
din ele a reprezentat accederea la putere în Bielorusia a
lui Alexandr Lukașenko, care a anunțat o viziune
geopolitică prorusă.
 Intermarium
• O altă tentativă de edificare a Comunității Marea Neagră-Marea Baltică,
care s-ar fi încadrat în concepția Intermarium, a avut loc în anul 2005, la
Artek, în Crimeea. Animarea proiectului Comunitatea Marea Neagră-Marea
Baltică a avut ca bază de plecare data de 25 martie 2005 când președinții
Ucrainei și Georgiei au semnat declarația de dezvoltare a relațiilor cu
caracter strategic între cele două țări, prin care, se pleda pentru o urgentă
reglementare a conflictelor ”înghețate” în regiunea vecinătății comune ce
s-ar exprima pe denunțarea separatismului, demilitarizarea regiunii Mării
Negre, dar și reluarea brâului de stabilitate și de cooperare de la Marea
Neagră prin participarea statelor-membre ale UE și NATO, dar și a noilor
state independente. ”Conflictele înghețate”, acestea-s, în primul rând,
Transnistria și Osetia de Sud. Prin ”demilitarizare” se subînţelege trupele
ruse și armamentul din regiune (motivația este reprezentată de Acordul de
la Istanbul ce se referă la forțele militare convenționale din Europa).
 Intermarium
• Iar restabilirea brâului de la marea Neagră (reiese din
Declarație, în componența căreia intră și Georgia) reprezintă
un proiect ”resetat” încă de la începutul anilor 90 (atunci în
mediul învingătorilor din ”războiul rece” existau mai multe
proiecte de formulare a spațiului dintre Rusia și UE (NATO-bis,
”Planul Kravciuk, reanimarea ideii Intermarium în formatul
trilaterale Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Adriatică”).
Trebuie menționat că la începutul anului 2004, după ce au fost
acceptate zece state în UE și în care se pleda pentru o
instituționalizare a Spațiului European Comun, Statele Unite
ale Americii s-au aflat într-o situație destul de delicată,
aproape de o eliminară completă din regiune.
 Intermarium
• Organizații regionale din spațiul postsovietic, sprijinite de SUA:
• a. GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova) și
Comunitatea opțiunii democratice. Promovarea opțiunii
euroatlantice și democrației urmau să contracareze ambițiile
nostalgice și revanșarde ale Moscovei. Astfel, la 25 septembrie
2006, la New York, în culoarele sesiunii a 61-a a ONU Consiliul
de miniștri de afaceri externe ale țărilor Organizației pentru
democrație și dezvoltare economică Georgia, Ucraina,
Azerbaidjan și Moldova(GUAM) au adoptat decizia de a-și
activiza acțiunile în vederea formării forțelor de ”pacificare” și
a poliției civile în cadrul organizației GUAM.
 Intermarium
• GUAM a fost fondată la 10 octombrie 1997 la Strasbourg
în timpul summitului Consiliului Europei și a aliat
Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Moldova, iar primele
litere din numele țările acestora a și determinat
denumirea organizației. La 24 aprilie 1999 la Washington
în timpul summitului aniversar al Alianței Nord Atlantice,
la care au participat șefii statelor din Consiliul
Parteneriatului Euro-Atlantic, la GUAM a aderat
Uzbekistanul, iar organizația s-a transformat o perioadă
în GUUAM. Mai apoi Uzbekistanul a ieșit din format și
organizația a revenit la denumirea originală.
 Intermarium
• România poate îndeplini rolul de furnizor de securitate în regiunea
Marea Neagră și în formatul Intermarium.
• România are un rol important și-n sistemul geopolitic ponto-baltic, în
dezvoltarea relației Marea Caspică-Marea Neagră-Marea Mediterană,
ca liant între extremități și, în același timp, ca posibilă relație către
zona industrială occidentală prin Dunăre. România poate deveni o
țară axială în cea de-a treia cale în care ar fi organizată Europa
Centrală și de Est, în cadrul proiectului Intermarium, pentru existența
căruia pledează repurtatul geopolitician G.Friedman. Ca să fie
organizat Inermarium ca subiect geopolitic e necesar un compromis
la care trebuie să ajungă țările de pe axa Marea Baltică-Marea
Neagră: Polonia, Suedia, Ucraina, Ungaria, România, Croația, Bulgaria,
Cehia și Slovacia.
 Intermarium
• Turcia ar urma să dispună de rolul de partener strategic.
Ele trebuie să depășească în relațiile lor prejudecățile și
disensiunile teritoriale și să formeze un nod geopolitic
comun, care s-ar formula printr-o politică externă și de
apărare comună, o piață energetică unică și proiecte
infrastructurale și pe o cultură strategică. Proiectul
geopolitic ar fi unul intraeuropean și în asentiment cu
politicile Uniunii Europene. Forma organizațională ar fi
una care s-ar exprima ca lobby în cadrul UE și s-ar
realiza prin conceptul statelor-rețea.