Sunteți pe pagina 1din 16

BAZELE OPTIMIZǍRII PROCESELOR

TEHNOLOGICE
Optimizarea adaosurilor de prelucrare

Pentru determinarea adaosului de prelucrare. in principiu, se cunosc trei


metode si anume: metoda analitica, metoda probabilistica si metoda bazata
pe date normative.

Trebuie aduse imbunatatiri in ceea ce priveste manevrarea volulmui de


informatii initiale si formulelor de calcul in contextul scopului major al
proiectarii-optimizarii proceselor tehnologice.

Asemenea imbunatatiri este de la sine inteles, nu pot fi aduse fara aportul


calculatorului electronic, pe de alta parte, in rezolvarea rapida, algoritmica ,
a problemei, iar pe de alta parte, in gestionarea si modelarea matematica a
datelor experimentale.
MODELAREA MATEMATICA A DATELOR EXPERIMENTALE INITIALE

Se va prezenta prelucrarea matematica a datelor experimentale cu rol de


informatii in vederea exprimarii prin modele matematice cat mai simple.

Se stie ca analitic adaosului de prelucrare (Ac) pentru diverse prelucrari se


poate calcula cu relatia :

Acmin = a (Rzp + Sp) + a p + c

La randul lor, abaterile spatiale si eroarea de instalare se pot exprima astfel:

ρ p  (f  Δ curb  l  c1  c 6 ) 2  ρ centr
2
; ε  ε 02  ε f2

Legat de marimile f (fr si fa) si curb trebuie constatat faptul ca acestea


depind de o singura marime si anume de diametrul d ,in cazul prelucrarii
suprafetelor exterioare de revolutie
Problema care se pune este determinarea, ca reprezentatie analitica, a
dependentei functionale y(curb, fr, sau ga) in raport cu variabila x(d),
cunoscandu-se rezulatatele studiului experimental al acestor dependente. Cu
alte cuvinte trebuie gasite formule care sa descrie rezultatele experimentelor.

Trebuie stabilita o functie matematica de forma : y = f(x, a, b)


curb curb = a1 *db1
[m]
2
1 curb = a4*d + b4

12 30 80 150 d[mm]

MODELE MATEMATICE DE MARE EFICIENTA PENTRU


CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

Este de dorit ca problema determinarii adaosurilor de prelucrare sa fie


exprimata prin modele matematice cat mai simple, de preferinta de tip
formula.
Ac = f(d, l, a, b, e)
Paramerul Modele matematice
Toleranta la prel. Semifabricate trase p = (0,6d1/2 + 0,001d) * 100
precedenta
Semifabricat laminate p = 703 + 19d

Rzp + Sp Semifabricate trase 240


Semifabricat laminate Rzp + Sp = 1,36d + 293
Act degr  K 2[ 240 2 A1  (0,6  d1 / 2 
Adaosul la strunjirea de degrosare a barelor
Trase (prindre in bucsa elatica)  0,001 d )  160] : 1000[ mm]

Adaosul la strunjirea de degrosare a barelor Acl degr  K 2[ 2(1,36 d  293)  2 A2 


laminate  703 19 d ] : 1000[ mm]

Adaosul la strunjira de finisare a barelor Acf finis  K 4[ 200 2 B1  0,6  d1 / 3 


Trase(prindere in bucsa elastica) 0,001 d )  160] : 1000[ mm]
Ac finis  K 4[ 200 2 B2  0,6  d 
f 1/ 3
Adaosul la strunjitrea de finisare a barelor laminate
0,001 d )  160] : 1000[ mm]}
Obs: d- diametrul A1 = [(4,85 – 0, 03*d)*l ]2 + (25,34*d0,27 + 50)2
l- lungimea
A2 = [(4,85 – 0,03*d) l ]2 + (119,2*d0,32 +50)2
B1 = [0,06(4,85 – 0,03 *d) *l ]2 + (25,34 *d0,27 + 50)2
K3 = 1 ; K4 = 1,09 pentru bare laminate
K3 = 1,1 ; K4 = 1,05 pentru bare trase
Matricea din baza de date care permite memorarea acestui pachet de modele
matematice este prezentat în tabelul de mai jos.

Coloanele 1 şi 2 din matricea K au semnificaţiile precizate cu ocazia tratării


problemei identificării nivelului de capabilitate tehnologică. Coloanele 3, 4 şi 5
din aceeaşi matrice conţin valorile parametrilor a, b, şi c aferente modelelor
matematice . Coloana 6 din matricea K precizează codul (preferabil numeric)
asociat fiecărui model matematic pentru calculul adaosului de prelucrare.
Algoritmul determinării adaosurilor de prelucrare şi dimensiunilor
tehnologice intermediare

În baza matricelor de date A şi K prezentate anterior, algoritmul determinării


asistate de calculator a adaosurilor de prelucrarea şi dimensiunilor tehnologice
intermediare este redat în figură.
Algoritmul determinării
adaosurilor de prelucrare
Algoritmul procesorului ….
Algoritmul procesorului…
• Matricea Alfa[1..14] este o constantă alfanumerică tablou conţinând toate
denumirile procedeelor utilizate de sistem, în conformitate cu tabelul 4.7.
• Matricele ID[1..14, 1..4] şi Tm[1..18, 1 ..14] sunt constante de tip tablou
încadrate în bazele de date implicate în funcţionarea procedurilor /
subprogramelor IDENT şi TOLRUG discutate anterior, în legătură cu procesorul
tehnologic.
• Matricea Ra[1..8] este o constantă de tip tablou conţinând valorile normale
ale rugozităţilor, conform criteriului Ra, utilizate cu precădere în construcţia de
maşini.
Matricea Core [1..8, 1..6] este o constantă tablou cu informaţii referitoare la
corelaţiile existente între anumite rugozităţi şi anumite procedee
prelucrătoare
• Matricea F1[1..2] este o variabilă alfanumerică tablou conţinând denumirile în
clar a perechii de procedee, curent şi precedent, ce prelucrează o aceeaşi
suprafaţă (se poate evita).
• Matricea F2[1..2, 1..7] este o variabilă tablou conţinând rezultatele obţinute
prin intervenţia procesorului …

• Matricea AD[1..2, 1..16] este o variabilă tablou care într-o etapă intermediară
de calcul memorează valorile adaosurilor de prelucrare determinate conform
algoritmului prezentat.
• Matricea ID1[1..14, 1..11] este o variabilă tablou conţinând date referitoare la
mecanismul de calcul al codurilor procedeelor implicate în procesul tehnologic,
al coloanelor în care trebuie memorate aceste coduri precum şi al numărului de
procedee de acelaşi tip utilizate
Procesorul tehnologic furnizează următoarele date:

• perechea de procedee tehnologice ce trebuie utilizate (procedeul curent


fiind precizat de utilizator sau printr-un subprogram specializat, iar procedeul
precedent este determinat de sistem);
• adaosul de prelucrare pentru procedeul curent;
• diametrul suprafeţei intermediare, toleranţa, abaterile şi rugozitatea
capabile pentru procedeul precedent.
• parametrii regimurilor de aşchiere pentru procedeele curent şi precedent.
BIBLIOGRAFIE
1. [AND86] ANDRAŞIU, M., s.a., Metode de decizii multicriteriale, Editura Tehnica, Bucureşti,
1986;
2. [IVA83] IVAN, N., V., Bazele optimizarii proceselor tehnologice în construcţia de masini, Curs,
Editura Universitatii din Brasov, Brasov, 1983;
3. [IVA01] IVAN, N., V., Sisteme CAD/CAM – algoritmi şi programe CAD-T, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2001;
4. [IVA02] IVAN, N., V., ş.a., Sisteme CAPP, sisteme CAD/CAM şi optimizări tehnologice, Editura
Universităţii „TRANSILVANIA” din Braşov, Braşov, 2002;
5. [BRA96]BRAGARU,A.,IVAN,N. – Optimizarea proceselor si echipamentelor tehnologice,Editura
didactica si pedagogica,Bucuresti 1996
6. [ALB73]Albu, A., Gruiţă, D., ş.a, Programare asistată de calculator a maşinilor–unelte, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1973.
7. [BON01]Boncoi Gh.,Calefariu G.,Fota A.,Maniut P.,ş.a, Sisteme de productie,Vol I,Editura
Universitãţii Transilvania Braşov,2001
8. [BON01]Boncoi Gh.,Calefariu G.,Fota A.,Maniut P.,ş.a, Sisteme de productie,Vol II,Editura
Universitãţii Transilvania Braşov,2001
9. [BUZ93]Buzatu,C., ş.a, , Sisteme flexibile de preucrare prin aşchiere, Editura Tehnică, Bucureşti,
1993.
10. [KAL01]Kalpakjian, S., Schmid, R., Manufacturing Engineering Technology Pretince Hall
International, London, New York, Tokyo, Paris, 2001.
11. [IVA02]Ivan, M., C., Grafică industrială asistată de calculator. Procesoare CAD pentru proiectare
de reper şi ansamblu, Universitatea „Transilvania” din Braşov, 2002.
12. [IVA04]Ivan, N., V., Berce, P., Drăgoi, M., V., Oancea, Gh., Ivan M.,C., Bâlc, N., Lancea, C.,
Udroiu, R.Vasiloni,A.,M.,Mihali,M.,Ivan,C.,Sisteme CAD/CAPP/CAM.Teorie şi practică,Editura
Tehnică,Bucureşti,2004
13. [NED97]Nedelcu, A., Buzatu, C., Ţiţei,D.,Tehnologii şi sisteme flexibile de fabricaţie, Editura
Universităţii „Transilvania” din Braşov, 1997.
14. [NED00]Nedelcu, A., Oancea, Gh.,Lupulescu,N.,B., Tehnologii şi sisteme flexibile de
fabricaţie,Editura Lux Libris, Braşov,2000
15. [LEE99]LEE, K., Principles of CAD/CAM/CAE Systems. Addison wesley Longman, ING, U.S.A,
1999.