Sunteți pe pagina 1din 21

Fiziopatologia durerii

Nocicepţia

Detectarea lezării tisulare de către


“traductori” specializaţi conectaţi la
fibrele A-delta şi C
Durerea

O experienţă senzorială şi emoţională


neplăcută pe care în mod primar o asociem
cu lezarea ţesutului sau o descriem în
termeni care sugerează o astfel de leziune
sau ambele
Clasificarea nocicepţiei dureroase
• Proporţională cu stimularea nociceptorilor
• Când este acută
– Deserveşte o funcţie protectivă
– Durere normală
– Durere fiziologică
• Patologică atunci când este cronică
Clasificarea durerii:
Durerea Neuropată

• Susţinută de procese aberante în SNP sau


SNC
• Disproporţionată raportată la intensitatea
de stimulare a nociceptorului
• Nu serveşte ca funcţie protectivă
• Durere patologică
Clasificarea durerii: Durerea mixtă

• Componente nociceptive
• Componente neuropate
• Exemple
– Sindromul “Failed low-back-surgery”
– Sindromul complexului regional dureros
Clasificarea durerii: Durerea idiopată

• Nici o leziune depistată (încă), în ciuda


investigaţiilor
• Durere disproporţionată raportat la gradul
clinic al leziunii tisulare decelabile
Mecanismele Centrale
Normale ale Durerii
Căile periferice şi centrale pentru durere
Tracturi ascendente Tracturi descendente

Cortex

Talamus

Cerebel

Puntea

Medula

Măduva spinării
Mecanisme Inhibitoare şi Facilitatoare ale
Durerii din Cornul Dorsal
0
A-BETA A-DELTA C

_ _
Circuitul neuronal din +
cornul dorsal. NEURON
Axonii neuronului + din TST ++
aferent fac sinapsă cu
neuronii spinotalamici şi
cu neuronii inhibitori şi
excitatori CĂTRE CREIER
Mecanismele Durerii Patologice
Mecanismele Durerii Patologice:
Consideraţii Generale
• Mecanismele procesării durerii
funcţionează anormal
– Exemplu: sindroamele durerii neuropate
• Nocicepţia este susţinută de injuria cronică
– Exemplu: artritele
  Mecanismele Durerii Patologice:
Procesele Periferice

•  Nerv(i) lezaţi sau bolnavi


• Creşterea de “noduli” (“muguri”) axonici
• Formarea de focare ectopice
Mecanismele Durerii Patologice:
Procesele de Sensibilizare Centrală
• Impulsuri repetate în neuronii nociceptivi C
produc, în timp, sensibilizarea neuronilor din STT
• Sensibilizarea neuronilor din STT conduce la:
– Creşterea activităţii impulsive spontane
– Răspunsuri accentuate la impulsuri în aferenţele
primare nociceptive şi ne-nociceptive
• Determină hiperalgezie, allodinie, şi durere
spontană
Sumarea temporală a
durerii secundare
(sumarea durerii
secundare este
rezultatul “intrărilor”
repetate din fibrele C).

Sumarea temporală a
răspunsurilor neuronului
din cornul dorsat (STT) la
stimularea repetată a fibrei
C şi efectul ketaminei,
antagonist al receptorului
NMDA.

Price DD, şi col. în: Fields HL, Liebeskind JC, eds. Pharmacological
Approaches to the Treatment of Chronic Pain: New Concepts and Critical
Issues. Seattle, Wash: IASP Press; 1994:66.
Mecanismul Sensibilizării Centrale asociate cu
“input”-ul tonic al nociceptorului C
0
A-BETA A-DELTA C
Activitatea tonică în
nociceptorii C

_ _ +
+
NEURON
+ TST ++ Efecte postsinaptice
++ accentuate prin sensibilizarea
++ receptorului NMDA

CĂTRE CREIER
Mecanismele
Intracelulare
ale Sensibilizării

Mao J, et al. Pain. 1995;61:361.


Pierderea funcţiei interneuronului Inhibitor
0
A-BETA A-DELTA C
Activitate tonică
în nociceptorii C

_ _ +
STT
+ NEURON ++ Efecte postsinaptice
++ accentuate prin sensibilizarea
++ receptorului NMDA

CĂTRE CREIER
Modularea Durerii
Creier  Măduva spinării
Mecanismele modulării durerii

• Centrii nervoşi din creier/căile care


coboară către măduva spinării şi
modulează durerea.
• Testul “tail-flick”
• “Off-cells” inhibă transmisia informaţiei
legate de durere către creier
• “On-cells” facilitează transmisia
semnalelor legate de durere către creier
Fiziopatologia durerii: Concluzii
• Plasticitatea neuronală
– Nociceptor, măduva spinării, creier
• Mecanisme fiziopatologice şi facilitatoare ale
durerii
– Fenomenul “wind-up”
– Sensibilizarea centrală
• Mecanisme modulatoare
– Ascendente
– Descendente