EXTINDEREA DEPOZITULUI ECOLOGIC

GLINA-CELULELE ECOLOGICE 3 SI 4
CUPRINS:
•ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTUL
•CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASAMENT
•LUCRARI DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC
SI FUNCTIONAL
•DESCRIEREA RETELEI DE DRENAJ
•TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
•IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR
 ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTUL

• In Romania problema deseurilor orasenesti menajere a devenit tot mai acuta pe de o parte
datorita cresterii cantitati acestora iar pe de alta parte datorita impactului lor negativ asupre
mediului inconjurator

• Prezenta lucrare isi propune sa ofere solutii de rezolvare pentru o multitudine de probleme:
-prevenirea poluarii apelor de suprafata si a celor freatice
-prevenirea infestarii solurilor cu substante nocive
-reducerea suprefetelor ocupate cu gunoaie
-dezvoltarea economica si sociala a localitatilor invecinate
 CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASAMENT

• Rampa de deseuri menajere Glina este asezata la 9 km de centrul orasului Bucuresti, pe teritorilu
comunei Popesti-Leordeni in vecinatatea caii ferate de centura si a statiei de epurare Glina.

• Suprafata destinata celulelor apartine din punct de vedere juridic Consiliului Local al comunei
Popesti-Leordeni

• Amplasamentul rampelor de depozitare controlata trebuie sa indeplineasca conditii de protectie

sanitara a mediului (distanta fata de localitati, directia vantului dominant, pozitia fata de sursele
de apa).
• Rampele de depozitare controlata trebuie sa fie amplasate fata de aszarile umane la cel putin
1000 m.
• Directia vanturilor dominante trebuie sa fie dinspre localitati catre rampa de depozitare
• Cel mai apropiat curs de apa fata de lucrarea proiectata este albia regularizata a raului
Dambovita.
• Intre celula ecologica si rau se afla rampa actuala de deseuri cu o inaltime de 15-18 m
 LUCRARI DIN PUNCT DE VEDERE
TEHNOLOGIC SI FUNCTIONAL

• Ecologizarea rampei de deseuri urbane Glina cuprinde o serie de masuri si lucrari ingineresti:
-delimitarea rampei actuale cu un dig de contur ce are la baza cote cuprinse intre 55-67 m
-desecarea baltii Ochiul Boului prin retea de colectare si evacuare deschisa
-captarea si evacuarea apei care se infiltreaza din terasa si alimenteaza in prezent balta
-acoperirea cu un strat de pamant a fundului baltii (dupa idepartarea vegetatiei si tasarea
stratului de plaur si turba)
-colectarea lixiviantului din rampa printr-un dren colector.
• Capacitatea de depozitare a celulei la cota finala de 75 m va fi de 2.423.000 mc deseuri.
• Incinta de depozitare se realizeaza prin excavarea zonelor mai inalte si a taluzului natura pe
latura de sud
• Drenajul extern –amenajarea celulei ecologice in vecinatatea depozitului necesita executarea
unui dren extern pe latura nordica a celulei, la baza taluzului depozitului existent. Drenul este din
polietilena de inalta densitate Dn=300mm, are lungimea de 425m si se evacueza in bazinul de
colectare al drenajului celulei.
• Digurile de inchidere –celula proiectata se inchide cu dig pe doua laturi, digul de inchidere aval
in lungime de 65m si digul de inchidere amonte cu lungime de 50m.
• Digurile au inaltimea medie de 6 m, coronament de 4m….6m si taluze cu inclinarea 1:1(exterior)
si 1:2 (interior)
• Variante de fundare: indepartarea terenului necorespunzator si inlocuirea acestuia cu un strat de
balast cu adancimea de 3.8m si latimea de 64m pe toata lungimea digului (15.808mc) sau
inlocuirea acestuia cu un strat de deseuri din beton sau amestec din aceste deseuri si balast.
• Se face etansarea bazei depozitului cu materiale impermeabile ce impiedica migrarea lixiviantului
spre panza freatica.
• Suprafata etansa a compartimentului 1 este de 34.200mp
• S-a proiectat prelungirea si modernizarea drumului de exploatare existand pana la rampa de
acces in celula ecologica pe o lungime de 260m.
• Descarcarea deseurilor din autogunoiere in incinta de depozitare se face pe o rampa de
descarcareamplasata la capatul amonte al celulei;care are o latime maxima la baza de 20m.
 DESCRIEREA RETELEI DE DRENAJ

• Schema retelei de drenaj cuprinde un dren colector pe axul compartimentelor si drenuri

absorbante perpendiculare pe drenul colector asezate la distanta de 40m.
• Adancimea de amplasare a drenului:
h=11,65m, in cazul depozitului plin
• Debitul care trebuie evacuat de un singur dren:
Q=q x S l/s
• Debitul care trebuie evacuat este debitul provenit din precipitatii si debitele de apa uzata rezultate
pe platforma tehnologica.
• Diametrul drenului a rezultat din diagrama de dimensionare;
Ddren=150mm
• Cantitatea de levigat rezultata de pe suprafata intregului depozit si care trebuie evacuata este:
Qtotal=Q1+Q2+Q3=161.712 mc/zi=1,87 l/s.
• Sistemul de drenaj se realizeaza din:
- strat mineral din pieris spalat de rau, sort 16-30mm
- tuburi de dren PEHD cu Dn 250mm
 TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

• Pregatirea terenului:
- defrisarea mecanizata a terenului de tufisuri, arbusti, inclusiv scoaterea redecinilor
- curatirea terenului de frunze, piatra, deseuri
- saparea si indepartarea stratului vegetal
- indepartarea apelor care stagneaza la suprafata terenului.
• Miscarea pamantului: -in vederea realizarii rambleelor celor doua diguri de inchidere (amonte si
aval), pamantul necesar va fi luat din zona depozitului actual Glina.
• Pregatirea terenului de sub dig: -se impune executarea unei umpluturi de mica inaltime,
suprainaltata cu 0,5m fata de nivelul apei din balta Ochiul Boului si cu inaltimea de 2….3m care
sa separe ampriza celulelor ecologice 3 si 4 de apa baltii din apropiere.
• Executia rambleului (digurilor):
-va putea incepe dupa pregatirea amprizei
-inclinarea taluzurilor va fi de 1:2 spre exterior si 1:3 spre interiorul incintei de depozitare.
• Materiale folosite:-s-a constatat ca terenul de fundare al depozitului de deseuri pana la
adancimea de 8-10m este reprezentat prin depunerile aluvionale din lunca raului Dambovita.Cu
exceptia materialului turbos si a malurilor, toate materialele pot fi folosite.
 ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

• Celulele 3 si 4 se vor realiza parcurgand urmatoarele etape:

-asigurarea curgerii apelor din balta prin executarea unei rigole de scurgere
-executarea terasamentelor pentru drumul de acces in incinta
-decopertarea pamantului vegetal si depozitarea lui intr-o halda provizorie
-saparea pamantului din zonele mai inalte si din malul stang, transportul si imprstierea in
zona ce trebuie umpluta
-executarea santului pentru drenul perimetrial
-modelarea platformei pentru realizarea pantei longitudinale de 0,7% si a pantelor
transversale de 1%.
-executarea terasamentelor digurilor aval si amonte pana la cota finala.
 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
INCONJURATOR

• Impactul produs asupra calitatii apelor: -impactul generat de lucrarile de executie asupra
calitatii apelor va fi semnificativ, se manifesta asupra apelor de suprafata sub forma cresterii
turbiditatii.
• Impactul produs asupra calitatii atmosferei:
-principala problema care poate sa apara este explozia metanelor
-mirosul gazelor emise
• Impactul asupra solului, florei si faunei: -impactul depozitarii necontrolate, intamplatoare a
deseurilor asupra solului, florei si faunei, trece deseori neobservat; procesele de degradare a
acestor factori de mediu survenind in timp indelungat.
• Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective:
-lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului
-gestionarea biogazului de la o depozitare controlata reprezinta o sursa de energie
valorificabila.