UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

Facultatea de Management Marketing

Curs de
Management Instituţional
 UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
Facultatea de Management Marketing

CURS 2

EVOLUTIA IN ROMANIA A MANAGEMENTULUI

INSTITUTIONAL
EVOLUŢIA ÎN ROMÂNIA A MANAGEMENTULUI INSTITUŢIONAL

Primele contribuţii în domeniu în ţara noastră au avut loc la sfârşitul

secolului XIX, cu activităţi mai consistente în perioada interbelică

1925 - a fost înfiinţat Institutul de Ştiinţe Administrative al României de

către Paul Negulescu

1928 - a fost înfiinţată Şcoala Superioară de Ştiinţe Administrative, cu statut

de facultate

1944-1989 - întreaga activitate legată de management a fost regândită în

spiritul doctrinei comuniste

După 1990 - s-a creat un cadru legal adecvat pentru a reglementa modul de
funcţionare a instituţiilor publice
 STATUL –AUTORITATE SUVERANĂ

Definiţie
Statul - Autoritate administrativă şi politică suverană exercitată asupra unui popor cu următoarele caracteristici:
Ocupă un teritoriu delimitat de frontiere recunoscute în care locuieşte poporul
Are o istorie comună
Are o putere politică proprie

cele 3 autorităţi
Funcţiile statului care determină şi corespunzătoare ale
statului
Autoritatea legislativă
  Legislativă se exercita prin
elaborarea şi aprobarea
legilor
Autoritatea executivă
Executivă
are ca obiectiv
aplicarea legilor
Autoritatea
judecătorească
Juridică
are rol de identificare şi
corectare a abaterilor
de la lege

Cele trei autorităţi interacţionează atât cu populaţia, cat şi cu mediul internaţional.

PRINCIPIUL SEPARARII PUTERILOR ÎN STAT

Bazele au fost puse în 1755 de către Charles de Secondat- baron

de Montesquieu, cunoscut şi sub numele de Montesquieu în
lucrarea “Spiritul Legilor”
Constă în separarea funcţiilor statului (legislativă, executivă,
juridică) şi încredinţarea lor unor instituţii distincte care să fie
capabile să-şi coreleze reciproc activitatea
Aplicarea rigidă a acestui principiu poate conduce însă la derapaje
ce pot induce dictaturi ale unora dintre autorităţile menţionate
anterior.
În acest context a apărut ideea creării unui echilibru al puterilor în
stat, prin stabilirea unor masuri şi mijloace de control reciproc
Ca urmare, se acceptă ca exercitarea funcţiei legislative sa fie
realizată în comun de instituţiile legislative şi executive atunci când
este necesar
ROMÂNIA - STAT DE DREPT, DEMOCRATIC ŞI UNITAR

Stat de drept – cele trei autorităţi (legislativă, executivă, judecătorească) sunt exercitate de persoane
diferite, ce activează în instituţii specializate diferite, cu atribuţii disjuncte şi complementare. Intr-un stat
de drept legile sunt scrise, publicate şi respectă principiile şi reglementările internaţionale

Stat democratic– statul în care politica organelor puterii de stat reprezintă voinţa liber exprimată a
majorităţii populaţiei apte de a vota

Stat unitar – statul în care toate activităţile sunt reglementate de autorităţi unice la nivel naţional (există
nivele de autonomie a deciziilor la nivel local, fără ca acestea să contrazică principiile de funcţionare ale
unui stat unitar)

Conceptul de stat - o colectivitate umana, situată pe un teritoriu bine delimitat, supusă unei autorităţi
suverane

Naţiunea– reprezintă o colectivitate umană, relativ omogenă, care îndeplineşte două criterii:

o istorie comună

o limbă comună, sau cel puţin aceeaşi rădăcină lingvistică

Naţiunea română îndeplineşte prin excelenţă cele două criterii

SISTEMUL INSTITUTIONAL AL STATULUI I
Consiliul
Legislativ
Curtea
Constituțională
Parlamentul
Avocatul
Poporului

Curtea de Conturi

Preşedinte
Consiliul Suprem
Administrația de Apărare a Tarii
AUTORITĂŢI Prezidenţială
PUBLICE Forţele Armate
Autoritatea
Administrația
Executiva
Publică
Centrală/Locală
Guvernul
Prefecturi
Consiliul Superior
al Magistraturii

Autoritatea Curtea Supremă

de Justiție
Judecătorească
Ministerul
Justiției
SISTEMUL INSTITUŢIONAL AL STATULUI I

Următoarele instituţii au relaţionare cu Legislativul/Executivul/Preşedintele:

Banca Naţională a României (BNR)
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM)
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA)
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM)
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA),
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC)
Consiliul Concurentei

În cadrul Autorităţii Judecătoreşti funcţionează:

Parchetele

Judecătoriile

Tribunalele

Curţile de Apel
SISTEMUL INSTITUŢIONAL AL STATULUI II

Sindicate/Patronate

ORGANIZAŢIIL
E SOCIETĂŢII Asociaţii/Fundaţii/Culte
CIVILE

Mass Media
SOCIETATEA POLITICĂ ŞI SOCIETATEA CIVILĂ
Raportul dintre Societatea Politică şi Societatea Civilă - esenţial pentru
caracterizarea gradului de democratizare a unui stat
Societatea Politică
cuprinde statul cu cele trei puteri ale sale, partidele politice, organizaţiile
implicate în orice formă în vederea organizării şi conducerii societăţii, sau a
obţinerii puterii de stat
alcătuită din guvernanţi şi cei care doresc să devină guvernanţi, care intr-un
stat de drept, acţionează în interesul cetăţenilor, respectând fundamentele
acestuia
Societatea Civilă
grupează totalitatea cetăţenilor statului, şi organizaţiile economice, culturale,
profesionale, de creaţie, etc. cu caracter apolitic
Cetăţenii care temporar fac parte din organizaţii politice nu pierd calitatea
originară de membri ai societăţii civile
Intr-un stat democratic societatea politica deserveşte interesele societăţii
civile
Intre cele două societăţi trebuie să existe un echilibru, iar în lipsa acestuia există
riscul apariţiei statului totalitar
Rolul de mediator intre cele două societăţi revine preşedintelui ţării
INSTITUŢIA PREZIDENŢIALĂ I

PREROGATIVELE PREŞEDINTELUI

Reprezintă statul român

Garantul independenţei naţionale şi al integrităţii teritoriale a
ţării
Veghează la respectarea Constituţiei
Exercită funcţia de mediere între puterile statului
Emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al
României
INSTITUŢIA PREZIDENŢIALĂ II
ALEGEREA ŞI MANDATUL PRESEDINTELUI

Preşedintele României este ales prin vot universal, direct,

secret şi liber exprimat
În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a obţinut
majoritatea se organizează al doilea tur de scrutin
Rezultatul alegerilor este validat de Curtea Constituţională,
iar apoi se depune jurământul în faţa Parlamentului
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi poate fi
prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă
INSTITUŢIA PREZIDENŢIALĂ III
ADMINISTRAŢIA PREZIDENŢIALĂ

este instituţia aflată la dispoziţia Preşedintelui României pentru îndeplinirea prerogativelor

şi atribuţiilor sale constituţionale

este organizată în Cancelarii, Departamente şi Compartimente ce asigură buna funcţionare

a instituţiei prezidenţiale, în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare

Funcţiile de conducere ale serviciilor Administraţiei Prezidenţiale sunt:

Consilier Prezidenţial – funcţie de demnitate publica cu rang de ministru

Consilier de Stat – funcţie de demnitate publică cu rang de secretar de stat

Director, Şef Serviciu, Şef Birou

INSTITUŢIA PREZIDENŢIALĂ IV
RAPORTURILE CU PARLAMENTUL

Preşedintele
adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme
politice ale naţiunii
poate dizolva* Parlamentul numai în condiţiile în care acesta nu a acordat
votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 60 de zile de
la prima solicitare şi după respingerea a doua solicitări de investitură
consultă Parlamentul pentru organizarea unui referendum pe probleme de
interes naţional
*Dizolvarea se poate face numai o singură dată într-un an şi nu în ultimele şase luni ale
mandatului preşedintelui
INSTITUŢIA PREZIDENŢIALĂ V
RAPORTURILE CU GUVERNUL

Preşedintele

desemnează un candidat pentru funcţia de prim ministru, din cadrul partidului ce a

câştigat alegerile, iar după votul de încredere acordat de Parlament, primeşte miniştrii
noului guvern pentru ceremonia de depunere a jurământului

În caz de remaniere guvernamentală, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea

Primului Ministru, pe unii membri ai Guvernului

Preşedintele poate

consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită

lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional, privind
politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului ministru,
şi în alte situaţii

Preşedintele prezidează şedinţele Guvernului la care participă

INSTITUŢIA PREZIDENŢIALĂ VI
ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI PRIVIND APĂRAREA
NAŢIONALĂ
este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea
forţelor armate
instituie, potrivit legii, starea de asediu, sau starea de urgenţă în întreaga
ţară, sau în unele localităţi şi solicită Parlamentului aprobarea măsurii
luate în termen de 5 zile
 
ATRIBUTIILE PREŞEDITELUI PRIVIND POLITICA EXTERNĂ
încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de
Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului în termen de 60 de zile
acţionează, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru
înfăptuirea politicii externe a României
acreditează şi recheamă de la post ambasadorii romani şi primeşte
scrisorile de acreditare ale ambasadorilor străin
 INSTITUŢIILE AUTORITĂŢII LEGISLATIVE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI I
ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
este organul reprezentativ suprem al poporului roman şi autoritatea legiuitoare a ţării
este alcătuit din doua Camere, respectiv Senatul şi Camera Deputaţilor
numărul de parlamentari se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia tarii*
mandatul parlamentarilor este de 4 ani şi poate fi prelungit numai prin lege organică, în caz de război sau
catastrofă
Cele doua Camere funcţionează în baza Regulamentelor proprii adoptate
Fiecare Camera îşi alege un Birou Permanent, iar preşedinţii celor două Camere sunt şi preşedinţii
Birourilor Permanente pe perioada întregului mandat. Ceilalţi membri se aleg la începutul fiecărei sesiuni.
Fiecare Birou Parlamentar este compus din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi şi 2, sau respectiv 4 chestori
Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare (min 7 senatori, sau 10 deputaţi)
În cadrul fiecărei Camere se constituie Comisii Permanente, dar şi nepermanente, (de ancheta, de
mediere, sau alte comisii special). Se pot constitui şi Comisii Comune ale celor doua Camere.
Senatul are 14 comisii permanente, iar Camera Deputaţilor 16, ce acoperă practic tot spectrul activităţilor
desfăşurate de societate
Atribuţiile Comisiilor Permanente sunt legate de examinarea proiectelor de lege, efectuarea de anchete
parlamentare, controlul organelor administraţiei publice privind îndeplinirea Programului de Guvernare,
etc.

*în 2016 fiind aleşi un număr de 136 senatori şi 328 deputaţi.

 INSTITUŢIILE AUTORITĂŢII LEGISLATIVE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI II
ACTIVITATEA PARLAMENTULUI
Atât Senatul cât şi Camera Deputaţilor se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an (februarie-iunie şi septembrie-decembrie), Se pot
convoca sesiuni extraordinare la cererea Preşedintelui României, a Biroului Permanent, sau a cel puţin o treime din numărul
deputaţilor/senatorilor
Şedinţele celor două Camere sunt de regulă separate, dar pot fi organizate şi şedinţe comune în situaţii special
Deputaţii şi Senatorii se bucură de imunitate parlamentară, şi nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi, sau trimişi în judecată, fără
încuviinţarea Camerei din care fac parte. Parlamentarii se bucură de independenţa opiniilor şi nu pot fi traşi la răspundere juridică
pentru voturile, sau opiniile lor politice în exercitarea mandatului.
Actele juridice elaborate şi adoptate în cadrul Parlamentului sunt legi (constituţionale, organice, ordinare), hotărâri şi moţiuni
Legile organice se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere, iar cele ordinare cu votul majorităţii membrilor prezenţi
din Camera respective
În cazul în care la redactarea textului unui document juridic exista diferenţe de opinie intre cele două Camere, se poate apela la
procedura de mediere, situaţie în care se va înfiinţa o comisie paritară
Legile se trimit spre promulgare Preşedintelui României, care trebuie sa se pronunţe în termen 20 de zile de la primire asupra
documentului şi poate cere o singura dat[ Parlamentului reexaminarea legii respective
Legile intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al României
Pe parcursul activităţii parlamentare pot fi depuse Moţiuni (simple, sau de cenzura).
În cadrul Senatului o Moţiune poate fi iniţiată daca este susţinută de minim o pătrime din numărul senatorilor, iar la Camera
Deputaţilor de cel puţin 50 de Deputaţi
Fiecare parlamentar poate adresa întrebări orale sau scrise Guvernului, precum şi interpelări
 ALTE INSTITUŢII ALE AUTORITĂŢII LEGISLATIVE

CONSILIUL LEGISLATIV

organ consultativ de specialitate al Parlamentului,

avizează proiectele de acte normative în vederea
coordonării întregii legislaţii.
ţine evidenţa oficială a legislaţiei României
înfiinţarea şi funcţionarea se stabilesc prin lege organică
ALTE INSTITUŢII ALE AUTORITĂŢII
LEGISLATIVE

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ I
unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, independentă faţă de
orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei, a cărei supremaţie o
garantează
Modul de organizare şi funcţionare este stabilit prin lege organică, îşi desfăşoară
activitatea în plen
Cvorumul de lucru este de două treimi din numărul judecătorilor, iar actele emise se
adoptă cu votul majorităţii judecătorilor
Se compune din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, ce nu poate fi prelungit
sau înnoit. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele ţării
Cei 9 judecători îşi aleg preşedintele prin vot secret pentru o perioadă de trei ani, iar plenul
curţii se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei din trei în trei ani
Judecătorii Curţii trebuie să aibă o vechime de minim 18 ani în activitatea juridică, sau în
învăţământul juridic superior, iar funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă
funcţie publică, sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior
ALTE INSTITUŢII ALE AUTORITĂŢII LEGISLATIVE

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ II

ATRIBUŢII
Se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, şi regulamentelor
Parlamentului
Hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecătoreşti
privind neconstituţionalitatea legilor şi ordonanţelor
Veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui
României şi pentru organizarea referendumurilor
Dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui României şi constată existenţa împrejurărilor ce justifică
interimatul în exercitarea acestei funcţii
Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii pentru toate
autorităţile, au putere numai pentru viitor şi se publică în
Monitorul Oficial al României
ALTE INSTITUŢII ALE AUTORITĂŢII LEGISLATIVE

INSTITUŢIA AVOCATULUI POPORULUI

înfiinţată, conform Constituţiei României, pentru a asigura protejarea

cetăţenilor în relaţia cu autorităţile publice
numit de Senat pe o durată de 4 ani,
este independent faţă de orice autoritate publică
nu mai poate îndeplini nici o alta funcţie publică, sau private
Cine se poate adresa Avocatului Poporului?
Orice persoană, indiferent de cetăţenie, vârstă, apartenenţă politică, sau
convingeri religioase, daca se consideră vătămată în drepturile şi libertăţile
sale de către un organ al administraţiei publice
prezintă celor două Camere ale Parlamentului, anual sau la cererea
acestora, rapoarte ce pot conţine recomandări privind legislaţia, sau măsuri
de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor
 ALTE INSTITUŢII ALE AUTORITĂŢII LEGISLATIVE

CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI I

ORGANIZARE ŞI FUNCTIONARE
funcţionează pe lângă Parlamentul României
exercită controlul asupra modului de formare şi administrare ale resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.
esteuna din instituţiile fundamentale ale statului de drept şi se bucură de independenţă financiară, funcţională, organizatorică
şi operaţională
înfiinţată în 1864, iar în perioada comunistă a fost desfiinţată, fiind reînfiinţată în anul 1992
controalele se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlamentul României în cazul depăşirii competenţelor stabilite de
lege
Raportul de audit financiar întocmit la finalul verificării cuprinde constatările auditorilor, iar în cazul constatării unor
nereguli, la final are loc o etapă de conciliere. Dacă nici după această etapă nu se emite certificat de conformitate, atunci se iau
măsuri de recuperare a prejudiciului şi se sesizează, după caz, instanţa sau organele penale competente
Activitatea se organizează pe Departamente (exista 12departamente ), Camere de Conturi teritoriale şi un Secretariat General
În cadrul Curţii de Conturi pot fi organizate direcţii, servicii, birouri şi compartimente de specialitate
Conducerea activităţii se realizează de către Plen (compus din 18 membri), iar conducerea executivă de către Preşedinte,
ajutat de 2 Vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi
În cadrul Curţii de Conturi funcţionează Autoritatea de Audit, ca organism independent din punct de vedere operaţional,
fiind singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public extern, asupra fondurilor comunitare nerambursabile
Exista 9 departamente de control şi audit, care efectuează controale pe domenii de activitate.
ALTE INSTITUŢII ALE AUTORITĂŢII LEGISLATIVE

CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI II

ATRIBUŢII
 
Curtea de Conturi efectuează controale privind:
 
Formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat/bugetelor asigurărilor sociale de
stat/bugetelor administrative teritoriale, precum şi modul în care se realizează
mişcarea fondurilor între aceste bugete
Utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a transferurilor şi subvenţiilor primite
Formarea şi gestionarea datoriei publice, situaţia garanţiilor guvernamentale pentru
credite interne şi externe şi a fondurilor special şi de tezaur
Administrarea patrimoniului public şi privat al statului
Gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului
Alte domenii stabilite prin lege
 ALTE INSTITUŢII ALE AUTORITĂŢII
LEGISLATIVE

CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI III

ENTITĂŢI CONTROLATE
  
Autorităţile, instituţiile statului şi unităţile administrative teritoriale
Banca Naţională a României
Regiile autonome şi societăţile comerciale la care statul este acţionar majoritar
Organismele care gestionează bunuri sau fonduri în regim legal obligatoriu(ex: asigurările
obligatorii)
Alte persoane juridice ce beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, sau
subvenţii din partea statului
 

Controlul exercitat de Curtea de Conturi este ulterior, iar datele cuprinse în rapoartele
elaborate sunt prezentate Parlamentului.

Camerele de Conturi judeţene înaintează rapoarte consiliilor locale, în domeniile lor de

competenţă.
INSTITUŢIILE AUTORITĂŢII JUDECĂTOREŞTI
INSTANŢELE DE JUDECATĂ

Instituţiile specifice se numesc instanţe judecătoreşti şi acestea sunt:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Curţile de Apel (există 15 curţi de apel, fiecare având în competenţa
teritorială 2-4 judeţe)
Tribunalele (în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti funcţionează cate un
tribunal. În Ilfov competenţele sunt preluate de Tribunalul Bucureşti. Există
4 tribunale specializate, din care 3 în materie comercială în Cluj, Argeş şi
Mureş şi unul în materia cauzelor de minori şi familie în Braşov)
Judecătoriile (188 de judecătorii dintre care 6 în mediul rural şi restul în
mediul urban)
Pe teritoriul României funcţionează o Curte Militară de Apel şi un
Tribunal Militar teritorial.
Din cadrul Curţilor de Apel fac parte secţiile penală, comercială, civilă şi
contencios administrative
INSTITUŢIILE AUTORITĂŢII JUDECĂTOREŞTI
MINISTERUL PUBLIC
reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi
drepturile şi libertăţile cetăţenilor
îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în Parchete, ce funcţionează pe
lângă fiecare instanţă judecătorească (cu excepţia celor 3 tribunale specializate în
materie comercială)
Ca şi instanţele judecătoreşti, parchetele sunt constituite într-o structură
piramidală, la vârful căreia se află Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie
În cadrul parchetului de pe lângă instanţa supremă funcţionează două structuri
specializate, conduse de procurori şefi:
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA)
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
(DIICOT)

Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, iar cele
de pe lângă tribunal şi judecătorii de prim-procurori
INSTITUŢIILE AUTORITĂŢII JUDECĂTOREŞTI
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
garantul independentei justiţiei.
alcătuit din 19 membri, dintre care:
 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi sunt validaţi de Senat.
Aceştia sunt organizaţi în 2 secţii, una pentru judecători, compusă din 9 persoane şi una
pentru procurori compusă din 5 persoane
 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, aleşi de Senat.
Aceştia participă numai la lucrările în plen
 Ministrul Justiţiei
 Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
 
Preşedintele CSM este ales pentru un mandat de un an dintre magistraţii prevăzuţi în primul
paragraf. Durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani.
 
Preşedintele României poate participa la şedinţele CSM, pe care le şi prezidează.