PREPARATE

DERMATOCOSMETICE
ȘI DE IGIENĂ PENTRU FAȚĂ
1. Preparate dermatocosmetice pentru piele grasa, mixta si/sau cu acnee

Aceste preparate ajută, completează, compensează și ușurerază tratamentul dermatologic

propriu-zis al acneei si/sau al tenului seboreic având ca și scop îmbunătățirea aspectului cutanat,
diminuarea gradului de formare de sebum, actiunea antimicrobiană, comedolitică, de calmare a
reacțiilor adverse post tratament dermatologic, menținerea și întreținerea efectelor tratamentului
dermatologic.

A. PREPARATE DE CURĂȚARE DERMATOCOSMETICE PENTRU PIELE GRASĂ, MIXTĂ

ȘI/SAU CU ACNEE
Ingredientele diferă în funcție de firma producătoare având drept bază fie apa termală,
hidroxiacizii, extract de Ginko Biloba iar ca formă de prezerntare pot fi: loțiuni, geluri, spume,
spray, săpun.
Exemple:
•Gama Avene – Cleanance gel, Cleanance loțiune matifiantă, spray cu apă termală.
•Gama Uriage – Spay, Hyseac gel de curățare, Hyseac săpun dermatologic.
•Gama Bioderma – Sebium H2O, Sebium săpun, Sebium ser, Ivapur gel de curățire. Toate se
folosesc dimineață și seara pentru curățare.
B. PREPARATE DE ÎNGRIJIRE DERMATOCOSMETICE PENTRU PIELE GRASĂ, MIXTĂ ȘI /
SAU CU ACNEE

- Creme matifiante: IVAMAT (IVATHERM), Sebium crema matifiantă. Au acțiune matifiantă și de

lungă durată. Diminuează luciul tenului gras după 10 minute de la aplicare, efectul durează în timp
astfel încât la 7 ore de la aplicare se constată o reducere a luciului tenului cu 32% față de martor.
- Creme antiacneice: Avene Eau Thermale – cleanance K, Cleanance creion corector, Sebium AKN
(indicat in forme ușoare și medii de acnee, acțiune keratolitică și keratogeneratoare), BHA 2% acid
salicilic care este un seboreglator,antiinflamator, antibacterian, hidratant. Efectul durează
aproximativ 8 ore. Alte produse: IVATHERM – cremă pentru ten seboreic cu tendință la acnee –
IVADERMASEB.
- Creme de susținere a tratamentului dermatologic antiacneic
De obicei, la tratamentul topic dermatologic (cu retinoizi, benzoilperoxid) pielea se usucă
temporar și devine ușor iritantă, sensibilă. Ca atare, se oprește o zi tratamentul local timp în care se
utilizează astfel de creme.
Ex: Avene – Clean –Ac, Sebium - Hydra, La Roche-Posay – Effaclar etc .
2. Preparate dermatocosmetice pentru ten uscat

Pielea uscată, adică pielea xerotică, este caracterizată prin scăderea gradului de
umiditate în stratul cornos, având un conținut de apă sub 10 %. De asemenea, pielea
uscată rezultă și ulterior scăderii secreției de sebum sau a prezențe în sebumului în
cantitate mică. Aceste două circumstanțe pot fi de natură congenitală sau dobândite.
Dintre agenții ce pot induce xeroza cutanată sunt: apa fierbinte, spălările frecvente,
aerul condiționat, poluarea etc. Rezultatul este apariția unui ten fără luciu cu prezența
fenomenului de descuamare și a senzației de ținere, strângere, uscăciune iar la atingere
suprafața epidermică este aspră și poate prezenta fisuri. Tenul devine ușor iritabil,
favorizând apariția infecțiilor si a dermatitelor.
Principala misiune a preparatelor dermatocosmetice pentru combaterea xerozei
constă în limitarea pierderilor de apă, de respectarea a filmului hidrolipidic, de
emoliere si de umectare.
A.PREPARATE DERMATOCOSMETICE DE IGIENĂ PENTRU TEN USCAT

Conțin substanțe sau baze specifice ce previn xeroza rezultată prin spălare, neaccentuând
fenomenul de uscăciune cutanată deja prezent.
Exemple:
 Gama URIAGE: Cupru-zinc gel, Surgras Liquide, Apă demachiantă PNM etc.
 Gama DUCRAY: Ictyane cremă de duș, cu proprietăți reconstitutive a filmului hidrolipidic deficitar,
curăță având proprietăți hidratante și emoliente.
 Gama AVENUE – Eau Thermale – Cold cream gel de duș și săpun.
 Gama Bioderma - Atoderm moussant cu conținut de sulfat de cupru și zinc si are rol antiproliferativ
si antiseptic.
B. PREPARATE DERMATOCOSMETICE DE INGRIJIRE A TENULUI USCAT

Exemple:
 Gama URIAGE: Cupru- zinc cremă și spray.
 Gama IVATHERM: Ivahidra + cu acid hialuronic, Cremă hidratantă multiperformantă.
 Gama DUCRAY: Ictyane cremă. Proprietăți: crește coeziunea stratului cornos, menține nivelul de
hidratare cutanat, contribuie la reducerea pierderii de apă.
 Kelyane cremă pentru buze. Compoziție: complex vitaminic E si F 2 %, uleiuri
minerale 75,2 %, ceruri filmogene 9%, protecție solara UVA/UVB 3%, Nu conține parfum si filtru
chimic. Se utilizează cu usurință și lasă buzele matăsoase. Prezentare: 15 ml.
 Gama Bioderma - Bioderma Atoderm P.O. zinc. Ingrijire calmantă, anti-iritantă, purifiantă,
emolientă și restructurantă. Fară parfum, fără coloranți. Conține Beta -sorbitol (extract de ulei de
palmier) cu efect Anti-inflamator și calmant, Gluconat dezinc: Anti-inflamator,Anti-pruriginos,
Complex vaselina/glicerina intr-un raport optim: Anti-deshidratant,Umectant, Emolient, Piroctone
olamina: Reechilibrează flora cutanată saprofită, Anti-bacterian.
  
 Gama Avenue Eau Thermale – Trixera + selectionase balsam. Cremă emolienta cu o toleranță
ridicată, fără parfum, fără paraben, se recomandă în tratamentul dermatitei atopice, piele uscată și
foarte uscată, piele uscată indusa de tratamente medicale.
 Cold Cream – cremă pentru ten uscat, stick de buze. Proprietăți:
emoliente, hidratante, calmante, reface filmul hidrolipidic.
  
 Alte preparate hidratante, emoliente: LIPOBASE REPAIR, Eucerin – emulsie cu uree 3%, Eucerin –
Hydro- Balance, Lipobalance, Dardia cremă cu uree 5%.
 MENȚINEREA TINEREȚII
ȘI PREVENIREA ÎMBĂTRÂNIRII CUTANATE

Odată cu întregul organism și pielea este supusă fenomenului de îmbătrânire. Există

fenomenul fiziologic de îmbătrânire general dar și influența unor factori exogeni și endogeni.
Cele mai multe studii au fost făcute pe femei trecute de menopauză la care au loc scăderea
producției ovariene de estrogen, progesteron și androgen precum și a creșterii nivelurilor serice
de FSH și LH. Cele mai multe femei se plâng de subțierea pielii, senzația de uscăciune cutanată,
creșterea numărului și a profunzimii ridurilor, scăderea elasticității pielii. Deși toate aceste
modificări apar legate de schimbări hormonale, mecanismul exact prin care lipsa estrogenilor
determină subțierea pielii, ridarea și uscăciunea nu sunt cunoscute.

La femeile postmenopauză a fost determinat histologic faptul că are loc o reducere a

grosimii cutanate. 30% din colagen se pierde în primii 5-6 ani după menopauză și apoi cu 2% pe
an într-o perioadă de 20 de ani. Lipsa estrogenilor determină de asemenea scăderea concentrației
glucozaminoglicanilor din care cel mai important este acidul hialuronic din derm care are rolul de
a reține apa în matricea sa, matrice în care se găsesc celulele dermului: fibroblaști și histiocite.
 Ca atare, scăderea nivelului estrogenilor are ca urmare scăderea nivelului de GAG (mai ales de acid
hialuronic) și ca atare apare fenomenul de xeroză cutanată prin scăderea retenției hidrice a dermului. Xeroza
cutanată este amplificată de scăderea secreției glandelor sebacee având ca rezultat scăderea gradului de formare
a peliculei hidrolipidice de la suoprafața stratului cornos fenomen ce crește gradul de pierdere hidrică. De
asemenea, scăderea secreției de lipide (hidroxiceramide, colesterol, acizi grași liberi) are ca efect scăderea
cementului interceular. Rezultatul este creșterea descuamării la nivelul stratului disjunct având drept consecință
apariția semnelor fine la nivel cutanat.

Ridarea are loc pe mai multe căi:

 Scăderea sintezei de acid hialuronic și secundar a retenției de apă în derm;
 Fragmentarea fibrelor de colagen prin acțiunea agresivăa radicalilor liberi ce se acumulează odată cu trecerea
timpului.

Numeroase studii efectuate au arătat că în primii 5 ani după menopauză au loc cele mai semnificative
fenomene și rapide modificări privind scăderea grosimii cutanate și scăderea nivelului de glucozaminoglicani
(GAG). Din aceste considerente, tratamentul de substituție hormonală sau estrogenii topici pot fi utili în a
preveni aceste modificări la femei. În literatura de specialitate nu există date suficiente privind îmbătrânirea la
bărbat legată de modificări hormonale.

În afara fenomenului fiziologic existent de îmbătrânire cutanată există și factori care îl accelerează cum
ar fi fumatul, fotoagresiunea solară și altele mai frecvent întâlnite: consumul de alcool și nutriția defectuasă.
 Există o binecunoscută legătură între fumat și ten având ca rezultat la fumători apariția unor fenomene precum:

creșterea ridării faciale, apariția ridurilor precoce, a culorii gri pal a pielii, aspect de îmbătrânire precoce la nivel facial. La

unele persoane apare un aspect galben, îngroșat și neregulat al tegumentului rezultat din ruperea fibrelor elastice, aspectul

galben îngroșat și neregulat la femeile fumătoate. În general , sunt susceptibile la ridare femeile față de bărbați și albii mai

mult decăt negrii. Cei care au fumat o perioadă mai mare de 15 ani și sub 10 țigări pe zi se ridează mai puțin decăt cei care

au fumat mai mlt de 15 țigări pe zi. În aceste situații intervine și rolul predispoziției genetice și eventuala expunere cronică

la soare. Dacă se compară gradul de ridare perioada instalării este evident că fumatul este responsabil de ridare într-o

proporție mai mare decât fotoagresiunea cronică iar un maxim se înregistrează la cei care sunt și fumători și petrec multe

ore zilnic la soare. Fumul de țigară conține peste 1530 de substanțe, din care cele mai multe alterează funcțiile cutanate,

scad conținutul de apă din stratul cornos, aterând bariera cutanată. Mecanismul prin care fumatul acționează este

mutifactor. Un rol important il au metaloproteinele stimulate de fumat care au ca efect alterarea colagenului, a fibrelor

elastice. Fumatul scade nivelul vitaminei A având ca rezultat disctrucției tisulare de colagen.
 Alte modificări sunt prezente la fumători la nivelul microcirculației cutanate și anume
are loc scăderea fluxului sanguin capilar având drept rezultat ischemia la nivel dermic. Acest
lucru este dovedit și de faptul că vindecarea plăgilor cutanate este încetinită la fumători.

Pentru a putea preveni îmbătrânirea cutanată indusă de fumat tratamentul este simplu:
renunțarea la fumat, toți pacienții trebuie să știe că fumatul și fotoexpunerile repetitive
îngreunează eforturilor lor de a arăta mai tineri.

MENȚINEREA TINEREȚII
ȘI PREVENIREA ÎMBĂTRÂNIRII CUTANANTE

1.FOTOÎMBĂTRÂNIREA

Consecințele expunerii cronice la soare sunt vizile atunci când comparăm la

aceeași persoană zonele neexpuse solar solar cum ar fi: fesele, posteriorul, fața mediană a
coapsei versus zonele expuse ale feței, mâinilor, gâtului. Rezultatele agresiunii solare sunt
posibile să fie puse în evidență folosind o lampă Wa ce emite raze ultraviolete cu lungime
de undă de 365 nm ce accentuează vizibilitatea pigmentației epidermice deja prezente.
Îmbătrânirea cutanată extrinsecă indusă solar este rezultatul efectelor expunerii la
radiațiile UV în decursul vieții. Din punct de vedere clinic aceasta se exprimă prin ridare,
leziuni pigmentare cum sunt efelidele, hiperpigmentări maculare, keratoze actinice etc.alte
semne clinice mai sunt scăderea tonusului și elasticității cutanate,creșterea fragilității
cutanate, zone de purpură senile Bateman determinate de o fragilitate vasculară intensă
precum și leziuni benigne cum sunt keratoze, telangiectazii.
 Modificările histopatologice în pielea fotoagresată sunt dominate de aspectul
de elastază atrofic epidermică, modificări ale fibrelor de colagen constând în
îngroșarea și fragmentarea lor iar fibrele de elastină sunt de asemena fragmentate,
unele prezentând calcificări. Modificările acestor fibre este accentuată de expunerea
la soare astfel încât înlocuirea stratul cornos se produce la 30 de zile și are loc cu o
descuamare mai puțin eficientă astfel că la persoanele de peste 65 de ani suprafața
cutanată are un aspect aspru și denivelat. De asemenea, la aceste persoane agresiunea
dermului scade cu aprox. 20%. Impactul expunerii cronice la radiații UV se restrânge
și asupra componentei fibrelor de colagen și elastină precum și asupra
glucozaminoglicanilor. Colagenul reprezintă 70% din totalul suprafeței cutanate.
Colagenul stimulează metaloproteinele, o enzimă ce degradează colagenul. Cele mai
importante sunt: colagenaza, gelatinaza, stromelisina. Consecința este fragmentarea și
alterarea fibrelor de colagen, ducând și la scăderea elasticității dermului.
 Scopul este îndepărtarea epidermului
deteriorat, a hiperpigmentărilor, îmbunătățirea
vascularizației, stimularea sintezei de elastină și
colagen.
Metode:
- Peeling chimic cu acid glicolic, acid tricloracetic.
- Microdermabraziune fără cristale.
- Topice cu retinoizi, antioxidanți și acid hialuronic.
- Îndepărtarea fată de UV, mai ales în orele de vârf,
fotopretecția.
 Folosirea zilnică a cremelor ecran trebuie să devină o rutină pentru a proteja pielea de
agresiunea solară acută și / sau de cea cronică. Deoarece nicio cremă nu poate bloca toate componentele
spectrului radiațiilor UV sunt necesare mereu și măsuri de protecție mecanică: șepci, pălării, umbrele,
mâneci lungi etc.
 Nu este corectă aplicarea cremei ecran după ajungerea la plajă, ele trebuie să fie aplicate cu
30 de minute înainte de expunere.
 Factorul de protecție solară (SPF) reprezintă capacitatea unei creme ecran de a întârzia
eritemul cutanat fotoindus. SPF este reprezentat de nivelul de expunere solară necesară pentru a produce o
doză eritematoasă minimală. O persoană care aplica o cremă cu SPF = 10 pe o zonă cutanată expusă solar
poate sta în soare de 10 ori mai mult fară a avea o reacție eritematoasă. Cantitatea de ecran pe cm 2 eficientă
este de 2 mg/cm2, adică 30 ml ecranpentru toată suprafata cutanată. Practic, acest lucru nu se întâmplă cu
ușurință întrucât sunt multe variabile (cantitatea administrată, gradul de penetrare, sudorația) și se acceptă
că în realitate gradul de protecție conferit de ecran este în realitate 1/3 din SPF. Ca atare, este de preferat să
recomandăm cel mai mare SPF, adică 50+. Deoarece eritemul inițial apare după o expunere solară din
cauza acțiunii UVB (cel indus de UVa apare mai târziu) este evident că SPF se referă la gradul de protecție
față de UVB (radiații cu lungimi de undă de 290-320 nm). Sistemul de protecția fațăde UVA (320-400nm)
nu este recunoscut la nivel internațional. Un preparat ecran este considerat rezistent la apă (water rezistent)
dacă este încă eficient după 40 deminute de imersie în apă.
Preparatele ecran pot fi: fizice și chimice.
 Ecrane fizice: reflectă radiațiile UV. Ex: dioxid de titan, oxidul de zinc, oxidul de fer. Acestea sub acțiunea
UV pot fi reactive determinând leziuni cutanate. Acest lucru se poate ameliora folosind folosind o
acoperire de suprafață a particulelor cu silicon sau dimeticon.
 Ecrane chimice: absorb radiațiile UV și se pot folosi în combinație cu ecranele fizice.
1. Acidul paraaminobenzoic (PABA), acid aminobenzoic,
cinoxate etc.
2. Cinamați: nu sunt solubili în apă și se folosesc în
formulele ”wather resist”. Pot determina alergii. Ex:
etilhexil(octil)-metoxicinamat, aldehida cinamică.
3. Salicilați: efect pe UVB la 310 nm, nu sunt solubili în
apă, nu dau alergii. Ex: etilhexil(octil)-salicilat,
trietanolaminosaliciat (trolamnină).
4. Acidul fenilbenzimidazol sulfonic (Ensulizone): e solubil
în apă și se poate folosi ca spray, nu este uleios.
1. Benzofenonă, oxibenzofenonă.
2. Avobenzone (Parsol 1789) = butilmetoxidibenzilmetan: este probabil cel mai
potent.

 Cel mai frecvent sunt folosite combinații ale acestor substanțe. Preparatele ecran pot
da reacții adverse, reacții fototoxice, fotoalergice, pot fi comedogene. Preparatele
trebuie aplicate zilnic în cazul expunerii solare. Vehicolul pentru substanța ecran
poate fi loțiunea, crema, uleiul, gelul.
 Utilizarea zilnică a acestor substanțenu înseamnă că putem sta mai mult la soare ci
că stăm protejați, prevenind fenomenul fotoagresiunii și îmbătrânirii cutanate.
1. Gama BIODERMA – Photoderm: Photoderm MAX
Ultra-Fluid 50+, Photoderm Spray; Photoderm AR,
Mineral, SPOT,AKN.
 2. Gama AVENE EAU THERMALE ECRAN:

 Fototipuri 4,5,6 – spray SPF 12

 Fototipuri 2,3,4 – spary, cremă.
 Fototipuri 2,3,copil – spary, cremă, lapte pentru copii.
 Fototipuri 1,2 – spray, emulsie, cremă 50 +.