INGRIJIREA PACIENTULUI

CU LITIAZA BILIARA
ELEV:TRANDAFIR ANDREEA LAURA
PROFESOR: CONSTANTA CIOBANU
ANUL 3 A
MOTTO:

 ˇ SĂNĂTATEA REPREZINTĂ COMOARA CEA

MAI DE PREŢ ŞI CEA MAI UŞOR DE PIERDUT.
TOTUŞI, CEL MAI PROST PĂZITĂ.
 
 R. AUGIER
MOTIVAŢIA:

 Întrucât litiaza biliară este o afecţiune

larg răspândită în întreaga lume cu o
coincidenţă crescută la toate vârstele
începând de la cele tinere până la cele
avansate şi având şi eu aceasta
afecţiune, consider că este o temă
potrivită pentru lucrarea mea, astfel
având prilejul de a acumula mai multe
informaţii despre aceasta.
 
CAPITOLUL. I.
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

 1. ANATOMIA FICATULUI
 Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv
abdominal şi din corpul uman, atât în perioada de dezvoltare
embrionară şi fetală cât şi la adult.
ANATOMIA FICATULUI
Are multiple funcţii:
 funcţia de producere a bilei;

 funcţii metabolice multiple

◦ prelucrarea substanţelor absorbite prin mucoasa intestinală;

 funcţia hemodinamică

◦ intervine în distribuţia masei circulatorii sangvine din

organism, repartizând şi depozitând sânge după necesităţi,
de aici rezultă că greutatea sa este variabilă la omul viu, ea
fiind de 1/50 din greutatea corpului la adult.
ANATOMIA FICATULUI

 Ficatul este o glandă de constituţie elastică, iar dimensiunile

sale sunt variabile în raport cu vârsta şi cu tipul constituţional
22-25 cm diametrul transversal, 15-22 cm diametrul
anteroposterior, 5-10 cm diametrul vertical (înălţime).
Situaţie topografică
 Ficatul este situat în etajul abdominal supramezocolic sub

bolta diafragmatică unde ocupă loja hepatică delimitată

superior, posterior, lateral şi anterior de muşchiul diafragm, iar
inferior de colonul şi mezocolonul transvers.
CONFIGURATIE EXTERNA
 Are două feţe:
- superioară (convexă) sau faţa diafragmatică;
- inferioară (plană sau faţa viscerală)
 Are două margini:
- inferioară, ascuţită care nu depăşeşte rebordul costal drept;
- posterioară, rotunjită în raport cu diafragmul.
2 .ANATOMIA VEZICULEI BILIARE

 Vezicula biliară (fesica fellea sau colecistul) este un diverticul

biliar care constituie un organ de depozitare şi concentrare a
bilei. Secreţia biliară a ficatului este continuă ,însă evacuarea ei
în intestin este ritmată de perioade digestive.
 Vezicula biliară este situată în fosa veziculei biliare de pe faţa
viscerală a ficatului în segmentul anterior al şanţului sagital
drept.
 Este un organ cavitar avoid, în formă de pară sau piriformă cu o
lungime medie de 8-10 cm şi o grosime de 3-4 cm şi are trei
porţiuni:
 fundul veziculei biliare
 corpul veziculei biliare
 colul veziculei biliare
Rolul sărurilor biliare în digestie

 Bila are un rol important pentru digestia şi absorbţia lipidelor.

Deşi bila nu conţine fermenţi digestivi (enzime) prin prezenţa
sărurilor biliare ea capătă o funcţie digestivă. Sărurile biliare
sunt substanţe tensioactive, ele scad tensiunea superficială a
picăturilor de grăsime şi favorizează emulsionarea lor.
 Sărurile biliare au şi rolul de a stimula peristatismul intestinal,
secreţia biliară a ficatului, adică funcţie coleretică şi rolul de a
preveni putrefacţia proteinelor în intestinul gros adică rol
antiputrid.Ele solubilizează şi colesterolul şi împiedică
împreună cu fosfolipidele apariţia de calculi biliari.
CAPITOLUL. II.
PATOLOGIA LITIAZEI BILIARE

 1. Definiţie
Litiaza biliară se defineşte ca fiind prezenţa de calculi în
vezicula biliară şi căile biliare intrahepatice şi extrahepatice.
Litiaza biliară poate fi asimptomatică, fiind descoperită că
urmare a unui examen radiologic, a unei intervenţii
chirurgicale în etajul supramezocolic sau la necropsie.
Când este simptomatică, principalul simptom, este colica biliară
care este un sindrom dureros paroxistic, ce apare după
consumul de alimente colecistokinetice şi se localizează în
hipocondru drept şi/sau epigastru; plus fenomenele de însoţire.
Simptomatologia

 Simptomatologia litiazei biliare este în funcţie de localizarea

calculilor și de complicaţiile cauzate de aceştia şi poate să
îmbrace mai multe forme:
- litiaza biliară asimptomatică latentă apare în 50% din cazuri şi
poate fi diagnosticată cu ocazia unor explorări radiologice sau
printr-o intervenţie chirurgicală;
- colica biliară constituie manifestarea clinică cea mai
caracteristică şi este un sindrom dureros paroxistic determinat
de contracţia reflexă a veziculei şi/sau a căilor biliare, ca
răspuns la prezenţa calculilor.
 Durerea din colica biliară are un debut brusc, apare în deosebi

noaptea după consumul de alimente colecistokinetice, luate în

seara respectivă ca o jenă discretă care creşte brusc în
intensitate.
Fenomenele clinice de însoţire a colicii biliare sunt:

 - greţuri, vărsături alimentare şi biloase, intoleranţă la grăsimi,

balonări post prandiale, dureri epigastrice necaracteristice, gust
amar mai ales dimineaţa la sculare, pirozis, dispepsie gazoasă,
constipaţie, eructaţie. Aceste fenomene sunt determinate de
alimentaţie şi sunt de scurtă durată (2-3 zile);
 - simptome obiective: febră şi icterul.

 Simptome generale – cefalee, stări de agitaţie, convulsii tonico

clonice, mai ales spasmofilice, crize de poliurie, senzaţie de
tensiune intracraniană, ameţeli, urticarie, eritem poliform cu
caracter de aflat la femeile cu labilitate psihoemoţională; rar tuse
seacă, discretă, indusă reflex.
Investigaţii de laborator şi paraclinice
 Examenul sângelui:
 Examenul materiilor fecale.
 Examenul urinei

 Colecistografia orală reprezintă radiografierea veziculei

biliare umplută cu substanţă de contrast, administrată de
obicei pe cale orală. Substanţa de contrast folosită este
razebilul sau acidul iopanoic.
 Colangiografia venoasă reprezintă opacifierea căilor biliare
inclusiv a colecistului, pline cu substanţă de contrast
administrată pe cale intravenoasă. Această metodă
evidenţiază litiaza coledocului şi obstrucţia cisticului.
 Tubajul duodenal simplu reprezintă introducerea unei sonde
Einhorn dincolo de pilor în duoden, realizând o comunicare
între duoden şi mediul extern.
 Tubajul duodenal minutat este o metodă dinamică de
exploatare a funcţiei sfincterului şi a veziculei biliare. Se
urmăreşte debitul biliar notându-se din 5 în 5 minute reacţia
bolnavului şi caracterele bilei recoltate.

 Ecografia veziculei biliare permite vizualizarea calculilor

biliari în 95% din cazuri şi are avantajul faţă de colecistografie
că se efectuează şi la bolnavii icterici.
Complicaţii

Complicaţii mecanice:
 litiaza coledociană complică 25% din cazurile de litiază

veziculară prin migrarea unui calcul în calea biliară principală

 -hidrocolecistul se datorează obstruării gâtului veziculei

biliare sau cisticului.

 -fistula biliară este deseori consecinţa unei ulceraţii locale

produse de prezenţa calculilor care erodează peretele

colecistic şi rareori este urmarea unei colecistite acute.
 -ileusul biliar reprezintă producerea sau micşorarea de calculi

biliari în intestin la nivelul ileonului terminal şi jejunului

producând ocluzie intestinală.
Complicaţii infecţioase :

-colecistita acută este cea mai frecventă complicaţie şi este consecinţa

obstrucţiei gâtului colecistului care se manifestă prin colică biliară şi
sindrom toxico-septic.
-colecistita cronică.
-pancreatita acută este o afecţiune caracterizată anatomo-patologic prin
inflamaţie edematoasă, hemoragică, nevrotică sau nevrotic-hemoragică.
-pancreatita cronică.

Alte complicaţii:
 -hepatitele cronice
 Cancerul veziculei biliare
 ciroza biliară

 hemocolecistul
TRATAMENTUL
 Tratamentul general se adresează factorilor etiopatogenetici incriminaţi în
determinismul litiazei biliare (tulburări metabolice, stază, factori nutriţionali) şi constă
în:
-combaterea obezităţii printr-un regim hipocaloric.
-combaterea hiperlipoproteinemiei printr-un regim sărac în grăsimi naturale sau în
hidraţi de carbon;
-igiena alimentaţiei;
-stingerea proceselor inflamatorii;
-consumul moderat de alcool şi tutun.

 Tratamentul profilactic.
Prin alimentaţie se urmăreşte împiedicarea tulburărilor metabolice şi diminuarea
aportului caloric, îndeosebi pe seama lipidelor. Tulburările metabolice se adresează
hipercolesterolemiei, obezităţii şi hiperfoliculinemiei.
Regimul alimentar de fond este un regim de cruţare veziculară.
Alimentaţia are ca scop prevenirea formării calculilor, dar şi evitarea declanşării crizelor
dureroase odată ce calculii s-au format.
 Dieta are ca scop evitarea aportului excesiv al lipidelor, al
alimentelor cu conţinut crescut în colesterol, având în vedere
că organismul sintetizează colesterol pornind de la o
alimentaţie grasă.
 Se reduc alimentele bogate în colesterol în primul rând
grăsimile de lux: cârnaţii, ficatul gras, ciocolata, gălbenuşul de
ou, creierul, rinichi, ficatul de vacă, stridii, grăsimi animale şi
grăsimi prăjite. Se contraindică la biliare alimentele faţă de
care aceştia se comportă ca alergici.
Tratamentul medicamentos
 al colicii biliare urmăreşte să combată spasmul şi să atenueze
durerea (antispastice şi analgetice) şi este un tratament de
urgenţă:
 -Atropină 1 fiolă a 1 mg subcutanat la 12 h sau scobutil o fiolă
de 10 mg la 8-12 h în asociere cu papaverină fiole de 40 mg
i.m., atropină la 1 mg i.m. sau 0,5 mg i.v. eventual combinată cu
xilină 1% cu miofilin 240 mg i.v.
 -Algocalmin, per os comprimate sau fiole 2ml 50% ,nu se
administrează intramuscular (i.m.) sau piafen i.m. sau i.v. Lent
1-3 fiole/zi a 5 ml.
 -Se mai poate încerca nitroglicerina sau nitrilul de amil care
exercită o acţiune litică asupra contracţiei sfincterelor biliare ca
şi miofilinul.
Tratamentul medicamentos între crize:

 -coleretice în doze mici – colebil 1-3 drajeuri/zi; fiobilin

1 comprimat, a 250 mg, 1-2 comprimate după mese;
rowachol 3-5 picături de 3-4 ori/zi.
 -antibiotic intermitent – ampicilină 500 mg/6 h i.m.
 -se continuă medicaţia antispastică pe cale orală –
scobutil 1-2 comprimate/zi, 1 comprimat=10 mg,
bellergan, bergofen, fobenal.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
 Intervenţia chirurgicală este indicată în forme clinice
manifeste şi mai ales în complicaţii. Colecistectomia s-a
impus datorită faptului că nu se găsise nici o metodă eficace
pentru care să rezolve calculii şi care să permită bolnavului o
stare de confort permanentă.
 Indicaţiile majore de colecistectomie sunt:
 -complicaţii acute: colecistita acută, perforaţia biliară,
hemobilia, fistula biliară. În perforaţia biliară şi în hemobilie
se operează de urgenţă.
Conduita de urgență în colica biliară
 Colicile biliare de intensitate și durată mică, fără complicații, pot
fi tratae la domiciliu prin: repaus la pat, regim alimentar,
analgetice, antispatice (lizadon, scobutil, foladon tablete).
 Colicile biliare însoțite de vărsături (cu tulburări
hidroelectrolitice) la cel mai mic semn de evoluție nefavorabilă
necesită internarea de urgență pentru investigații și tratament
medico-chirurgical.

IN SPTAL:
 -recoltarea sângelui pentru examinari de urgență: numărarea

leucocitelor, bilirubinemiei, transaminază, ionogramă sanguină,

rezervă alcalină, azot, glicemie, amilazemie
 -examenul urinii (urobilinogen, pigmenți biliari) 
Atenție! Nu se face în crize tubaj duodenal sau colecistografie cu substanță de constrast

 -repaus la pat; alimentație (ceai de mușețel sau mentă)

 -calmarea durerii: asistenta medicală pregătește medicamente și instrumentar

steril pentru tratament, dar nu va administra bolnavului nici un calmant fără

indicația medicului, pentru a nu masca evoluția acută a bolii sau o perforație.
- PER ORAL – antispastice (lizadon, foladon, scobutil în tablete
- PARENTERAL:
 Scobutil compus 2-3 fiole
 Sulfat de atropină 0,5 mg s.c.de 2-3 ori pe zi
 Papaverină, 2-4 fiole în 24 ore
 Nitroglicrina administrat sublingual sau injectabil reduce spasmul sfincterului

Oddi și contracțiile hipertone ale veziculei biliare; nu are nici un efect în

hipotonii sau atonii
 Antialgice: algocalmin, antidoren, fortral.
 Mialgin 100-150 mg la interval de 6-8 ore, medicament care are avantajul de

a nu provoca spasmul musculaturii netede, (dacă nu cedează colica)

Atenție! Nu se administrează morfină, deoarece accentuează spasmul căilor biliare.

 -calmarea vărsăturilor (bolnavul varsă, deci nu se poate administra nimic per oral):
Emetiral –supozitoare
Torecan – fiole
Plegomazin – fiole
 -combaterea infecției:
 Antibiotice: penicilină (se elimină puțin prin căile biliare) 6-10 mil U/zi, tetraciclină

(nu se elimină prin căile biliare)2-3 g/zi, ampicilină 2-3 g/zi per oral sau i.m. (se
elimină biliar).
 -corectarea tulburărilir hidroelectrolitice și acido-bazice în funcție de rezultatele de

laborator.
 -administrarea de sedative pentru calmarea stării de agitație (hidroxizin, barbiturice,

bromuri)
 -pungă de gheață pe hipocondrul drept.
 -tratament chirurgical.- in caz de evoluție nefavorabilă.
 CAPITOLUL.IV.
STUDII DE CAZ - PLANURI DE ÎNGRIJIRE

CAZUL CLINIC NR 1:
Perioada de ingrijire 12.02.2020- 18.02.2020
Ingrijiri preoperatorii si postoperatorii
 
 Prezentare medicala:
Pacienta S.C. in varsta de 52 ani , domiciliata in Bucuresti, de nationalitate romana, religie
ortodoxa, casatorita, cu doi copii,se prezinta la camera de garda ,in data de 12.02.2020,
pentru investigatii, eventual internare.
 Motivele internarii:

La camera de garda pacienta acuza urmatoarele simptome:

 durere însoțită de grețuri, vărsături alimentare
 cefalee, stări de agitație
 deshidratare, crampe abdominale
 febra 38,5g C
 tegumente palide, icter
 tahicardie, diureza scazuta.
 Profilul pacientei:
Pacienta S.C. in varsta de 52 ani , lucreaza ca vanzatoare, locuieste la
curte impreuna cu sotul si un copil, nu are un regim de viata foarte sanatos
(mese neregulate, fumeaza, consuma doua cafele pe zi).De cand se simte rau
este ingrijorata de starea ei de sanatate, nu are foarte multe cunostinte despre
boala ,insa este dispusa sa invete si sa colaboreze cu echipa medicala.
 
 Examenul clinic:
26 respiratii pe minut
TA: 150/90 mmHg
I- 1,55Cm , Puls- 63batai/min,G-65Kg
Grup sanguin B III, RH pozitiv
Stare generala alterata
 
 Anamneza:
Antecedente personale:
-fiziologice: manarha la 14 ani, doua nasteri naturale, un avort la cerere.
-patologice: apendicectomie la 16 ani, iar in prezent sufera de HTA
pentru care urmeaza un tratament.
Antecedente heredo- colaterale: fara importanta
 Diagostic nursing: Litiaza Biliara
 Istoricul bolii:

Din discutiile cu pacienta reiese ca in urma cu 48 de ore, a facut abuz de

grasimi, de dulciuri, iar la servici a ridicat greutati, astfel a aparut o
durere cu debut brusc (pacienta o descrie ca o lovitură de pumnal), cu
localizare în epigastru, iaradiere de-a lungul rebordului costal drept,
spre umărul drept,durerea a apărut în urmă cu aproximativ o oră.
 Apreciere nursing:- evaluarea asistentei medicale
 Am preluat pacienta S.C. in varsta de 52 de ani, internata cu
litiaza biliara,acordandu-i ingrijiri preoperatorii, am
supravegheat evolutia acesteia pe tot parcursul zilei,inaintea
interventiei chirurgicale,in data de 15.02.2020.Am participat
la examene paraclinice precum si la administrarea medicatiei
prescrise.
 Prezenta simptomelor ofera pacientei o stare generala alterata.
 Bolnava nu cunoaste modalitati de autoingrijire, ii este teama
de complicatii, insa este dispusa sa colaboreze cu echipa de
ingrijiri.
 Evaluând datele din anamneza,examenul clinic,examenul de
laborator si din dialogul purtat cu bolnava, pot să apreciez
problemele cu manifestările de dependență, diagnosticele de
îngrijire și obiectivele, de care bolnava are nevoie să fie
ajutată și îngrijită si sustinuta fizic si psihic.
Pentru a atinge obiectivele propuse, pacienta are nevoie sa fie
îngrijită în vederea satisfacerii urmatoarelor nevoi
fundamentale:
 Nevoia de a avea o temperatura in limite normale
 Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
 Nevoia de a manca si a bea
 Nevoia de a elimina
 Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
 Nevoia de a dormi si de a se odihni
 Nevoia de a evita pericolele
 Nevoia de a comunica
 1. Nevoia de a avea o temperatura in limite normale:
alterarea temperaturii corporale datorată procesului infecțios
manifestată prin febra moderata 38,5g C.
 2. Nevoia de a respira si de a avea o buna
circulatie:modificarea functiilor vitale, legata de interventia
chirurgicala, manifestata prin cefalee.
 3. Nevoia de a manca si a bea: alimentatie inadecvata,
prin deficit ,din cauza varsaturilor, greturilor, manifestata prin
lipsa poftei de mancare.
 4. Nevoia de a elimina: eliminare inadecvata manifestata
prin deshidratare si alterarea mucoaselor cailor digestive si a
peristatismului intestinal.
 5. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura:
imobilitate datorita durerii,manifestata prin dificultatea de a
merge.
 6. Nevoia de a dormi si a se odihni: alterarea somnului din
cauza durerilor si crampelor abdominale
 7. Nevoia de a evita pericolele: vulnerabilitate față de
pericole din cauza afecțiunii manifestată prin cunoștințe
insuficiente despre boală; stare depresiva, legata de interventia
chirurgicala, manifestata prin neliniste.
 8. Nevoia de a comunica: comunicarea ineficienta
,manifestata prin stare de nervozitate si neliniste.
Obiective generate de ingrijire:
 Combaterea procesului infecțios.

 Asigurarea unui aport hidric și nutrițional corespunzător.

 Prevenirea complicațiilor. Însușirea cunoștințelor despre boală

 Ingrijirea preoperatorie si postoperatorie dupa operatia

pacientei de colecistectomie
1.Nevoia de a menține temperatura corpului în limite
normale

Reprezinta o necesitate a organismului in vederea conservarii unei

temperaturi aproximativ constante, pentru mentinerea unei stari de bine.

DIAGNOSTIIC DE NURSING
-alterarea temperaturii corporale datorată procesului infecțios manifestată prin febra
moderata,frisoane.
 
Problema:
-eliminări urinare insuficiente calitativ și cantitativ
 
Sursa de dificultate:
-proces infecțios
 
Manifestări de dependenta:
-temperatură 38,50C
-frisoane
-transpirații
 
 OBIECTIVE
-pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale in decurs de
3 zile.
 INTERVENTII:

 AUTONOME
-am aerisit salonul
-am menținut tegumentele curate și uscate la apariția transpirației
-am măsurat zilnic temperatura
-la apariția frisoanelor am încălzit pacienta cu pături, pernă electrică
-am calculat bilanțul ingesta-escreta
-am aplicat comprese reci pe frunte
-am administrat un regim hidric
-monitorizez funcțiile vitale
 DELEGATE

12-13.02.2020
 -am administrat antitermice:
ASPIRINA 3 tab/zi per os
 ALGOCALMIN 2 f/zi I.M.
14.02.2020
-am administrat ALGOCALIMN 1f/zi I.M.

 EVALUARE
12-14.02.2020
-pacienta este febrilă
-prezintă frisoane și transpirații
 
15.02.2020
-pacienta este supusa interventiei chirurgicale deoarece nu mai prezinta febra
 
16-18.02.2020
-în urma intervențiilor pacienta are temperatura corpului în limite normale
 
 
 
 
2.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Reprezinta nevoia organismului de a capta oxigen din mediu inconjurator

astfel putandu-se pastra o circulatie normala.
DIAGNOSTIC DE NURSING
-modificarea functiilor vitale,legata de interventia chirurgicala,manifestata
prin cefalee
 Problema:
-anxietate
-stres
 Sursa de dificultate:
-dezechilibru
 Manifestari de dependenta:
-durere epigastrica
-neliniste
-agitatie
  
OBIECTIVE

-pacienta sa prezinte functiile vitale normale fiziologice, in 24h,

-sa fie linistita in privinta interventiei chirurgicale.
-pacienta sa nu mai prezinte cefalee in 12h
-sa fie echilibrat din din punct de vedere psihic.
INTERVENTII
AUTONOME
-asez pacienta intr-o pozitie antalgica,pentru a favoriza respiratia si
circulatia,
-fac exercitii de respiratie cu pacienta
-ii masor si notez functiile vitale in foaia de observatie.
-linistesc pacienta in ceea ce priveste interventia chirurgicala.
-combat cefaleea,
-aerisesc salonul pentru a favoriza schimbul gaze.
DELEGATE
-am recoltat ,la indicatia medicului,probe biologice (sange) pentru
determinarea ph-ului sanguin si a concentratiei CO2.
EVALUARE
 12-13.02.2020
 -functiile vitale sunt in limite fiziologice,
-pacienta nu mai prezinta cefalee.

3.Nevoia de a manca si a bea

Nevoia de a manca si a bea este o necesitate a fiintei umane
de a se alimenta si de a avea un metabolism adecvat pentru
mentinerea sanatatii.
DIAGNOSTIC DE NURSING
Problema:
-greșeli în prepararea și alegerea alimentelor
 
Sursa de dificultate:
- mediu de viata in care traieste, obiceiuri si traditii din punct de vedere
alimentar.
-lipsa de cunostinte
 
Manifestari de dependenta:
-greata
-varsaturi
 
 OBIECTIVE
-asistenta isi propune ca bolnava sa aiba un regim alimentar
sanatos.
 INTERVENTII

 AUTONOME

-asistenta medicală învață bolnavă cum să prepare alimentele

sănătoase intr-un mod care să-i placă.
-ii explica importanta regimului alimentar ininte si dupa operatie.
-ii propune un regim alimentar mai usor de digerata, usor
hiposodat, iar inaintea interventiei chirurgicale nu mananca cu
o zi inainte nimic.
 DELEGATE
12-14.02.2020:
 alimentez parenteral pacienta la indicația medicului cu solutie

perfuzabila la indicatia medicului.

 EVALUARE

12-14.02.2020:
-pacienta nu poate manca din cauza senzatiei de voma si a
varsaturilor.
16-18.02.2020
-pacienta isi reia regimul alimentar postoperator ,constand in lichide
multe ,in primele 3 zile apoi, semilichide, urmand apoi sa isi reia
regimul de viata normal insa cu alimentatie adecvata.
4. Nevoia de a elimina

Reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de substanțele nefolositoare rezultate

din metabolism

 DIAGNOSTIG DE NURSING
-alterarea mucoaselor cailor digestive si alterarea peristatismului intestinal.
 
Problema:
-eliminări urinare insuficiente calitativ și cantitativ
 Sursa de dificultate:
-proces infecțios
 Manifestări de dependenta:
-deshidrtare
-greturi
-transpirații
-varsaturi
 
INTERVENTII
 AUTONOME
-ajuta pacienta in timpul varsaturilor, sprijinind-o.
-reduce sau opreste aportul de lichide si alimente.
-am asigurat repaus la pat
-am asigurat un climat cald și confortabil
-am administrat pacientului un regim bogat în lichide 2-3 l/zi
-am notat zilnic diureza
-am calculat bilanțul hidric ingesta-excreta
-am educat pacienta să aibe un regim ușor hiposodat
-am explicat pacientei cum să recolteze urocultura, sumarul de
urină, testul Addis-Hamburger
 DELEGATE
12-13.02.2020
-am administrat antiemetice si antispastice:
Fenobarbital 6mg/kg corp/24h, Nitrazepam 2cp, Miofilin 1f/zi,
Papaverina 4f/zi.

 14-15.02.2020
-am recoltat sange pentru:
VSH,Glicemie,HLG,uree,creatina,TGO,TGP,Bilirubuna
totală,directă şi indirectă,Lipide total,fibrinogen,Colesterol
total,Acid uric,Amilaze serice,Amilze urinare,Examen sumar de
urină
EVALUARE
12-13.02.2020
 -pacienta prezintă eliminări inadecvate cantitativ și calitativ.
-greturi si varsturi prezente.
 
 14-15.02.2020
-pacientul prezinta eliminări fiziologice, varsaturile s-au redus. 
 
16-18.02.2020
-în urma intervențiilor pacienta are eliminari fiziologice, nu mai
prezinta greata si varsaturi.
5.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
Reprezinta nevoia organismului de a-si mentine integritatea
aparatului locomotor si a sistemului nervos.

 DIAGNOSTIC DE NURSING
-imobilitate,datorita durerii, manifestat prin dificultatea de a merge.
Problema:
-durere epigastrica
 Sursa de dificultate:
-dezechilibru
 Manifestare de dependenta:
-durere
-pozitie antalgica
 
 OBIECTIVE
-pacienta sa prezinte o diminuare a durerii,
-pacienta sa isi recapete mobilitatea, intr-un timp cat mai scurt,
-sa se poata deplasa fara ajutor.
INTERVENTII
 AUTONOME

-diminuez durerea pacientei, asezand-o intr-o pozitie antalgica,

-ajut pacienta sa se deplaseze pentru a-si satisface nevoile,
-evaluez intensitatea durerii.
 DELEGATE

-la indicatia medicului administrez tratament medicamentos antialgic.

 EVALUARE
13-14.02.2020
-pacienta si-a gasit o pozitie comoda,ameliorand durerea,
15-18.02.2020
-din punct de vedere psihic pacienta este mai linistita.
6.Nevoia de a dormi si de a se odihni.

Reprezinta nevoia organismului de a-si recapata energia si vitalitatea printr-un

somn calitativ si cantitativ normal.

DIAGNOSTIC DE NURSING
-dificultatea de a se odihni ,legata de evolutia bolii,manifestata prin ore
insuficiente de somn
 Problema:
-situatie de criza
-frica de operatie
 Sursa de dificultate:
-stres
-insomnie
 Manifestari de dependenta:
-durere
-anxietate
 
OBIECTIVE
-combaterea factorilor care pun in dificultate nevoia de a se odihna,
-pacienta sa fie informata si incurajata in privinta bolii,
-sa prezinte un somn odihnitor,
-sa prezinte o stare de bine fizica si psihica,
-sa poata beneficia de un numar suficient de ore pentru a-si putea
satisfacerea nevoia.
INTERVENTII
AUTONOME
-asigur un mediu placut ,linistitor,calm,primitor
-aerisesc salonul
-invat pacienta cum sa execute tehnici de relaxare-informez pacienta cu
privire la evolutia bolii
-asigur un numar de ore suficiente pentru ca pacienta sa se simta
odihnita.
DELEGATE
-la indicatia medicului administrez tratament cu Diazepam,
Fenobarbital.

EVALUARE
-pacienta prezinta un somn normal, din punct de vedere calitativ
si cantitativ
7.Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a ființei umane

pentru a fi protejată contra tuturor agresiunilor interne sau
externe, pentru menținerea integritații sale fizice și psihice
DIAGNOSTIC DE NURSING
-vulnerabilitate față de pericole din cauza afecțiunii manifestată
prin cunoștințe insuficiente despre boală
 Problema:
-vulnerabilitate față de infecții
 Sursa de dificultate:
-mediul de viață 
Manifestări de dependenta:
-risc de complicații
 
OBIECTIVE
-pacienta să prezinte o stare de bine fizic și psihic în 3 zile
-recuperarea cat mai rapida dupa interventia chirurgicala
-evitarea infectarii la nivelul plagii operatorii prin schimbarea pansamentului zilnic si
efectuarea toaletei plagii in conditii de asepsie si antisepsie

INTERVENTII

 AUTONOME
-am asigurat confortul pacientei în salon
-evaluez capacitatea de a înțelege pcientei
-aduc pacientei toate cunoștințele despre afecțiunea sa
-aduc la cunoștință pacientei toate complicațiile afecțiunii sale
-fac educație pentru prevenirea accidentelor
-iau măsuri pentru evitarea transmitereii unor infecții nosocomiale
-verific dacă sunt respectate toate normele de igienă
EVALUARE

12-13.02.2020
-pacienta nu are cunoștințe despre afecțiune și complicații
 -este vulnerabilă față de pericole
 14-15.02.2020
-în urma intervențiilor pacienta are cunoștințe despre afecțiune
și complicații
 16-17.02.2020
-la externare pacienta prezintă o stare de bine fizic și psihic
8. Nevoia de a comunica

Nevoia de a comunica este o necesitate a ființei umane de a schimba informații

cu semenii săi. Ea pune în mișcare un proces dinamic, verbal și nonverbal,
permițând persoanelor să reușească să pună în comun sentimentele, opiniile,
experiențele și informațiile.

 DIAGNOSTIC DE NURSING
-comunicare insuficientă datorată spitalizării, manifestată prin irascibilitate
 Problema:
-lipsa cunoștințelor despre afecțiune
Sursa de dificultate:
-mediul de viață
 
Manifestări de dependenta:
-vulnerabilitate față de infecții
 
 
OBIECTIVE
-pacienta să aibă cunoștințe despre afecțiune în decurs de 5 zile.

 INTERVENTII
AUTONOME
-explorez nivelul de cunoștințe a pacientei despre boală
-stimulez dorința de acumulare de noi cunoștințe
-conștientizez pacienta asupra responsabilității privind sănătatea
-identific obiceiurile și deprinderile greșite ale pacientei
-corectez deprinderile dăunătoare sănătății.
-verific dacă pacienta și-a însușit cunoștinețele aduse
EVALUARE

12-13.02.2020
-pacienta este indispusă, anxioasă, nu comunică 
14-15.02.2020
-pacienta a început să fie comunicativă, a înțeles importanța comunicării cu echipa de
îngrijire 
16-17.02.2020
-la externare pacienta comunicativă

 Externarea:
În urma investigațiilor, a tratamentulului și a intervențiilor autonome efectuate, la
externare pacienta este refǎcutǎ complet.
Pacienta prezintă la externare stare generală ameliorata, tranzit intestinal şi micţiuni
normale. În concluzie pacienta a reactionat foarte bine colecistectomie şi tratamentului
medicamentos, revine la control peste patru săptămâni
Bilanțul funcțiilor vitale la externare:
 P=90 pulsații pe minut
 T=36C
 T.A.=125/80 mm Hg
 R=19 respirații/minut
VA MULTUMESC DIN SUFLET