CONTINUTURILE

INVATAMANTULUI
PROIECT CONCEPUT DE : DIACONESCU ANCUTA RAMONA
UNGUREANU CLAUDIA ELENA
MARICIUC RAMONA ANCUTA
NICORESCU ANDREEA
“Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să
deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în inima
copilului, trebuinţa de a învăţa toată viata”

“Invatatura fara gandire este munca irosita,gandirea fara

invatatura este primejdioasa”
CUPRINS

• Definitii surse si criterii de selectie

• Tipuri de curiculum
• Documente curriculare
• Planul de invatamant
• Programul
• Manualul
 Conceptul de continut desemneaza substanta
cea mai palpabila,corecta a procesului de
invatamant. Se are in vedere ceea ce se preda si
ceea ce se invata.

Continutul trebuie sa aiba un nivel ridicat de

relevanta,sa fie adecvat elevilor(usor de asimilat).
Exista o varietate de surse care alimenteaza continuturile
invatamantului:

 a)     cultura si arta- este o sursa traditionala deoarece constituie baza informatiilor pe care le
asimileaza elevii.

 b)     stiinta si tehnologia- are la baza explozia informatiilor expuse cu ajutorul noilor tehnologii

 c)     problematica lumii contemporane- societatea trebuie sa raspunda aparitiei schimbarilor

continue pe plan(social,cultural,economic,politic) prin gasirea celor mai eficiente mijloace.

 d)     evolutiile social politice- se poate aprecia ca la ora actuala exista o tendinta  evidenta de

multiplicare a surselor continuturilor ceeea ce are repercusiuni asupra felului cum sunt selectate si
prelucrate acestea.
 Criterii de selectie a continutului:

 Criterii filozofice-presupun concordanta dintre continutul

invatamantului si cultura arta si valorile societatii

 Criterii epistomologice(logico stiintifice)- structureaza continutul

invatamantului in functie de logica stiintei si de logica didactica
asigurata printr-o serie de lucrari care il fac utilizabil in context
didactic

 Criterii pedagogice- presupun prelucrarea si adaptarea continutului la

nivelul cognitive al elevilor
 Tipuri de curriculum

 Conceptul ”curriculum”(sg.) sau “curricula”(pl.) isi are originea in latina

veche avand sensul de alergare, cursa, parcurgere in treacat, scurta privire.
 În sens restrâns - curriculum se referă la conținutul învățământului.
 În sens larg, curriculum este un concept integrator, abordat într-o viziune
globală şi valorifică interdependențele dintre:
 Obiective
 Conținuturi
 metode de predare-învățare
 strategii de evaluare
 Tipuri de curriculum
  Curriculum formal (oficial, recomandat) - cuprinde toate documentele şcolare oficiale, care stau
la baza proiectării activități instructiv-educative la toate nivelele sistemului şi procesului de
învățământ
 Curriculum nonformal (extraşcolar, complementar) au caracter opțional, structurate şi organizate
într-un cadru instituționalizat extraşcolar.

 Curriculum informal – efectele indirecte provenite din diferite medii sociale: familie, grupul de
prieteni, stradă.
 Curriculum general (curriculum nucleu, curriculum comun, trunchi comun, curriculum de bază,
corre-curriculum) – discipline obligatorii, în jurul cărora se articulează noile achiziții.
 Curriculum de profil şi specializat - vizează semi-calificarea şi calificarea.

 Curriculum ascuns – “efecte subliminale”, influențe explicite sau implicite, interne sau externe
(mediul clasei, relațiile educaționale).
 Curriculum predat (curriculum operaționalizat sau curriculum în acțiune) cuprinde
temele realizate efectiv la clasă.

 Curriculum suport - cuprinde materiale curriculare auxiliare: culegeri de

probleme, culegeri de texte, îndrumare didactice, atlase, software etc.

 Curriculum învățat- vizează ceea ce elevii învață efectiv.

 Curriculum testat este partea de curriculum tradusă în diverse instrumente de

evaluare.

 Curriculum nucleu reprezintă trunchiul comun, obligatoriu, respectiv numărul

minim de ore pe săptămână de la fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planul
de învățământ.
 Curriculum la decizia şcolii (C.D.Ş.) asigură diferența de ore dintre curriculum-ul
nucleu (numărul minim) şi numărul maxim de ore pe săptămână, pentru fiecare
disciplină şcolară prevăzută în planurile-cadru de învățământ, pe ani de studiu.

 Curriculum aprofundat - are la bază trunchiul comun, respectiv

elementele de conținut obligatorii.

 Curriculum extins - are la bază întreaga programă şcolară a disciplinei,

atât elementele de conținut obligatorii, cât şi cele facultative.

 Curriculum elaborat în şcoală - conține, cu statut opțional diverse

discipline de studiu propuse de instituția de învățământ sau alese de aceasta din
lista elaborată la nivel de minister.
REBUS
 Planurile-cadru de învățământ

•Documente curriculare oficiale, elaborate la nivel

central (M.E.C.), cu rolul de a orienta procesul
instructiv-educativ desfăşurat în instituţii specializate,
pe nivele de școlaritate și pe profile.

• Planurile-cadru de învăţământ cuprind:

 obiectele de învăţământ grupate pe arii curriculare;
 succesiunea acestora pe perioada şcolarităţii;
 repartizarea orară a activităţilor instructiv–
educative pe ani şcolari, semestre şi săptămâni.
Documente curriculare
Acestea pot fi :
 a) Principale - planul de învăţământ;
 - programa şcolară;
 - manualul şcolar.
 b) Auxiliare - ghiduri metodice pentru cadre didactice ;
 - caiete de muncă independentă;
 - seturi multimedia;
 - soft-uri educationale.
 c) Produse curriculare pentru cadru didactic, rezultate din proiectarea
activităţii de către acesta :
 - planificarea calendaristică ;
 - proiectarea unităţilor de învăţare ;
 - proiectarea la nivelul lecţiei.
 Programa şcolară

Document curricular oficial care cuprinde oferta educaţională

a unei discipline pentru un parcurs şcolar determinat.
Din septembrie 2009 programele şcolare au
fost elaborate din perspectiva trecerii de la
modelul de proiectare curriculară centrat pe
obiective (obiective cadru și obiective de
referință) – elaborat si implementat în sistemul
românesc de învăţământ la mijlocul anilor 90 –
la modelul centrat pe competenţe.
Programele şcolare pentru clasele I - IV au
rămas structurate pe obiective şi cuprind:

 nota de prezentare a disciplinei

 obiectivele-cadru
 obiectivele de referinţă
 conţinuturile învăţării
 exemplele de activităţi de învăţare
 standarde de performanţă
Argumente pentru structurarea programelor școlare pe
modelul centrării pe COMPETENȚE:

• realizarea unei structuri coerente şi unitare a concepţiei

programelor școlare la nivelul ciclurilor de învățământ
gimnazial și liceal;
• asigurarea calităţii educaţiei si compatibilizarea cu
standardele europene prin formarea domeniilor de
competenţe-cheie, indispensabile vieţii active într-o
societate a cunoaşterii specifică secolului XXI.
Programele şcolare pentru clasele V-XII cuprind:
 nota de prezentare a disciplinei
 competenţele generale
 competenţele specifice
 conţinuturi
 valori şi atitudini
 sugestii metodologice
Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii
Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării
pe parcursul întregii vieţi conturează, pentru absolvenţii
învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european”
structurat pe opt domenii de competenţă cheie:
• Comunicare în limba maternă;
• Comunicare în limbi străine;
• Competenţe matematice şi competenţe de bază în
ştiinţe şi tehnologii;
• Competenţa digitală;
• A învăţa să înveţi;
• Iniţiativă şi antreprenoriat;
• Sensibilizare şi exprimare culturală;
Documente curriculare
Acestea pot fi :
 a) Principale - planul de învăţământ;
 - programa şcolară;
 - manualul şcolar.
 b) Auxiliare - ghiduri metodice pentru cadre didactice ;
 - caiete de muncă independentă;
 - seturi multimedia;
 - soft-uri educationale.
 c) Produse curriculare pentru cadru didactic, rezultate din proiectarea
activităţii de către acesta :
 - planificarea calendaristică ;
 - proiectarea unităţilor de învăţare ;
 - proiectarea la nivelul lecţiei.
Manualul
 Manualele scolare concretizeaza
programele scolare in diferite unitati
didactice sau experiente de invatare,
operationalizabile in relatia didactica
profesor-elev. In cadrul manualului,
continuturile invatarii sunt sistematizate pe
capitole, subcapitole, lectii, teme.
Manualul scolar are urmatoarele functii
pedagogice :
functia de informare;
 functia de formare a cunostintelor si
capacitatilor vizate de obiectivele instructiv
educative;
functia de antrenare a capacitatilor cognitive,
afective, psiho-motrice, sau a disponibilitatilor
aptitudinale;
functia de autoinstruire.
Manualul reprezinta instrumentul de lucru cel mai
important, atat pentru elevi cat si pentru profesori,
deoarece el indeplineste trei functii fundamentale:
• de informare;
• de selectie a informatiilor, simplificari si organizari a
cunostintelor conform cu programa scolara;
• de structurare logica a invatarii si de ghidare a invatarii
in functie de metodele de predare- invatare
privilegiate si de principiile didacticii. 
Pentru profesor, manualul reprezinta un instrument
didactic cu rol de ghid, de orientare a activitatii
didactice.
Pentru elevi, manualul constituie un instrument de lucru
important, cu ajutorul caruia ei se informeaza si se formeaza;
un manual bun nu este doar un depozitar de informatii, ci si
prilej de dezvoltare a gandirii, a capacitatilor si dispozitiilor
intelectuale, volitionale, morale, estetice.
Manualul urmeaza indeaproape programa analitica detaliind
intr-un limbaj adecvat ceea ce este necesar pentru ca elevii sa
poata atinge obiectivele pedagogice stabilite prin programa
scolara in conditiile definite prin principiile pedagogice
generale si specifice.
Elaborarea unui manual este totodata o opera care
presupune ingeniozitate pedagogica si talent artistic.

Conditii pentru realizarea manualului:

• este o carte a elevului si nu a profesorului, este scris din
perspective elevului, „traducerea in limba elevilor limba
savantilor nu este chiar la indemana oricui, nici macar a
savantilor”;
• trebuie elaborat astfel incat sa poata fi folosit ca
instrument de autodidaxie, este o carte exclusiv pentru
studiu independent;
- este o carte riguroasa din p.d.v. pedagogic trebuind sa
cuprinda:
a) obiectivele pedagogice urmarite enuntate –formulate pe
intelesul elevului;
b) sarcinile de lucru (de invatare conexe obiectivelor;
c) informatiile utile realizarii sarcinilor de lucru-invatare intr-
o forma clara, precisa, sugestiva (ilustrate corespunzator,
scheme, grafice, etc.);
d) sarcinile de lucru suplimentare pentru aprofundarea
studiului;
e) sursele suplimentare pentru completarea
cunostintelor(audio, video, etc.),
f) exercitii de autoevaluare, autolistele, etc.
 CONCLUZIA

 In concluzie planul de invatamant este necesar pentru a

asigura calitatea actiunilor educative in sistemul de
invatamant.

 Invatamantul trebuie sa contribuie la formare unei

personalitati active,motivate si creative a elevului capabile
de optiune ,de decizie si de asumare a consecintelor .
Va multumim !