BAZELE OPTIMIZǍRII PROCESELOR

TEHNOLOGICE
MODELAREA MATEMATICĂ A
DATELOR TEHNOLOGICE
 Proiectarea tehnologică asistată de calculator a proceselor tehnologice

Proiectarea asistată de calculator (CAD)

Ceea ce este foarte clar este faptul că un sistem CAD se referă la o

activitate de proiectare. Sistemele CAD reprezintă instrumente puternice,
utilizate în proiectarea mecanică şi modelarea geometrică a produselor şi
componentelor.
Componentele unui sistem CAD:
 sinteza;
 analiza;
 evaluarea;
 executarea automată a desenelor şi documentaţiei tehnice.
Componentele unui sistem CAD / CAM:

• componenta unamă, utilizatorii (ingineri, tehnicieni, etc.);

• componenta materială (calculatoare, interfeţe, mijloace de
dialogare, maşini CN, roboţi);
• componenta software (software de bază, programe de calcul,
programe de desenare, programe CN, etc.).

Proiectarea asistată de calculator a proceselor tehnologice (CAPP)

Proiectarea asistată de calculator a proceselor tehnologice (CAPP) =

tehnică referitoare la utilizarea sistemelor computerizate în vederea proiectării
/stabilirii/ alegerii (după caz) a ansamblului de scule, dispozitive, utilaje şi
succesiunii operaţiilor de prelucrare/ asamblare.

Conceptul de sistem CAD/CAM se referă la tehnica/tehnologia care

utilizeaza mijloacele informatice în vederea rezolvării într-o manieră
integrata a proceselor de concepţie şi fabricaţie.

Pricipalele faze ale proceselor legate de fabricarea produselor sunt

prezentate în fig. 1.1
 Rezultatul Proiectareaproceselor
proceselor
proiectării Proiectarea Fabricaţia
tehnologice
tehnologice produselor
constructive

Proiectarea/selectarea
Proiectarea/selectarea Controlul
operaţiilor/fazelortehnologice;
operaţiilor/fazelor tehnologice; calitaţii
Stabilireasuccesiunii
Stabilirea succesiunii
operaţiilor/fazelor;
operaţiilor/fazelor;
Elaborareaprogramelor
Elaborarea programelor Ambalare
NC,CNC,
NC, CNC,DNC;DNC; produse
Proiectarea/selectarea
Proiectarea /selectarea
S.D.V.-urilor;
S.D.V.-urilor;
Stabilireaaltor
Stabilirea altormateriale.
materiale.
Expediere
produse

Procesulfabricaţiei
Procesul fabricaţiei

Fig 1.1 Fazele principale ale fabricaţiei produselor

Elementele sistemului CAPP

În prezent, sistemele CAPP se pot grupa în două categorii:

 planificarea poceselor pe baza variantelor existente;
 planificarea generativă a proceselor.

Avantajele sistemelor CAPP

Principalul avantaj pe care planificarea asistată a proceselor îl are în

raport cu procesele tradiţionale constă în standardizarea planificării şi,
prin aceasta, creşterea productivităţii, reducerea timpilor de lucru, reducerea
costurilor şi îmbunătăţirea substanţială a calităţii şi fiabilităţii produsului.

Rezolvarea unei probleme de proiectare tehnologică asistată de

calculator presupune, conform fig. 1.2, existenţa urmatoarelor elemente:
 Date iniţiale;
 Sistemul de programe CAPP;
 Baza de date.
CAD
Bază de date

Tastatură
Tastatură

Microcalculator

Sistem CAPP

Cazul de
Cazul de
rezolvat Document
rezolvat Document
Display tehnologic
tehnologic

Spre CN
Spre CN

Fig. 1.2. Arhitectura unui sistem CAPP

Datele iniţiale:

 date iniţiale fixe (de nivel 1);

 date iniţiale variabile (de nivel 2).
Datele iniţiale fixe sunt acele date care sunt utilizate în rezolvarea tuturor
problemelor în plaja de valabilitate a sistemului program.
Datele iniţiale variabile sunt acele date care particularizează fiecare caz
în parte.
Modalităţi de proiectare

Proiectarea tehnologică asistată de calculator trebuie clasificată în:

 proiectare tehnologică automată;
 proiectare tehnologică cu ajutorul calculatorului (interactivă sau
conversaţională).

sistemele de proiectare cu ajutorul calculatoarelor sunt

cele mai agreate de către utilizatori datorită faptului că
Concluzie: în timpul unei sesiuni de lucru omul este indispensbil
(dialogul). Calculatorul încetează de a mai fi
concurentul omului, el este cel mai apropiat
colaborator.
Modelarea matematică a datelor

•Orice sistem CAD/CAM necesită organizarea într-un anumit mod

a datelor iniţiale, astfel încât colecţia de subprograme să le poată
apela;
• Dar nu în toate cazurile datele iniţiale se prezintă într-o formă
optimă şi compatibilă cu utilizarea calculatoarelor, aceste date
putând fi exprimate sub forma tablourilor de date (mono -
multidimensionale), diagramelor, etc. ;
• Apare astfel necesitatea prelucrării convenabile a acestor
informaţii, adică se pune problema modelării modelelor [IVA 83,
01, 02, BRA 96], în scopul optimizării, pe de o parte, a exploatătii
calculatorului, iar pe de altă parte, în scopul uşurării programării
algoritmilor, care ei înşişi vor fi simplificaţi;
• Matematica pune la dispoziţie în acest sens multe metode,
cunoscute în general ca metode de interpolare;
Prin modelarea matematică a datelor se poate asigura
optimizarea bazelor de date care la rândul lor conduce la
micşorarea şi eficientizarea programelor.
 Metoda celor mai mici pătrate
Metoda celor mai mici pătrate este mult utilizată în inginerie şi este
avută în vedere în multe medii de programare performante.
În vederea prezentării fundamentelor acestei metode se va considera
că într-o anumită activitate de proiectare trebuie utilizată o corelaţie.
În vederea optimizării acestor corelaţii, noua problemă care apare
este cea de modelare matematică a acestor matrice de date, adică este
vorba de găsirea unor modele matematice de forma:
y  f  x  , z  f  x, y  . (2.1)

y  ax  b, y  ax b , y  ae x , y  ax 2  bx  c

z  a  bx  c, z  ax b y c .


min d12  d 22  ....  d i2  ...  d n2 , 
d i  y i  f  xi 
d i1  ln y i  ln f  xi  , sau

în care: yi este valoarea tabelară a variabilei dependente y; f(xi) este valoarea

calculată a variabilei dependente y pentru xi cu modelul respectiv; n reprezintă
numărul de puncte.
Fig. 2.1. Abaterile funcţiei determinate în raport cu punctele originale
 În continuare, se va avea în vedere o funcţie de forma:

f ( x )  ax b (2b) sau ln f ( x)  ln a  b ln x
n 2

min   ln y i  ln a  b ln xi   min D.
i 1

y i  ln y i xi  ln xi A  ln a,

min    Yi  A  bX i   min D.
2

Din condiţia necesară de existenţă a extremelor nesupuse la legături:

 D  2 D
 0  2 0 2 2
 a  a  D 2 D   2 D 
 , 2     0,
 D  D a 2
b 2
 a b 
0  2 0

 b 
 b

se obţine imediat sistemul (care permite determinarea valorilor lui A, a şi b,

astfel încât functia D să fie minimă):
 n n

nA  b X i   Yi
 i 1 i 1
 n n n
A X  b X 2 
   
i i X i Yi
i 1 i 1 i 1
 n n n n n

 X Y i i  n  X i Yi  Y i  b X i
b i 1 i 1
2
i 1
,A i 1 i 1
,a  eA
 n  n n
  X i   n  X i 
2

 i 1  i 1
n n

Y i X i
Introducându-se notaţiile : Y  i 1
,X  i 1

n n

 X  X Yi  Y 
n n

se obţine: X Y i i  nXY i
b i 1
 i 1
, A  Y  bX , a  e A .
 X  X
n n

X
i 1
i
2
 nX 2
i 1
i

Algoritmul şi programul

Algoritmul utilizării metodei celor mai mici pătrate, sub forma

schemei logice, este prezentat în figura 2.2 şi acesta a stat la baza
programului Modeller [IVA 92b]. Programul Modeller permite rezolvarea şi
altor cazuri, în afara celor prezentate în algoritm.
Fig. 2.2. Algoritmul metodei celor mai mici pătrate
 Modelarea matematică a datelor tehnologice

După cum este cunoscut, proiectarea-optimizarea complexă a

proceselor tehnologice necesită rezolvarea mai multor probleme. În
cadrul acestora, determinarea parametrilor regimului de aşchiere şi a
normelor tehnice de timp constituie o etapă importantă [IVA83, IVA01,
IVA02].
Se ştie că actualmente parametrii regimului de aşchiere şi normele tehnice
de timp sunt stabilite de către tehnologi în baza experienţei sau în baza unor
date normative, ceea ce duce la nerespectarea optimului tehnologic.
Modele matematice privind calculul adaosurilor de prelucrare

După cum se cunoaşte , mărimea adaosului de prelucrare (de exemplu la

strunjirea exterioară) se poate calcula cu relaţia:
 
A c  2 R zp  S p  p 2p   c2   p

În baza unor date întâlnite în practica uzinală şi/sau literatura de

specialitate [PIC92], prin prelucrarea matematică a datelor tehnologice,
s-au obţinut pentru calculul adaosurilor de prelucrare relaţiile din
tabelele 2.3 – 2.4 [NED96, NED99a] care reprezintă un progres în
comparaţie cu metoda analitică cunoscută [PIC92].
 Adaosuri de prelucrare la strunjire (intermediare)
Tabelul 2.3
Strunjirea de prelucrare de finisare a suprafeţelor Strunjirea de finisare a arborilor, după strunjirea de
frontale, după strunjirea de degroşare degroşare

Ap = C0 + C1 . d + C1 . d2
Lt (mm) Lc(mm)
C0 C1 C2 C0 C1 C2

18 0,473 1,345 10-3 -3,927 10-7 0,485 2,437 10-3 -2,787 10-6 < 100

18-25 0,582 7,065 10-3 3,657 10-7 0,485 2,437 10-3 -2,787 10-6

25-50 0,582 7,065 10-3 3,657 10-7 0,485 2,437 10-3 -2,787 10-6

50-63 0,564 1,256 10-3 -1,852 10-7 0,485 2,437 10-3 -2,787 10-6
63-100 0,564 1,256 10-3 -1,852 10-7 0,485 2,437 10-3 -2,787 10-6

Modele matematice privind calculul parametrilor regimurilor de

aşchiere

Se cunoaşte că pentru determinarea parametrilor regimului de

aşchiere, în principiu, se folosesc metode analitice , bazate pe multe
relaţii de calcul şi pe un mare volum de date experimentale şi metode
bazate pe normative de calcul.
 Metodele analitice au dezavantajul că necesită un mare volum de
muncă, iar normativele sunt întocmite, în general, pentru o gamă discretă de
valori a diverşilor parametrii, ce caracterizează procesul de aşchiere.

Rezultă că trebuie aduse modificări importante în ceea ce priveşte

metodica de calcul, în sensul direcţionării acesteia spre rezolvarea
rapidă, algoritmică a problemei şi gestionarea numeroaselor date
iniţiale.
Prin prelucrarea matematică a datelor tehnologice s-au obţinut
rezultatele din tabelele 2.5 – 2.6 [NED96, NED99b], care permit cu mare
rapiditate determinarea parametrilor regimului de aşchiere pentru diferite
cazuri.

Modele matematice privind calculul normelor tehnice de timp

În acest subcapitol se doreşte să se prezinte metodologia care trebuie

să stea la baza rezolvării subproblemei normelor tehnice de timp, evident pe
cale informatică. Este vorba de prezentarea unor principii, modele
matematice care să aibă aplicabilitate la scară industrială.
Tabelul 2.5
După cum se cunoaşte [DRĂ84], mărimea normei tehnice de timp se
poate calcula cu relaţia:
Tpi
NT    t b  t a    t dt  t do    t on  t to 
n

În urma prelucrării matematice a datelor tehnologice s-a obţinut relaţia

 L  l1  l 2
Tbuc  
n .s

 C1 .M 3  C 2 .M 2  C 3 .M  C 4 .Du  


 C 5 .M 3  C 6 .M 2  C 7 .M  C 8  C 9 .D13  C10 .D12 

2
 C11 .D1  C12  C13 .Ld  C14  C15 .D ax  C16 .D ax 

  
 C17  C18 .L3  C19 .L2  C 20 .L  C 21 .D 2  C 22 .L3 

 C 23 .L2  C 24 .L  C 25 .D  C 26 .L3  C 27 .L2  C 28 .L  C 29 

 C 30 .D13  C 31 .D12  C 32 .D1  C 33  C 35 .M 2  C 36 .M  C 37 
L  
 100 

L  l1  l1 C 38 .D13  C 39 .D12  C 40 .D1  C 41

 .
n.S 100
Modelarea parametrilor regimului de aşchiere la frezare

Avansuri pentru frezare

Avansuri la frezarea de finisare cu freze frontale cu plăcuţe din aliaje dure

Avansuri de degroşare la frezarea de degroşare cu freze frontale armate cu carburi

metelice
Avansuri la frezarea de degroşare şi finisare cu freze cilindrico-frontale cu coadă cu
plăcuţe din carburi metalice a suprafeţelor plane şi a canalelor

Viteze de aşchiere la frezare

Cv * D z
V  m xv
T * t * S yv * B q * z n
 Algoritmul determinării parametrilor regimului de aşchiere

Prioritatea de calcul a parametrilor regimului de aşchiere este t, s,v.

Formele în care în literatura de specialitate [DRĂ84, PIC92, POP67,
PRU81, VLA85a] şi/sau practica uzinală se regăsesc valorile parametrilor t, s
şi v trebuie prelucrate în scopul exploatării raţionale a sistemelor de calcul
electronic.
Astfel, într-o primă etapă (de preoptimizare), s-a modelat
matematic datele iniţiale de nivel unu (fixe).
Acum, punându-se problema utilizării calculatorului, programul de
calcul este extrem de simplu şi de asemenea baza de date este redusă la
maximum posibil (practic nu avem nevoie de date iniţiale fixe).
Modulul informatic pentru calculul parametrilor regimului de aşchiere a
fost conceput respectând principiul de bază al sistemelor informatice: unitatea
informaţiei.
 BIBLIOGRAFIE
1. [AND86] ANDRAŞIU, M., s.a., Metode de decizii multicriteriale, Editura Tehnica, Bucureşti,
1986;
2. [IVA83] IVAN, N., V., Bazele optimizarii proceselor tehnologice în construcţia de masini, Curs,
Editura Universitatii din Brasov, Brasov, 1983;
3. [IVA01] IVAN, N., V., Sisteme CAD/CAM – algoritmi şi programe CAD-T, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2001;
4. [IVA02] IVAN, N., V., ş.a., Sisteme CAPP, sisteme CAD/CAM şi optimizări tehnologice, Editura
Universităţii „TRANSILVANIA” din Braşov, Braşov, 2002;
5. [BRA96]BRAGARU,A.,IVAN,N. – Optimizarea proceselor si echipamentelor tehnologice,Editura
didactica si pedagogica,Bucuresti 1996
6. [ALB73]Albu, A., Gruiţă, D., ş.a, Programare asistată de calculator a maşinilor–unelte, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1973.
7. [BON01]Boncoi Gh.,Calefariu G.,Fota A.,Maniut P.,ş.a, Sisteme de productie,Vol I,Editura
Universitãţii Transilvania Braşov,2001
8. [BON01]Boncoi Gh.,Calefariu G.,Fota A.,Maniut P.,ş.a, Sisteme de productie,Vol II,Editura
Universitãţii Transilvania Braşov,2001
9. [BUZ93]Buzatu,C., ş.a, , Sisteme flexibile de preucrare prin aşchiere, Editura Tehnică, Bucureşti,
1993.
10. [KAL01]Kalpakjian, S., Schmid, R., Manufacturing Engineering Technology Pretince Hall
International, London, New York, Tokyo, Paris, 2001.
11. [IVA02]Ivan, M., C., Grafică industrială asistată de calculator. Procesoare CAD pentru proiectare
de reper şi ansamblu, Universitatea „Transilvania” din Braşov, 2002.
12. [IVA04]Ivan, N., V., Berce, P., Drăgoi, M., V., Oancea, Gh., Ivan M.,C., Bâlc, N., Lancea, C.,
Udroiu, R.Vasiloni,A.,M.,Mihali,M.,Ivan,C.,Sisteme CAD/CAPP/CAM.Teorie şi practică,Editura
Tehnică,Bucureşti,2004
13. [NED97]Nedelcu, A., Buzatu, C., Ţiţei,D.,Tehnologii şi sisteme flexibile de fabricaţie, Editura
Universităţii „Transilvania” din Braşov, 1997.
14. [NED00]Nedelcu, A., Oancea, Gh.,Lupulescu,N.,B., Tehnologii şi sisteme flexibile de
fabricaţie,Editura Lux Libris, Braşov,2000
15. [LEE99]LEE, K., Principles of CAD/CAM/CAE Systems. Addison wesley Longman, ING, U.S.A,
1999.