Realizat de: Parascan Eugeniu, grupa 109(II)

 Conservarea alimentelor este procesul

de tratare al alimentelor cu scopul de a
păstra un timp cât mai îndelungat
alimente bune pentru consum. Prin
conservare se încearcă păstrarea atât a
gustului alimentelor, a aromei,
prospețimii, texturii cât și ca din punct de
vedere chimic și microbiologic ele să fie
(rămână) apte consumului uman.
 După procesul de conservare, unele
alimente ușor perisabile, precum
carnea, peștele, legume, care în mod
normal încep să se strice după câteva
ore sau zile, pot fi consumate și după
câțiva ani în stare conservată.
Conservarea trebuie să prevină efectul
fermenților, microorganismelor,
mucegaiurilor, râncezirea grăsimilor,
uscarea alimentelor, oxidarea.
 În general procesul de conservarea a unor
alimente este realizat prin mai multe etape,
cum ar putea fi:
 prima etapă: fierberea, prin fierbere se
distrug microorganismele, se reduce
umiditatea
 a doua etapă: adăugarea de zahăr, sare
sau alți conservați după caz
 a treia etapă: păstrarea produsului într-un
mediu bine închis, steril, lipsit de aer
(borcan cu capac, pungi bine închise , etc)
Începuturi
 Primele metode de conservare au fost
păstrarea alimentelor în locuri reci și
aerisite, acoperirea acestora, înghețarea
hrănii, păstrarea alimentelor în
substanțe protectoare precum zahărul,
sarea, uleiul, oțetul, miere, untură sau
prin afumare.
Metode de conservare
 Uscare și deshidratare
 Este unul din procesele cele mai vechi
folosite de om pentru păstrarea
alimentelor. Metoda se folosește de faptul
că microorganismele nu se dezvoltă cu
ușurință în mediile care duc lipsă de
umiditate. Cărnurile, fructele, legumele,
zarzavaturile se pot așeza la soare pentru
a se usca și astfel vor dura mult mai mult.
Există și unele alimente care prin acest
proces își schimbă mult gustul față de cel
inițial cum ar fi stafidele.
Sărare și afumare
 În general cărnurile și peștele se
conservă prin aceste tehnici dar există și
unele sortimente de brânzeturi, precum
cașcavalul sau brânza frământată se
păstrează prin aceste procedee.
Sărarea și afumatul acționează ca
antiseptice ceea ce ferește alimentele
de atacul microorganismelor.
 Conservare în grăsime
 Carnea se mai poate păstra "la garniță"
în untură, în beci, din iarnă până târziu
în vară. Anumite brânzeturi se pot
păstra în ulei cu plante aromatice.
Îmbutelierea
 Îmbutelierea este o metodă de păstrare a
alimentelor foarte folosită în actualitate și
care practic se poate utiliza în cazul tuturor
alimentelor. Alimentele sunt închise etanș
după obținerea vidului și încălzite. Orice
organism viu este eliminat prin acest
procedeu iar alimentele rămân izolate de
mediul extern după etanșeizarea
recipientului metalic sau din sticlă. Prin
căldură se distrug microorganismele și
enzimele și pentru asta sunt sterilizate
alimentele la temperaturi cuprinse între
100°C și 150°C.
Conservarea prin medii chimice
 Există substanțe chimice, cunoscute ca
aditivi alimentari, care ajută la distrugerea
microorganismelor și astfel la conservarea
alimentelor. Cei mai folosiți aditivi
alimentari folosiți în actualitate sunt: acidul
acetic, citratul de sodiu, propionatul de
calciu, nitriți și nitrați. Aditivii alimentari
consumați în exces pot dăuna
organismului, de aceea produsele tratate
cu aditivi chimici trebuie consumate cu
responsabilitate.
Murarea
 Murarea este procedeul de păstrare al
alimentelor într-un soluție de sare
(saramura) sau într-o soluție de oțet la
care se adaugă ierburi aromatice. Există
numeroase produse alimentare care pot
fi supuse acestui tratament de la legume
la pește sau brânzeturi (brânza
telemea). De reținut că plantele
aromatice au și rol de conservare.
Printre cele mai folosite sunt hreanul și
boabele de muștar.