PATOLOGIA MUSCULATURII

EXTRINSECI A GLOBULUI
OCULAR
 Muşchii extraoculari
1. Muşchii drepţi
• Extern
• Intern
• Superior
• Inferior

• Inserţie osoasă în vârful orbitei pe inel tendinos comun

(Zinn)
• Inserţie pe scleră aprox la 7 mm îndărătul limbului

2. Muşchii oblici
• Marele oblic (oblic superior)
• Micul oblic(oblicul inferior)
STRABISMUL
5
1. Strabismul concomitent
2. Strabismul paralitic
6
 Esodeviaţiile
1. Pseudoesotropia (pseudostrabism)
• Iluzie datorată unei baze mari a nasului sau distanţei
interpupilare mici

2. Esotropia esenţială infantilă

• Debut în primele 6 luni de viaţă
• Deviaţie mare (peste 30 dioptrii prismatice)
• Frecvent nistagmus
• Tratament chirurgical (se asociază tratamentul
ambliopiei) În ambliopia cu fixaţie centrală
 Esodeviaţiile
3. Esotropia dobândită
1. Esodeviaţii concomitente acomodative
a) Esotropia acomodativă refractivă
• Se rezolvă total sau parţial prin corecţia optică a hipermetropiei
• Debut la 2-3 ani
• Deviaţie 20-30 dioptrii prismatice
b) Esotropia acomodativă non-refractivă
• Datorată unei relaţii anormale între acomodaţie şi convergenţă (obişnuit exces
de convergenţă)
• Tratament: corecţia hipermetropiei la care se adaugă +3 dioptrii pentru aproape
2. Esodeviaţii concomitente nonacomodative
a) Esotropia bazică
• Factor acomodativ absent
• Deviaţie egală la distanţă şi aproape
b) Esotropia acută
• Debut cu diplopie
• Necesită evaluare neurologică
c) Insuficienţa de divergenţă
• Esodeviaţie la adult mai mare la distanţă decât la aproape
d) Esotropia ciclică
3. Esotropii secundare
Metode de examinare a deviaţiei
oculare
1. Examenul în lumină difuză
2. Poziţia reflexului cornean (testul
Hirschberg)
3. Testul Krimsky
4. Cover testul
5. Examenul vederii binoculare
6. Depistarea ambliopiei
 Exodeviaţiile
• Exoforia: deviaţie latentă
• Exotropia intermitentă: controlată de mecanisme
fuzuionale doar o parte din timp
• Exotropia constantă: prezentă tot timpul

Clasificare:
1. Pseudoexotropia (exodeviaţie aparentă)
2. Exoforia
• Deviaţia poate apare când se închide un ochi
• Dacă e asimptomatică nu necesită tratament
3. Exotropia intermitentă
• Alternează cu perioade de ortoforie
• Debut înaintea vârsei de 5 ani
a) Bazică
b) Prin exces de convergenţă
c) Prin insuficienţa convergenţei

4. Exotropia constantă
a) Exotropia congenitală
b) Exotropia senzorială (secundară diminuării
acuităţii vizuale)
c) După paralizia de nerv III
d) Exotropia secundară
 Tratamentul strabismului
1. Corecţia optică a ametropiilor
• În esotropia la hipermetropi se face corecţia totală a hipermetropiei

2. Tratamentul pleioptic
• În ambliopia cu fixaţie centrală
• Ocluzia ochiului dominant
• Penalizarea pentru vederea de aproape
• Penalizarea pentru vederea de departe
• În ambliopia cu fixaţie excentrică
• Inhibiţia falsei macule şi reluarea activităţii maculei anatomice

3. Tratamentul ortoptic
• Prisme, sinoptofor

4. Tratamentul chirurgical
• Acţiune directă asupra muşchilor extrinseci ai globului ocular
• Clasificare
– Slăbiri musculare
– Întăriri musculare
– Modificarea axelor de inserţie
 Vederea binoculară normală
Proces complex de integrare a imaginilor percepute de cei doi
ochi într-o imagine unică

• Se dezvoltă progresiv în primii ani de viaţă

• Corespondenţa retiniană
• Normală: foveea ambilor ochi are aceeaşi direcţie vizuală
• Anormală
• Horopter: locus în spaţiu în care toate punctele stimulează
zone retiniene corespondente
• Aria Panum: imediat înaintea şi îndărătul horopterului (arie în
care obiectele sunt percepute tridimensional)
 Vederea binoculară normală
• Dezvoltarea vederii binoculare
– Reflexul de fixare: face ca ochiul să se
îndrepte automat spre un excitant luminos (la
vârsta de 2 luni copilul urmăreşte obiectele)
– Reflexul de convergenţă – la 6 luni se poate
menţine câteva secunde
– Între 1,5 şi 4 ani apare şi se stabilizează
vederea binoculară, iar stereopsisul între 3,5
şi 6 ani
 Etapele vederii binoculare
1. Percepţia simultană
• Capacitatea de a percepe în acelaşi timp două imagini diferite
• Capacitatea de a percepe dedublat un obiect situat în afara ariei
Panum
• Poate fi testată cu sinoptoforul , cu prisme sau dispozitive
polaroide
2. Fuziunea
• Fenomenul cerebral de contopire a imaginilor similare provenite
dela cei doi ochi într-o imagine unică
• Cele două imagini trebuie să se proiecteze pe zone retiniene
corespondente
• Clasificare
– Motorie – mişcarea de convergenţă
– Senzorială

3. Stereopsisul
• Posibilitatea de percepţie în relief a obiectelor
• Se apreciază cu stereoteste sau la sinoptofor
 Tulburările vederii binoculare
1. Vederea binoculară deficitară
• Absenţa stereopsisului
• Absenţa fuziunii
• Insuficienţa amplitudinii de fuziune

2. Absenţa vederii binoculare

• Nu se produce suprapunerea informaţiilro vizuale la nivelul
proiecţiilor corticale a celor 2 macule
• Neutralizarea-mecanism activ al suprimării diplopiei patologice
binoculare

3. Pervertirea vederii binoculare (falsa corespondenţpă

retiniană)
• Corespondenţa între macula ochiului fixator şi o zonă periferică
din retina ochiului deviat
 Strabismul paralitic
= strabism incomitent (unghiul de deviaţie variază cu direcţia
privirii)
• Simptome
1. Diplopia binoculară – atunci când strabismul apare după vârsta de
4 ani
2. Falsa proiecţie – aprecierea eronată a localizării obiectelor în
spaţiul înconjurător
3. Tulburări neurovegetative
• Semne
1. Strabismul
• Deviaţia ochiului paretic=deviaţia primară
• Deviaţia ochiului săsnătos=deviaţia secundară (este mai mare decât
deviaţia primară)
2. Limitarea mişcărilor globului ocular în direcţia de acţiune a
muşchiului paretic
3. Atitudine vicioasă (torticolis compensator)
Etiologie Strabismul paralitic
1. cauze dobândite
• Traumatisme
• Hipertensiune intracraniană
• Afecţiuni vasculare intracraniene
• Infecţii ale sistemului nervos
2. Congenitale

Diagnostic diferenţial
– al strabismului
• cu strabismul concomitent
• Cu paralizia mişcărilor asociate ale ochilor
– al diplopiei
• Diplopia monoculară
• Diplopia binoculară din anizometropia mare, anizocorie

Tratament
1. Etiologic
2. Chirurgical
3. Cu prisme
4. Chemodenervaţia