Lucrare metodico-ştiinţifică pentru

obţinerea gradului didactic I

STRATEGII DE PREDARE A POEZIEI
EMINESCIENE LA CLASELE GIMNAZIALE

Coordonator ştiinţific:
Conferențiar Universitar Doctor,
ION BUZERA
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE

Tema lucrării:
STRATEGII DE PREDARE A POEZIEI EMINESCIENE LA
CLASELE GIMNAZIALE

AUTOR:
Profesor Butoi Simona Eugenia
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BALŞ, JUDEŢUL OLT

CRAIOVA
2017
 CUPRINS  
• ARGUMENTAREA ALEGERII TEMEI ………………………………………………......................................................................................................................................4
• MIHAI EMINESCU, POETUL NAŢIONAL, “LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI”, GENIUL, PUBLICISTUL, OMUL PERCEPUT IERI ŞI AZI ………………………..5
• DATE BIOGRAFICE DIN VIAŢA ŞI OPERA LUI MIHAI EMINESCU ………………………………………………………………………………………………………............ 11
• III.1. Celebra prietenie dintre Eminescu şi Creangă ..................................................................................................................................................................................21
• CARACTERISTICI GENERALE ALE LIRICII EMINESCIENE ……… …………......................................................................................................................................23
• IV.1. Poezia (accepţiuni ale termenului; evoluţie) .....................................................................................................................................................................................24
• IV.2. Eminescu şi gândirea poetică ...........................................................................................................................................................................................................25
• IV.3. Teme şi motive, elemente în lirica eminesciană ...............................................................................................................................................................................26
• IV.4. Structura poeziei eminesciene ca structură ideală a liricii. Muzicalitatea liricii eminesciene .............................................................................................................29
• IV.5. Cercetări matematice recente asupra unor poezii ale lui Eminescu .................................................................................................................................................34
• V. POEZII EMINESCIENE STUDIATE LA ȊNVĂŢĂMȂNTUL GIMNAZIAL.........................................................................................................................................37
• V.1. Scrisoarea III.Tema de evocare a trecutului istoric............................................................................................................................................................................37
• V.2. O, Rămâi.............................................................................................................................................................................................................................................41
• V.3. Călin( file din poveste).........................................................................................................................................................................................................................43
• V.4. Ce te legeni - Creatie lirica de inspiratie folclorica ...............................................................................................................................................................................51
• VI METODE DE PREDARE LA CLASELE GIMNAZIALE ………………… ……….............................................................................................................................53
• VI.1. Triada predare – învăţare – evaluare ................................................................................................................................................................................................53
• VI.2. Stilul educaţional (stilul de predare) ..................................................................................................................................................................................................55
• VI.3. Metode de predare în şcoală …………………………………………………………………...................................................................................................................56
• VI.3.1. Metode şi procedee expozitiv – euristice .......................................................................................................................................................................................57
• VI.4. Metode de predare specifice disciplinei de învăţământ limba şi literatura română ...........................................................................................................................64
• VI.4.1. Analiza textelor literare cu conţinut istoric. Interdisciplinaritate ......................................................................................................................................................64
• VI.4.2. Analiza textelor din lirica patriotică .................................................................................................................................................................................................69
• VI.4.3. Elemente simple de analiză stilistică ..............................................................................................................................................................................................71
• VI.4.4. Implicaţii educative ale caracterizării personajelor din textele literare ............................................................................................................................................74
• VI.4.5. Procedee de stimulare a lecturii particulare pentru cunoaşterea vieţii şi operei poetului nostru naţional, Mihai Eminescu .......................................................... 78
• VII . METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………………………………………..........................................................................................................................…80
• VII.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării ........................................................................................................................................................................................................80
• VII.2. Descrierea eşantionului ...................................................................................................................................................................................................................81
• VII.3. Metode şi instrumente de colectare a datelor ..................................................................................................................................................................................82
• VII.4. Înregistrarea rezultatelor ..................................................................................... ............................................................................................................................84
• VII.5. Analiza rezultatelor şi interpretarea informaţiilor recoltate. Opinii şi recomandări despre particularităţile psihologice ale introducerii elevilor în sarcinile de
literatură ...........................................................................................................................................................................................................................................................
........92
• VIII.CONCLUZII .........................................................................................................................................................................................................................................97
• IX.BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................................................................................................................99
• ANEXE ..............................................................................................................................................................................................................................................103-125
•  
 Argument
E timpul să ne întoarcem la Eminescu, poetul „nepereche”, GENIUL, OMUL, ROMÂNUL, ... ACTUALUL şi ETERNUL
EMINESCU!!!
Marile naţiuni ale lumii îşi respectă valorile şi simbolurile naţionale. Eminescu este poetul nostru naţional. Dacă englezii vorbesc
limba lui Shakespeare, italienii limba lui Dante, germanii limba lui Goethe, atunci, noi, românii, vorbim limba lui Eminescu.
„Îl sărbătorim în fiecare an pe Eminescu, îl sărbătorim chiar de două ori pe an, dar continuăm să rămânem descoperiţi faţă de el. Cu
oricâte reuşite în cercetarea critică şi istorică asupră-i, continuăm să fim vinovaţi în ce-l priveşte: întâi nu-l cunoaştem încă în
întregime, apoi nu-l facem cunoscut altora în întregime, aşa cum a fost”, spunea indignat odinioară Constantin Noica.
În ce stadiu suntem azi? Răspunsul, oricare ar fi el, nu ar putea ieşi din sfera derizoriului. Probabil tocmai din acest motiv, voi încerca
să îl descopăr pe Eminescu din nou, alături de elevii mei, să facem cunoştinţă cu personalitatea culturală complexă a lui Eminescu.
„Eminescu este întruparea literară a conştiinţei româneşti”, spunea Nicolae Iorga. Atunci să lăsăm pe elevii noştri să-l cunoască pe
Eminescu, chiar dacă există voci (mărunte) care spun că Eminescu este demodat şi trebuie scos din cărţile de limba şi literatura
română.
Azi, când cultura internetului e atât de prezentă în viaţa copiilor, e timpul să studiem pe Eminescu citindu-l şi analizându-l împreună
cu elevii. Şi pentru că lectura particulară a elevilor se diminuează cu trecerea anilor, e obligaţia cadrelor didactice ca prin metode de
predare optime şi atractive să îi ajute pe elevi să descopere muzica interioară a lui Eminescu, care cu fiecare generaţie e mereu altul,
mai tânăr, mai actual. Cu cât versurile eminesciene vor fi citite şi recitite mai atent, cu atât trăieşti mai intens emoţia artistică generată
de fiorul ce le străbate. Numai şcoala, prin dascălii ei, poate concura împotriva mass-mediei, cu Internetul care îi atrage pe copii, iar
frumuseţea versurilor eminesciene este panaceul, elixirul care îi poate face vibreze la frumosul încorporat în imagini artistice, să
trăiască revelaţii, să pătrundă în universul liricii eminesciene, în gândirea sa filosofică. Este o datorie de onoare a profesorului să
identifice strategiile prin care să picure în sufletul elevilor dragostea de Eminescu.
Să-i convingem pe copii că studiindu-l pe Eminescu vor învăţa istorie, filosofie, natură, autocunoaştere, sensibilitate, limba română,
dragostea de patrie, vor învăţa să fie ROMÂNI!
Prin această lucrare doresc să demonstrez importanța şi modul ȋn care elevii ȋnvățământului gimnazial percep specificul naţional al
operei eminesciene şi valorile cultivate de Eminescu în lirica sa.
 Structura lucrării
Prezenta lucrare cu titlul :”Strategii de predare a poeziei
eminesciene la clasele gimnaziale” este structurată pe două
compartimente:
-partea ştiinţifică, pornind de la general spre particular,
prin prezentarea vietii si a operei marelui poet;
- partea metodică, ce cuprinde evidenţierea aspectelor
caracteristice sistemului actual de învăţământ, a
specificului textului literar în scoala gimnazială şi
prezentarea rezultatelor obţinute în urma demersurilor
educative privind impactul textelor lirice eminesciene în
receptarea şi valorificarea conţinuturilor tematice de către
elevi.
MIHAI EMINESCU, POETUL NAŢIONAL, “LUCEAFĂRUL POEZIEI
ROMÂNEŞTI”, GENIUL, PUBLICISTUL, OMUL PERCEPUT IERI ŞI
AZI„
Mihai Eminescu, poetul
Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d.
15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de
cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică
din literatura română
„Mihai Eminescu este în literatura română poetul nepereche a cărui opera învinge timpul”,
după cum afirma George Călinescu.
„El este cel mai mare poet naţional, care exprimă cel mai bine şi cel mai complet
spiritualitatea românească.”

Opera poetică a lui Eminescu reprezintă o înnoire profundă a liricii româneşti.

Limbajul poetic eminescian este caracterizat prin prospeţime şi naturaleţe, pentru
că Eminescu a considerat limba veche ca temelie pentru toate noile ei înfăţişari.
Tudor Vianu consemnează: „Eminescu a însemnat cel dintâi succes deplin al
puterii de creaţie artistică a poporului român.
.
 CARACTERISTICI GENERALE ALE LIRICII EMINESCIENE

Poezia aparţine genului epic, dacă are fir narativ şi exprimă ideile autorului indirect, prin
intermediul personajelor sau genului liric dacă exprimă în mod direct sentimentele, ideile, atitudinile,
concepţiile scriitorului, modul de expunere fiind descrierea.
Liricul este o formă artistică, prin care poetul „se comunică”, aşa cum definea Tudor Vianu limbajul
poetic al ideilor şi sentimentelor exprimate direct.
Comunicarea în textul poetic este definită atât de eul liric, cât şi de raportul dintre autor şi eul liric.
Puterea de înnoire la Eminescu e nemărginită, concomitentă cu o nemaipomentit de dezvoltată
însuşire de a gândi poetic. Eminescu preschimbă în poezie, transfigurează poetic orice lucru pe care
îl exprimă, descoperă poezia lucrurilor.
Temele fundamentale şi motivele liricii eminesciene sunt:
Arta poetică sau concepţia despre poezie şi misiunea poetului;
Tema de evocare a trecutului istoric;
Tema iubirii şi a naturii;
Tema filosofică.
Motive (mitul, laimotivul) eminesciene: marmura, noaptea, lebăda, teiul, marea, folclorul, cosmosul,
istoria, pădurea, doma, melancolia ş. a.
Un adevărat, un mare poet liric este totdeauna creatorul unei armonii unice, şi Eminescu face
parte dintre aceştia.
În numeroase studii ulterioare Tudor Vianu revine mereu asupra armoniei – în care vede, se pare,
valoarea supremă a poeziei lui Eminescu: „Putem spune că Eminescu este cel dintâi şi a rămas cel
mai de seamă poet muzician al literaturii româneşti. “
Faţă de toate acestea se poate spune acum că armonia eminesciană nu este decât expresia
muzicală a unei astfel de desfaceri din rigorile civilizaţiei şi ale raţiunii.
POEZII EMINESCIENE STUDIATE LA CLASELE
GIMNAZIALE
SCRISOAREA III
Scrisoarea III face parte din ciclul de ‘5 scrisori’ ale lui Eminescu, având o structură aparte prima
parte a textelor aparținând Romantismului iar a doua parte aparținând Clasicismului. Tema operei
ScrisoareaIII este falsul patriotism, prezentat prin antiteza dintre domnitorul patriot şi
cotropitorul(utilizarea limbajului ȋn caracterizarea personajelor punând ȋntr-o antiteză evidentă cei doi
partici- panti principali ȋn actiune). Istoria apare în poezia eminesciană identificată total cu
patriotismul cel mai profund şi adevărat exprimat vreodată în simţirea lirică românească.

O, RAMAI...         
   Poezia "O,rămâi..." exprimă direct sentimentele de nostalgie,tristețe şi durere pe care poetul le
simte profund,jinduind dupa fericirea trăita ȋn anii copilăriei petrecute ȋn mijlocul naturii.Poezia are şi
accente meditative,filozofice privind scurgerea ireversibilă a timpului şi de aceea este o elegie.
‘
Călin (file din poveste)
Poezia este romantică, fiindcă are ca subiect o poveste de dragoste, de fapt o dezvoltare a
motivului popular al Zburătorului. Se arată, astfel, preţuirea pentru folclor specifică romanticilor.

CE TE LEGENI - Creație lirică de inspirație folclorică

Poezia "Ce te legeni" face parte din tema de inspirație folclorică a liricii eminesciene şi ilustrează
imaginea şi sentimentele codrului aflat la sfârşitul anotimpului toamna, care aşteapta cu tristețe
apropiata iarnă, simbolizând astfel starea de melancolie a poetului pentru scurgerea ireversibilă a
timpului.

 
 METODE DE PREDARE ÎN ŞCOALĂ

Predarea este acţiunea specifică profesorului, de comunicare a culturii constituite, de

organizare şi inducere a învăţării, ceea ce pune problema „stilurilor de predare”.
Învăţarea este acţiunea de asimilare a cunoştinţelor, de formare a priceperilor şi
deprinderilor, de dobândire a competenţelor şi capacităţilor de către elevi, convertirea
informaţiilor în capacităţi de cunoaştere, atitudine, în idealuri şi decizie.
Evaluarea şi autoevaluarea sunt acţiuni compuse din operaţii de apreciere şi
autoapreciere, măsurare şi decizie privind efectele / rezultatele învăţării şi condiţiile lor
interne şi externe.
Actul predării obligă ca „a şti” şi „a şti să faci”, ca om de catedră, să menţină în
actualitatea specializării şi a practicii sau metodologiei propriu-zise a predării.
În propunerea lui Constantin Moise, iată o configuraţie a metodelor de predare –
asimilare (din sistemul metodelor de învăţământ):
tradiţionale: expunerea didactică (povestirea, explicaţia, prelegerea şcolară),
conversaţia didactică, demonstraţia, observarea, lucrul cu manualul, exerciţiul;
de dată mai recentă: algoritmizarea, modelarea, problematizarea, instruirea
programată, studiul de caz, metode de simulare (jocurile, învăţarea pe simulator) şi
învăţarea prin descoperire.
 METODE DE PREDARE SPECIFICE DISCIPLINEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Textele de literatură cu conţinut istoric, au un specific aparte faţă de alte categorii de
texte. De aceea şi metodologia lecţiilor în care se citesc trebuie să fie oarecum diferită,
chiar dacă, în esenţă, modalitatea utilizată este aceeaşi ca şi la alte texte – lectura
explicativă (cu următoarele componente de bază: forme de muncă independentă sau
semiindependentă – folosind diverse tehnici ale muncii cu cartea : lectura integrală, în
gând, de la caz la caz ; analiza limbajului utilizat, reflecţii şi valorificarea conţinutului de idei
şi sentimente, determinarea structurii textului, analiza textului pe fragmente, citirea
selectivă; probleme de lexic, copierea etc.).
Povestirea realizată înaintea analizei propriu – zise a legendei istorice oferă posibilitatea
de a introduce, la locul potrivit, cuvintele şi expresiile noi din text, pe care se vor contura
apoi unele reprezentări şi idei istorice fundamentale.
Analiza poeziei lirice parcurge sensul invers pe care l-a parcurs poetul în creaţia
sa: de la dezvăluirea sensului figurat al creaţiilor artistice spre sentimentele care le-
au sugerat.
Un obiectiv al lecţiilor de limba şi literatura română este formarea la elev a capacităţii
elevului de a înţelege, apoi de a folosi corect şi creator achiziţiile de vocabular.
Una dintre metodele eficiente, cu caracter demonstrativ, de educare moral – civică a
elevilor, o constituie exemplul.
La orele de limba şi literatura română la clasele gimnaziale una dintre metodele
specifice utilizate pentru o microanaliză literară este lectura explicativă.
Un mijloc des întrebuinţat de caracterizare a personajelor este propria lor vorbire,
vorbirea directă.
 METODOLOGIA CERCETĂRII
Ipoteza şi obiectivele cercetării
În procesul înţelegerii mesajului din lirica eminesciană sursa achiziţiilor cognitive
şi afective derivă din modul în care este introdus elevul atât în specificul
construcţiei textului literar (cuvântul artistic, expresia artistică, descrierea literară,
povestirea, personajul), cât şi din specificul metodei de analiză a construcţiilor
literare, deci din modul în care este asigurată familiarizarea cu fenomenul literar.
Obiectivele de la care a pornit această micro-cercetare au fost următoarele:
1- Identificarea instrumentelor care permit evaluarea nivelului existenţei reprezentărilor
cognitiv – emoţionale pe baza textului literar la elevii clasei a VI-a.
2- Valorificarea rezultatelor cercetării existenţei reprezentărilor cognitiv – emoţionale la
membrii grupului experienţial în scopul dezvoltării, optimizării achiziţiilor prin metode de
predare oportune.
Instrumente:
- Testul de evaluare în urma studierii poeziei „Scrisoarea III”, de Mihai Eminescu.
- Chestionarul despre cunoaşterea vieţii şi operei lui Mihai Eminescu.
DESCRIEREA EŞANTIONULUI DE SUBIECŢI DIN CELE DOUĂ LOTURI
Eşantionul implicat în această cercetare cuprinde un număr de 50 de elevi din clasa a VI-
a de la două şcoli.
Lotul experimental – format din 25 de elevi (dintr-o şcoală din mediul urban) care au fost
urmăriţi pe parcursul unui an şcolar.
Lotul martor / de control - comparabil din punct de vedere statistic cu primul lot (vârstă,
sex, nivel de dezvoltare a inteligenţei emoţionale) şi format din 25 de elevi (din altă
şcoală, pentru a nu intra în contact cu primul lot).
METODE ŞI INSTRUMENTE DE COLECTARE A DATELOR

Am utilizat în micro-cercetarea pedagogică următoarele metode de cercetare: ancheta

pe eşantion, studiul de teren, experimentul şi studiul de caz, ce pot fi considerate metode
şi în acelaşi timp cadre mai frecvente procedee de cercetare pedagogică, în cuprinsul cărora
se aplică apoi tehnici diferite de colectare şi de analiză a datelor: observaţia, interviul
individual şi de grup, chestionarul scris, studiul documentelor, scări de atitudini, teste
psihologice obişnuite, procedee statistice de prelucrare a informaţiilor şi altele.
Printre tehnicile combinate frecvent în cazul acestei anchete de pedagogie am utilizat:
eşantionarea, interviul individual şi de grup, chestionarul scris, studiul documentelor,
analiza multivariată a datelor ş.a.
Înregistrarea rezultatelor
La lotul experimental s-au prezentat şi s-au analizat la clasă (prin cerc de literatură şi prin
proiecte educaţionale desfăşurate după orele de curs) cele mai importante poezii ale lui
Eminescu .S-a insistat pe înţelegerea sensului figurat al cuvintelor / expresiilor şi pe
sentimentele şi emoţiile pe care poetul le transmite.
La lotul de control efectuat decât orele de curs obligatorii şi s-au recomandat elevilor în lista
de lecture suplimentare poeziile din lirica eminesciană, elevii fiind asftel îndrumaţi mai mult
către studiul individual, fără îndrumări, explicaţii din partea profesorului.
Studiind comparativ rezultatele înregistrate la cele două loturi, este evident că elevii din lotul
experimental au înregistrat rezultate superioare celor din lotul de control.
ANALIZA REZULTATELOR ŞI INTERPRETAREA INFORMAŢIILOR
RECOLTATE. OPINII ŞI RECOMANDĂRI DESPRE PARTICULARITĂŢILE
PSIHOLOGICE ALE INTRODUCERII ELEVILOR ÎN SARCINILE DE
LITERATURĂ
 
Literatura, îndeosebi, constituie un mijloc de transmitere, de comunicare,
către receptor, a dimensiunilor frumosului încorporat în imagini artistice.
Conchid că ipoteza lucrării a fost validată pentru că în procesul
înţelegerii mesajului din lirica eminesciană sursa achiziţiilor cognitive şi
afective derivă din modul în care este introdus elevul atât în specificul
construcţiei textului literar (cuvântul artistic, expresia artistică, descrierea
literară, povestirea, personajul), cât şi din specificul metodei de analiză a
construcţiilor literare, deci din modul în care este asigurată familiarizarea
cu fenomenul literar .
 CONCLUZII

Pricipalul „beneficiu intern” (afectele de dezvoltare) în studierea textelor lirice ale lui
Mihai Eminescu la clasele gimnaziale îl constituie gândirea literară, cu totalitatea
componentelor ei cognitive, imaginative, motivaţionale şi valorice. La ea se ajunge
numai în condiţiile în care obiectul de învăţare se prezintă ca un ansamblu de cunoştinţe
despre noile proprietăţi dobândite de cuvântul încorporat comunicării artistice (sensul
figurat, polisemantismul), iar metoda ca ansamblu de procedee de relevare a formei şi
poziţiei cuvântului în text. Se obţin şi alte efecte de dezvoltare, mai complexe, cum ar fi,
de exemplu, receptivitatea pentru frumosul artistic, gustul şi preferinţele pentru
anumite producţii, interesul literar constant.
Nici azi şi nici mâine nici un creator nu poate întoarce spatele moralei a cărei
supremă întrupare a fost Eminescu, fără a se autonimici în calitatea sa de creator.
Această lucrare, dincolo de contribuţiile şi limitele ei, se doreşte a fi o invitaţie adresată
din suflet, cadrelor didactice, actuale şi viitoare, de a reflecta asupra importanţei
dezvoltării copiilor pe care îi educăm după modelul pe care ni-l oferă Eminescu.