Sunteți pe pagina 1din 45

CURS III

Capitolul III Toleranţe şi ajustaje


3.4. Ajustaje
3.5. Interschimbabilitatea în construcţia de maşini
Capitolul IV Sistemul ISO de toleranţe
4.1. Scurt istoric
4.2. Factorul de toleranţă
4.3. Abateri fundamentale
4.4. Notarea dimensiunilor tolerate
4.5. Clase de toleranţe recomandate
4.6. Sisteme de ajustaje
4.7. Alegerea sistemului de ajustaj
4.8. Proiectarea ajustajelor
4.9. Ajustaje recomandate
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 1
2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
3.4. Ajustaje
În majoritatea cazurilor piesele sunt montate în subansamble şi
ansamble ale maşinilor, între ele fiind necesar să existe o corelaţie
dimensională, care să asigure funcţionarea corespunzătoare a
subansamblelor, a ansamblelor şi, în final, a maşinii.
Cele mai frecvente posibilităţi de asamblare a două piese sunt
cele de tipul arbore – alezaj unde piesa cuprinsă este introdusă în
piesa cuprinzătoare, între cele două piese existând o relaţie
dimensională stabilită în aşa fel încât ansamblul să îndeplinească
rolul funcţional pentru care a fost destinat.
arbore Fig. 3.6.
Tipuri de
suprafeţe
elementare
Suprafaţa
Suprafaţa alezaj cuprinzătoare
cuprinsă

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 2


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
La asamblarea a două piese, la care montajul se face prin
introducerea uneia în cealaltă (arbore în alezaj) dimensiunea
nominală a piesei cuprinse şi cea a piesei cuprinzătoare sunt
egale şi se numeşte dimensiune nominală a asamblării.
În funcţie de destinaţia lor, piesele care se asamblează pot să
execute, în timpul funcţionării, o mişcare relativă una faţă de cealaltă
sau se poate impune o imobilizare completă între acestea. Atunci când
se doreşte obţinerea unei mişcări relative între cele două piese,
diametrul efectiv al arborelui trebuie să fie mai mic decât diametrul
efectiv al alezajului, astfel încât să se permită formarea unui joc între
suprafeţele celor două piese. Mărimea jocului este egală cu diferenţa
algebrică dintre valorile efective ale diametrelor alezajului şi arborelui.

J=D–d [3.7.]

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 3


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Fig. 3.7. Asamblarea cu joc

Alezaj Alezaj

Joc
Arbore
Arbore

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 4


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Dacă se doreşte blocarea rotaţiei între arbore şi alezaj este necesar ca
diametrul efectiv al arborelui să fie mai mare decât diametrul efectiv al alezajului,
diferenţa dintre acestea numindu-se strângere. În acest caz asamblarea se face
forţat prin presarea arborelui în interiorul alezajului.
Diferenţa, înainte de asamblare, dintre diametrul efectiv al alezajului, D, şi
diametrul efectiv al arborelui, d, se numeşte strângere şi se notează cu S (din
calculul unei strângeri, valorile obţinute sunt negative).
S=D–d [3.8.]

Alezaj

Strângere
Arbore

Arbore Fig. 3.8. Asamblarea cu strângere


Prof.dr.ing. Liviu Crişan 5
2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
La prelucrarea unui lot de piese considerându-se aceeaşi dimensiune
+ES +es
N - EI sau N - ei , dimensiunile efective rezultate în urma prelucrării pot
să ia valori oarecare răspândite probabilistic în cadrul toleranţei
specificate (neluând în considerare rebuturile).
La asamblarea unui lot de arbori cu un lot de alezaje, vor rezulta valori
diferite ale jocului sau strângerii, având în vedere că asamblarea se
face fără nici o sortare sau împerechere între piesele conjugate.
Astfel se introduce noţiunea de ajustaj, care semnifică relaţia dintre o
suprafaţă externă şi una internă (alezajul şi arborele) care se
asamblează (piesele în contact care formează ajustajul au aceeaşi
dimensiune nominală). Astfel,

un ajustaj este o relaţie între o caracteristică dimensională


exterioară şi o carecteristică dimensională interioară, care urmează
să fie asmblate.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 6


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Diametre intre Dmin and Dmax

….
asamblareasamblare
asamblare
AJUSTAJ

….
Diametre intre dmin and dmax

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 7


UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Având în vedere cele de mai sus se pot pune în evidenţă trei situaţii:
Dmin > d max – ajustajul cu joc,
Dmax < dmin – ajustajul cu strângere,
Un domeniu de tranziţie între cele două cazuri de mai sus,
Dmin < d max şi Dmax > dmin – ajustajul intermediar sau de trecere.
Ajustajul cu joc
Dma
Dmin

x
dmax
dmin

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 8


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Jocul maxim apare în situaţia extremă în care arborele se execută
la dimensiunea minimă posibilă, iar alezajul la dimensiunea maximă
posibilă. Se observă, de asemenea, că valorile jocului sunt


întotdeauna pozitive.
CINE NU ŞTIE LA
J>0 VERIFICARE

Toleranţa jocului se defineşte ca fiind diferenţa dintre jocul maxim şi


jocul minim:

Tj = Jmax - Jmin [3.30.]

Relaţia se mai poate scrie astfel:


Tj = (Dmax – dmin) – (Dmin - dmax) = TD + Td [3.11.]

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 9


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Ajustajul cu strângere

Strângerea poate avea valori diferite, variând între două valori


extreme, strângerea minimă, Smin, şi strângerea maximă,
Smax.
Smax = Dmin – dmax [3.12.]
Smin = Dmax – dmin
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 10
2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Strângerea maximă apare în situaţia extremă în care alezajul se
execută la valoarea minimă a diametrului său (Dmin), iar arborele la
valoarea maximă a diametrului său (dmax).
Se observă de asemenea că valorile strângerii sunt întotdeauna
negative.

S<0
CINE NU ŞTIE LA
VERIFICARE 
Toleranţa strângerii se defineşte ca fiind diferenţa dintre strângerea
maximă şi strângerea minimă:
TS = Smax - Smin [3.13.]

Relaţia se mai poate scrie astfel:

TS = (dmax – Dmin) – (dmin - Dmax) = TD + Td [3.14.]

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 11


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Ajustaje intermediare
Există posibilitatea ca la asamblarea unui lot de arbori cu un lot de
alezaje, să se obţină atât asamblări cu joc, cât şi asamblări cu
strângere. Aceste ajustaje se numesc ajustaje intermediare. Situaţia
apare atunci când câmpurile de toleranţă ale arborelui şi ale alezajului
se întrepătrund, suprapunându-se total sau parţial.
În cazul ajustajului intermediar atât valoarea jocului cât şi
valoarea strângerii variază de la valoarea maximă (în modul) la
zero.
Deci, pentru un ajustaj intermediar se vor calcula jocul maxim
(Jmax) şi strângerea maximă (Smax).
CINE NU ŞTIE LA
VERIFICARE

Jmax = Dmax – dmin [3.14.]
Smax = Dmin – dmax
Jmin = Smin = 0
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 12
2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Fig. 3.11. Ajustaj intermediar

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 13


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
3.5. Interschimbabilitatea în construcţia de maşini
În cazul producţiei de serie mare sau de masă se impune executarea unor
piese cu un grad de precizie ridicat în aşa fel încât o astfel de piesă să poată fi
montată sau înlocuită cu o alta, fără nici o prelucrare suplimentară sau
ajustare, menţinând în acelaşi timp condiţiile tehnice prescrise pentru
funcţionarea ansamblului din care face parte piesa respectivă. Piesele care
îndeplinesc această condiţie se numesc interschimbabile, iar proprietatea
pieselor de a fi interschimbabile se numeşte interschimbabilitate.
Acest principiu se aplică nu numai pieselor finite ci şi subansamblelor sau
ansamblelor (de exemplu rulmenţii, motoarele electrice, utilajele dintr-o linie de
prelucrare în flux automat etc.)
Interschimbabilitatea este o proprietate deosebit de importantă în cazul
producţiei în serie, aceasta făcând posibilă asamblarea maşinilor pe linii de
montaj, contribuind la reducerea costurilor produselor şi la posibilitatea
funcţionării unui service prompt, eficient şi ieftin (schimbarea pieselor ieşite din
uz se poate face foarte rapid şi comod).
Un alt avantaj al interschimbabilităţii îl constituie posibilitatea cooperării
între fabricanţi, fiecare putând produce subansamble sau ansamble,
asamblarea produsului finit făcându-se pe linia de montaj. De exemplu, în
industria constructoare de automobile, subansamblele componente (părţi de
caroserie, motorul, suspensia etc.) pot fi produse în mai multe fabrici, chiar în
ţări diferite, montajul final făcându-se pe o linie de montaj, fără o sortare,
ajustare sau prelucrare suplimentară.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 14


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Dacă piesele îndeplinesc condiţia de interschimbabilitate fără a fi necesară
o sortare a lor şi o montare ulterioară pe grupe de interschimbabilitate
proprietatea se numeşte interschimbabilitate totală sau completă.
Totuşi, în unele cazuri, precizia necesară asigurării unei interschimbabilităţi
totale este foarte ridicată, majorând prea mult preţul de cost al produsului final.
În această situaţie, pentru a ieftini produsele, piesele sunt sortate după
prelucrare în mai multe grupe, fiecare grupă având precizia necesară pentru
asamblare. Asamblarea se face între piese din grupe corespondente de
precizie, piesele fabricate astfel având doar proprietatea de
interschimbabilitate parţială sau limitată.
În industria modernă, interschimbabilitatea este un mijloc important de
ridicare a nivelului tehnic general al producţiei, cu condiţia de a respecta o
serie de cerinţe importante: aplicarea raţională a dimensiunilor limită pe
desenele de execuţie şi asamblare, alegerea corectă a maşinilor unelte şi a
celor mai adecvate şi productive metode de prelucrare, utilizarea unor
semifabricate mai precise, folosirea unor mijloace de verificare şi măsurare
performante etc.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 15


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Capitolul IV. SISTEMUL ISO DE TOLERANTE
4.1. Scurt istoric
Încă înaintea celui de-al doilea Război Mondial s-au manifestat
preocupări privind standardizarea internaţională a condiţiilor tehnice
necesare realizării produselor în aceleaşi condiţii tehnice, în locaţii
diferite, fabrici diferite sau chiar ţări diferite. Practic se simţea
necesitatea creării unui sistem internaţional de toleranţe şi ajustaje
care să ofere posibilitatea fabricilor să coopereze în vederea realizării
unor produse comune. Prima organizaţie care a încercat realizarea
acestui deziderat a fost International Standard Association (ISA) –
Organizaţia Internaţională pentru Standarde care a elaborat un sistem
de toleranţe până la 500 mm. In anul 1946 se înfiinţează International
Organization for Standardization (ISO) – Organizaţia Internaţională
pentru Standardizare, care continuă preocupările ISA, elaborând în
1962 o recomandare ISO/R 286 care acoperea dimensiuni până la
3150 mm. Abia în anii '70 ISO a publicat Standardele Internaţionale
care apoi în jurul anilor '80 s-au dovedit limitate, necesitând revizuiri. În
urma analizelor făcute cu ajutorul comitetelor de experţi s-au elaborat
trei noi standarde internaţionale care au fost apoi publicate în 1988:
ISO 286-1 – noţiuni fundamentale ale sistemului, ISO 286-2 – tabele de
abateri şi toleranţe şi ISO 1829 - set de recomandări privind clasele de
toleranţă.
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 16
2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
În 1996 a fost creat un nou comitet tehnic, ISO/TC 213 care are ca
atribuţii revizuirea ISO 286 conform noilor tendinţe. În 2001 a fost
publicată o versiune "draft" a standardului 286-1. ISO 1829 va fi
înglobat în 286-1, iar ISO 286-2 va fi modificat doar parţial.

4.2. Factorul de toleranţă


Execuţia unei piese devine cu atât mai dificilă, deci mai scumpă, cu
cât piesa are toleranţe mai strânse şi dimensiuni mai mari. Pentru a
face legătura între dimensiunea nominală şi toleranţa acelei dimensiuni
se foloseşte noţiunea de interval de toleranţă (ISO/CD 286-1:2001).
Lăţimea intervalului de toleranţă defineşte valoarea toleranţei
dimensiunii respective, iar poziţia acestuia relativ la linia zero
(dimensiunea nominală) defineşte abaterile dimensiunii (fig.4.1).

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 17


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Fig. 4.1. Legătura dintre dimensiune şi
toleranţă

Atunci când se doreşte obţinerea unei asamblări, piesele ce compun


asamblarea trebuie să fie executate cu acelaşi nivel al preciziei. De asemenea,
pentru a avea acelaşi nivel al preciziei în cadrul unui ansamblu format din
piese cu dimensiuni nominale diferite se foloseşte noţiunea de grad de
toleranţă. Acest grad de toleranţă se constituie ca măsură a preciziei,
valoarea toleranţei pentru o mărime dată putând fi exprimată astfel:
IT = a × i [4.1.]
unde: i – unitatea de toleranţă Prof.dr.ing. Liviu Crişan 18
2019/2020
UNIVD
ERSITAT EA T EHNICA
aAPO–CAfactorul gradului de toleranţă
INCLUJ-N
IT – International Tolerance – Toleranţă Internaţională (tab. 4.1) – se
constituie în serii de toleranţe universale şi uniforme şi care depind
doar de dimensiunea nominală. Astfel unitatea de toleranţă depinde
doar de dimensiunea nominală şi de gradul de toleranţă ales.
Examplu: N=15mm,- IT
TOLERANTE FUNDAMENTALE precizia IT7
Dimensiuni nominale, mm
peste - 3 6 10 18 30 50 80 120 180 250 315 400
IT pana la 3 6 10 18 30 50 80 120 180 250 315 400 500
Valori ale tolerantelor fundamentale, μm
1 0,8 1 1 1,2 1,5 1,5 2 2,5 3,5 4,5 6 7 8
2 1,2 1,5 1,5 2 2,5 2,5 3 4 5 7 8 9 10
3 2 2,5 2,5 3 4 4 5 6 8 10 12 13 15
4 3 4 4 5 6 7 8 10 12 14 16 18 20
5 4 5 6 8 9 11 13 15 18 20 23 25 27
6 6 8 9 11 13 16 19 22 25 29 32 36 40
7 10 12 15 18 21 25 30 35 40 46 52 57 63
8 14 18 22 27
= 0,018 mm
33 39 46 54 63 72 81 89 97
9 25 30 36 43 52 62 74 87 100 115 130 140 155
10 40 48 58 70 84 100 120 140 160 185 210 230 250
11 60 75 90 110 130 160 190 220 250 290 320 360 400
12 100 120 150 180 210 250 300 350 400 460 520 570 630
13 140 180 220 270 330 390 460 540 630 720 810 890 970
14 250 300 360 430 520 620 740 870 1000 1150 1300 1400 1550
15 400 480 580 700 840 1000 1200 1400 1600 1850 2100 2300 2500
16 600 750 900 1100 1300 1600 1900 2200 2500 2900 3200 3600 4000
Tabelul 4.1. – valori ale gradelor de toleranţă pentru dimensiuni până la 500 mm

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 19


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Domeniul de dimensiuni până la 3150 este împărţit în 21 de
subdomenii standard.
Standardul ISO 286-1 indică 20 de niveluri ale preciziei, fiecare având
un grad de toleranţă notat cu IT urmat de o cifră cu valori 01, 0, 1, 2,
3, 4...18, în ordinea descrescătoare a preciziei. Toleranţa
fundamentală ISO se va nota deci IT01, IT3, IT5, IT11 etc. Gradele
01 şi 0 nu se folosesc în mod curent.
Standardele ISO 286-1 şi 286-2 tratează domeniul de dimensiuni până
la 3150 mm, acest domeniu fiind la rândul său împărţit în două
subdomenii, până la 500 mm şi peste 500 până la 3150 mm.
Unitatea de toleranţă se calculează diferit pentru cele două
subdomenii. Acestea sunt împărţite în 21 de intervale dimensionale,
fiecare toleranţă fundamentală fiind calculată ca medie geometrică a
limitelor intervalului respectiv.
D D D
1 2
Valorile toleranţelor fundamentale calculate pentru gradele de toleranţă
IT01, IT0, IT1 sunt calculate cu următoarele formulele:
IT01  0,3  0,008D IT0  0,5  0,012D[4.3] IT1  0,8  0,020D

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 20


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
4.3. Abateri fundamentale

Pentru a fixa poziţia intervalului de toleranţă faţă de linia 0,


indiferent de gradul de precizie ales, se defineşte abaterea
fundamentală, care este abaterea limită cea mai apropiată de linia
zero. Astfel, lăţimea intervalului de toleranţă este determinată de gradul
de precizie ales, deci cealaltă limită este determinată de valoarea
toleranţei (fig. 4.2.). Este uşor de înţeles că abaterea fundamentală
coincide întotdeauna cu una din abaterile superioară sau
inferioară, deoarece acestea sunt limitele intervalului de toleranţă.
Standardul ISO 286-1 prevede 28 de abateri fundamentale
notate cu literele alfabetului latin. Bineînţeles se respectă convenţia
prin care cele referitoare la alezaje se notează cu majuscule -
A,B,C,...ZC (sau cu combinaţii din două majuscule) iar cele pentru
arbori se notează cu minuscule - a,b,c,...,zc, (sau cu combinaţii din
două minuscule). Pentru a se evita confuziile pe desene, literele I, i,
L, l, O, o, Q, q, W, w nu se folosesc.

UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
CINE NU ŞTIE LA
Prof.dr.ing. Liviu Crişan VERIFICARE
2019/2020 
21
Fig. 4.2. Abaterea fundamentală

Abaterile fundamentale notate cu aceeaşi literă pentru alezaj şi pentru


arbore sunt egale ca valoare absolută, dar opuse ca semn (cu unele
excepții).

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 22


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
În cazul abaterilor js şi JS nu există abateri fundamentale
deoarece poziţia lor este întotdeauna simetrică faţă de linia 0 (fig. 4.3
şi fig.4.4). Prin asocierea simbolului unei abateri fundamentale cu
simbolul toleranţei fundamentale se obţine clasa de toleranţă.
Astfel în simbolizarea acesteia se omite simbolul IT:
abaterea fundamentala (H) + toleranţa fundamentală (IT7) = H7.
Alte exemple: JS8, D5, S9 – pentru alezaje şi h7, d5, s9 – pentru
arbori.
Clasa de toleranţă este notată întotdeauna cu litere ce indică
abaterea fundamentală şi numere ce indică gradul de toleranţă, de
exemplu P7 (alezaj) sau p7 (arbore).

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 23


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Schema abaterilor fundamentale pentru arbori

SIMBOLUL
ARBORELUI
UNITAR

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 24


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Schema abaterilor fundamentale pentru alezaje

SIMBOLUL
ALEZAJULUI
UNITAR

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 25


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 26
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
4.4. Notarea dimensiunilor tolerate

Simbolizarea unei dimensiuni tolerate cuprinde valoarea dimensiunii


nominale urmată de simbolul clasei de toleranţă sau de abateri limită
precedate de semnele +, – sau ±, conform ISO 14405.
Astfel se pot folosi următoarele notaţii:

Ø40H7 sau 40 +0,025 pentru alezajul având dimensiunea


nominală Ø40;

+0,072
Ø95p7 sau 95 pentru arborele având dimensiunea
+0,037
nominală Ø95.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 27


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
4.5. Clase de toleranţe recomandate

Considerând notarea precizată mai sus, pot fi realizate 560 de


clase de toleranţe fundamentale pentru fiecare dimensiune
nominală. Deoarece numărul de alternative posibil este prea mare,
ISO 1829 şi ISO/CD 286-1:2001 precizează anumite clase de
toleranţe recomandate sau preferenţiale. Astfel, un proiectant are la
dispoziţie 17 clase de toleranţe, putând să aleagă şi altele posibile
numai în cazuri justificate. În acest fel alegerea şi uniformizarea
alegerii unei clase de toleranţe este optimizată reducându-se numărul
sculelor de prelucrare şi al mijloacelor de inspecţie şi măsurare
necesare.
În figura 4.5 este prezentat sistemul claselor de toleranţe
preferenţiale (recomandate). Clasele de toleranţă scrise cu litere italice
au fost adăugate prin ISO/CD 286-1:2001.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 28


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
TOLERANTE PREFERENTIALE (recomandate)
g5 h5 js 5 k5 m5 n5 p5 r5 s5 t5

f6 g6 h6 js 6 k6 m6 n6 p6 r6 s6 t6 u6 x6

e7 f7 h7 js 7 k7 m7 n7 p7 r7 s7 t7 u7

d8 e8 f8 h8

c9 d9 e9 h9

d10 h10 ARBORI


a11 b11 c11 h11

G6 H6 Js 6 K6 M6 N6 P6 R6 S6 T6

F7 G7 H7 Js 7 K7 M7 N7 P7 R7 S7 T7 U7 X7

E8 F8 H8 Js 8 K8 M8 N8 P8 R8

D9 E9 F9 H9

C11 D10 E10 H10

A11 B11 C11 D11 H11 ALEZAJE

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 29


UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
4.6. Sisteme de ajustaje
Un sistem de toleranţe este un ansamblu de dimeniuni şi abateri limită
care permit alegerea corespunzătoare a ajustajelor.
Un sistem de toleranţe se referă numai la suprafeţe de acelaşi gen: cilindrice,
plane, conice, asamblări filetate, roţi dinţate etc.
Un ajustaj se poate obţine prin asamblarea ARBORE-ALEZAJ dintr-un set de
arbori cu un set de alezaje, care se asamblează fără o sortare prealabilă. În
funcţie de dimensiunile efective ale perechilor alezaj – arbore se pot obţine jocuri
sau strângeri.
Pentru limitarea numărului de ajustaje ce pot fi obţinute folosind clasele de
toleranţe indicate de ISO 286-1 şi pentru asigurarea unei metode universale de
obţinere a ajustajelor, s-au stabilit două sisteme de ajustaje:
Ajustaj cu alezaj unitar;
Ajustaj cu arbore unitar.
Sistemul de ajustaj cu alezaj unitar (pentru o anumită dimensiune) presupune
folosirea poziţiei unice faţă de linia zero a unui interval de toleranţă pentru alezaj
(EI = 0), obţinerea diferitelor jocuri sau strângeri făcându-se prin asamblarea
acestuia cu arbori având aceiaşi dimensiune nominală dar clase de toleranţă
diferite. În cazul general se menţine constantă poziţia intervalului de toleranţă al
alezajului (se adoptă o abatere fundamentală standard) faţă de linia zero şi în
funcţie de ajustajul dorit (joc, strângere sau intermediar) se adoptă clase de
toleranţă corespunzătoare pentru arbore (fig. 4.6.).

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 30


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Fig. 4.6. Sistem de ajustaj cu alezaj unitar

Toleranţă Linia 0 Alezaj


Dimensiunea
nominală

ARBORE

JOC INTERMEDIAR STRÂNGERE

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 31


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Fig. 4.7. Sistem de ajustaj cu arbore unitar

JOC INTERMEDIAR STRÂNGERE

Toleranţă Linia 0 Alezaj


Dimensiunea
nominală

ARBORE

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 32


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
4.7. Alegerea sistemului de ajustaj
Din punct de vedere tehnic şi calitativ, cele două sisteme de ajustaje
prezentate mai sus sunt identice. Din punct de vedere economic şi
tehnologic sistemul de ajustaj cu alezaj unitar este preferat.
La prelucrarea unui alezaj de un anumit diametru, este necesară o
sculă de prelucrare grosolană a acestuia, numită burghiu şi de cel puţin
o sculă de finisare, numită alezor.
Obţinerea arborilor presupune, indiferent de dimensiunea acestora
şi de precizia dorită, utilizarea unui singur cuţit de strung pentru
degroşare şi unul pentru finisare.
Burghiele şi alezoarele sunt scule complexe şi deci mult mai scumpe
decât cuţitele de strung. Mai mult, pentru prelucrarea unui set de
alezaje cu "n" dimensiuni nominale este nevoie de "n" seturi burghiu şi
alezor, iar pentru prelucrarea unui set de arbori cu "n" dimensiuni este
nevoie doar de două cuţite de strung (unul pentru degroşare şi unul
pentru finisare). Utilizarea sistemului de ajustaj cu alezaj unitar
presupune prelucrarea unui singur alezaj (în cazul unei dimensiuni
nominale şi a unei clase de toleranţă alese) şi a mai multor arbori în
vederea obţinerii jocurilor sau strângerilor dorite. Este evident,
considerând cele de mai sus, că utilizarea sistemului de ajustaj cu
alezaj unitar este mai ieftină.
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 33
2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
La alegerea sistemului de ajustaj trebuie să se ţină seama de anumite condiţii
constructive, care, în funcţie de cazul particular tratat, pot determina alegerea
unui sistem sau a celuilalt. În cazurile în care se folosesc bare trase (cu o
precizie dimensională şi de formă foarte bună, dar cu un preţ de cost mai
ridicat) este de preferat sistemul de ajustaj cu arbore unitar, prelucrarea
ulterioară a arborilor fiind inutilă şi scumpă (aplicaţii: mecanica fină, transmisii
etc.).
În cazul în care pe un arbore este necesar să se monteze mai multe alezaje (de
exemplu trei, ca în fig. 4.8.), soluţia adoptată este de cele mai multe ori
prelucrarea arborelui în trepte, fiecare alezaj având o altă valoare nominală.
Această soluţie este indicată în cazurile în care gabaritul o permite, adoptarea
dimensiunilor nominale diferite pentru fiecare treaptă a arborelui ducând la
mărirea acestuia. În situaţiile în care păstrarea unui gabarit cât mai redus
(implicit a unei greutăţi reduse) este importantă, se va adopta sistemul de
ajustaj cu arbore unitar.
Fig. 4.8. Utilizarea
sistemului de ajustaj
N2
cu alezaj unitar în
N1 N3
cazul montării mai
multor alezaje pe un
arbore

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 34


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
În concluzie se poate spune că la proiectarea unor ajustaje se va
indica cu precădere sistemul de ajustaj cu alezaj unitar, sistemul de
ajustaj cu arbore unitar fiind indicat numai în cazuri particulare, care
exclud utilizarea celui dintâi.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 35


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 36
2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
4.8. Proiectarea ajustajelor

Alegerea unor toleranţe care să asigure rolul funcţional al piesei,


subansamblului sau ansamblului respectiv este o operaţie care necesită
nu numai cunoştinţe temeinice, dar şi o experienţă cât mai bogată. Pe
lângă asigurarea rolului funcţional al piesei, proiectantul trebuie să aibă
în vedere şi costurile legate de obţinerea ajustajelor indicate pe desene.
A proiecta o piesă, un ansamblu sau un produs la o precizie mai mare
decât cea necesară înseamnă o cheltuială nejustificată care se va
regăsi în preţul de cost al produsului. În condiţiile concurenţiale ale
pieţei mileniului XXI, obţinerea unor produse prelucrate la calitatea şi
cerinţele beneficiarilor este deosebit de importantă. Acestea sunt
motivele pentru care alegerea unor toleranţe (deci implicit a
preciziei şi a preţului de cost) optime devine o problemă de
supravieţuire a oricărei firme din lume.
O regulă generală a alegerii toleranţelor este aceea de a opta pentru
toleranţa maximă care asigură rolul funcţional al dimensiunii (piesei)
respective. De obicei alezajul se execută cu o treaptă de precizie mai
puţin precis decât arborele, deoarece alezajul este mai complicat şi mai
scump de prelucrat la aceeaşi precizie cu arborele.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 37


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
După ce s-a stabilit caracterul ajustajului ce se doreşte, este
deosebit de util să se reprezinte schematic (la scară) intervalele de
toleranţe ale celor două piese ce formează ajustajul şi, de asemenea,
poziţia lor relativă faţă de linia zero (fig.4.11.).
După ce s-au stabilit abaterile limită ale celor două piese - alezaj şi
arbore - se simbolizează ajustajul ţinând cont de regulile de notare
prevăzute în ISO/CD 286-1:2001.
Simbolizarea unui ajustaj trebuie să conţină: Jmax
dimensiunea nominală comună;
simbolul clasei de toleranţă a alezajului;
simbolul clasei de toleranţă a arborelui.
Simbolizarea trebuie să aibă una din formele:

ø70H7/f6 sau ø 70 H7 în cazul ajustajelor cu alezaj unitar


f6
şi
ø45G9/h8 sau ø 45 G9 în cazul ajustajelor cu arbore unitar.
h8
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 38
2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Fig. 4.11. Reprezentarea schematică a intervalelor de toleranţă
pentru ajustajul Ø70 H7/p6

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 39


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 40
2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
4.9. Ajustaje recomandate

Sistemul ISO permite alegerea unui număr foarte mare de


ajustaje pentru orice dimensiune nominală (peste 300.000), dintre
care peste o mie sunt cele ce respectă regulile generale de alegere
a ajustajelor.
Acesta este motivul pentru care sistemul ISO prevede un număr
mai redus de ajustaje recomandate a fi utilizate. Recomandarea se
bazează pe faptul că, în aplicaţiile uzuale tehnice, se poate folosi un
număr mai mic de ajustaje care pot foarte bine să asigure o plajă
suficientă de posibilităţi. În tabelele 4.3. şi 4.4. se reproduc
recomandările ISO 286-1:2001.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 2019/2020 41


UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Aşa cum se poate vedea din tabelele 4.3. şi 4.4. arborii având abaterea
fundamentală de la "a" la "h" împreună cu alezajul unitar "H" vor forma ajustaje
cu joc. De asemenea, arborii de la "n" la "zc" vor forma cu acelaşi alezaj unitar
"H" ajustaje cu strângere. Arborii având simbolul abaterii fundamentale între cele
două domenii vor forma împreună cu alezajul unitar "H" ajustaje intermediare.

Tabelul 4.3. Ajustaje recomandate de ISO 286-1:2001 în sistemul alezaj unitar


Alezaj Clase de tolerante pentru arbori
unitar
Ajustaje cu joc Ajustaje intermediare Ajustaje cu strangere

H6 g5 h5 js5 k5 m5 n5 p5

H7 f6 g6 h6 js6 k6 m6 n6 p6 r6 s6 t6 u6 x6

e7 f7 h7 js7 k7 m7 s7 u7
H8
d8 e8 f8 h8

d8 e8 f8 h8
H9
c9 d9 e9 h9

H11 b11 c11 d10 h10

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 42


UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Tabelul 4.4. Ajustaje recomandate de ISO 286-1:2001 în sistemul arbore unitar

Clase de tolerante pentru alezaje


Arbore
unitar Ajustaje cu joc Ajustaje intermediare Ajustaje cu strangere

JS
h5 G6 H6 K6 M6 N6 P6
6

JS
h6 F7 G7 H7 K7 M7 N7 P7 R7 S7 T7 U7 X7
7

h7 E8 F8 H8

h8 D9 E9 F9 H9

E8 F8 H8

h9 D9 E9 F9 H9

H11 C10 D10 H10

Se impune precizarea că în funcţie de preciziile de execuţie ale


alezajului unitar şi ale arborelui cu care se asamblează acesta, la
graniţa dintre ajustajele intermediare şi cele cu strângere pot apărea
excepţii.
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 43
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
De exemplu ajustajul Ø40 H7/n6 este un ajustaj intermediar aşa cum
se poate vedea din tabelul 4.3. şi din figura 4.12.

Acest ajustaj este compus din alezajul Ø40 H7, care are abaterile limită ES = +25 µm şi
EI = 0 (este alezaj unitar) şi arborele Ø40 n6, care are abaterile limită es = +33 µm şi
ei = +17 µm. Astfel, jocul maxim şi strângerea maximă au valorile:
Jmax = ES – ei = 0,025 – 0,017 = 0,008 mm
Smax = EI – es = 0 – 0,033 = - 0,033 mm [4.8.]
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 44
2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A
Dacă alezajul Ø40H7 se înlocuieşte cu alezajul mai precis Ø40H6
(fig.4.12), caracterul ajustajului se schimbă din ajustaj intermediar în ajustaj cu
strângere. Alezajul Ø40H6 are abaterea superioară ES = +16 µm. Valorile
strângerii minime şi maxime sunt calculate cu relaţia 4.9.
Smin = ei – ES = 0,017 – 0,016 = 0,001 mmSmax = es – EI = 0,033 – 0 =
0,033 mm[4.9] Acesta este motivul pentru care se recomandă ca, după
alegerea din tabele a ajustajului, să se calculeze după exemplul de mai sus
valorile efective ale jocului sau strângerii dintre cele două piese. Reprezentarea
schematică la scară a poziţiei relative a intervalelor de toleranţă este deosebit
de utilă, permiţând o apreciere vizuală a caracterului ajustajului.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 45


2019/2020
UNIVD
ERSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNIC
A A