ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A

UMĂRULUI

Efectuat:Ungureanu
Cezara,
rezident oncolog anul I
 CUPRINSUL
1. Regiunile umarului
2. Vasele si nervii ce trec prin regiunea
umarului
3. Spatiile celulare,evolutia
flegmoanelor si
hematoamelor
4. Caile sangvine colaterale
5. Nivelul de legaturare a arterei
axilare
6. Hemostaza
7. Caile de acces la
articulatii,vase si nervi
8. Punctia articulatiei umarului
 REGIUNILE:INFRACLAVICULARĂ, SCAPULARĂ,
DELTOIDIANĂ, AXILARĂ
Puncte de reper extern
Clavicula, acromionul, spina scapulei, apofiza

coronoidă,unghiul inferior al scapulei, marginea medială a

scapulei,
REGIUNEA INFRACLAVICULARĂ
 Limitele: superioară-claviculă, inferioară-linia
orizontală care trece prin coasta a treia, medial-de
marginea sternului, lateral-de marginea anterioară a
mușchiului deltoid.
 Stratigrafia: Pielea cu țesut subcutanat, fascia superficială
m.platisma.
 Fascia pectorală, m.pectoral mare, trounghiul
deltopectoral( v.cephalica )fascia profunda toracică
m.pectoral mic, a.v.toracoacromială, n. Pectorali medial
și lateral
 STRATIGRAFIA AMĂNUNȚITĂ A REGIUNII
INFRACLAVICULARE
1. pielea subțire și elastică
2. stratul celulo-adipos subcutanat

3. fascia superficială
4. fascia proprie (Lateral, fascia pectorală continuă în fascia
deltoidiană și axilară, iar medial concrește cu periostul
sternului.)
5. mușchiul pectoral mare
6. spațiul celulo-adipos subcutanat(aici trece a. toracoacromialis,
venele satelite, nn. pectoral medial și lateral)
7. fascia clavipectorală (Sub m. Pectoral mic există spațiul
celulo-adipos subpectoral profund)
 Pachetul neuro-vascular principal este reprezentat de artera și
vena subclaviculare, precum și de porțiunea infraclaviculară a
plexului brahial.
 Toate 3 ies de sub claviculă la nivelul marginii laterale a coastei
I, după care artera și vena subclaviculare se continuă cu vasele
axilare.
REGIUNEA SCAPULARĂ
 Ocupa partea posterioara a
umarului , cuprinzand totalitatea
partilor moi situate pe fata dorsala
a scapulei dubland peretele
posterior al axilei.

 Limitele regiunii sunt:

superior – linia ce unește articulația
acromio-claviculară și apofiza
spinoasă a vertebrei VII cervicale
inferior – linia orizontală ce trece prin
unghiul inferior al omoplatului
medial – marginea medială a scapulei
lateral – marginea posterioară a m. deltoid
și linia axilară posterioară.
STRATIGRAFIA AMĂNUNȚITĂ A REGIUNII SCAPULARE
 1.tegumentul;
 2.planul subcutanat format din tesut celular in cantitate mai redusa ;

 3.fascia superficiala ce se continua cu cea a regiunii vecine , elementele vasculo-

nervoase superficiale sunt comune  cu ale regiunii deltoidiene ;
 4.planul profund cuprinde elemente dispuse in cele 2
fose : supraspinoasa si subspinoasa 
 I) fosa supraspinoasa cuprinde 2 straturi musculare asezate in 2 planuri:

           →in planul superficial se afla muschiul trapez acoperit de fascia sa;

           →in planul profund se afla muschiul supraspinos acoperit de fascia proprie;
 II) fosa infraspinoasa   cuprinde 2 straturi musculare asezate in 2 planuri:

            →planul superficial : fasciculul inferior al muschiului trapez in partea

superomediala , muschiul mare dorsal in partea inferioara  si fasciculul posterior la
muschiului deltoid in partea superolaterala , acesti muschi prezinta fiecare cate o
fascie proprie ce se continua una cu cealalta;
        →planul profund :muschii infraspinos, rotund mic, rotund mare, intre cei 2
muschi rotunzi se delimiteaza un spatiu triunghiular cu baza la humerus numit
triunghiul dirondohumeral prin care aluneca capul lung al tricepsului brahial ce
imparte acest spatiu in 2 portiuni
 STRATIGRAFIA AMĂNUNȚITĂ A
REGIUNII SCAPULARE
 Elementele vasculo-nervoase profunde sunt: artera suprascapulara , ram
din artera axilara, artera transversa a gatului  ram din subclaviculara ,
artera circumflexa a scapulei, ram din axilara , aceste 3 artere se
anastomozeaza intre teritoriul axilarei si cel al subclavicularei , venele
omonime arterei se varsa in vena subclaviculara si in vena axilara ,
limfaticele se indreapta spre nodulii axilari , subscapulari si o parte spre cei
supraclaviculari.
 Ramurile nervoase destinate muschilor provin din nervul suprascapular si
din nervul axilar.
             Cele 2 loje supra si subspinoasa sunt despul de bine inchise , totusi
se realizeaza comunicarea cu regiunea invecinata:
 →din fosa infraspinoasa o colectie poate fuza in loja supraclaviculara de-a
lungul pachetului vasculo-nervos suprascapular sau poate fuza in regiunea
infraspinoasa de-a lungul fasciilor musculare.
 →loja infraspinoasa comunica cu regiunea axilara prin spatial
humerotricipital sau poate comunica cu spatial subdeltoidian .
 Regiunea destoidiană :
Corespunde in general muschiului deltoidian
avand o forma triunghiulara cu baza in sus si
varful in jos, se prezinta de obicei ca o
proeminenta rotunjita , avand urmatoarele
limite:
• anterior – marginea anterioară a
mușchiului deltoid
• posterior – marginea posterioară a m.
deltoid
• superior – marginea externă a claviculei,
acromionul
•inferior
– linia care unește marginile inferioare
ale mm. pectoralis major et latissimus dorsi
STRATIGRAFIA REGIUNII DELTOIDIENE
1. pielea (groasă).
2. stratul celulo-adipos subcutanat(Aici trec nn. supraclaviculari, n.
cutaneus brachii lateralis superior, n. axillaris)
3. fascia superficială
4. fascia proprie(Superior-fixată de claviculă,acromion și spina
scapulae.
Medial și inferior-trece liber în fascia pectorală și respectiv
brahială.
5. m. deltoid
6. spațiul subdeltoid ( conține burse seroase: bursa subdeltoidea,
bursa Subacromialis. Conține fasciculul vasculo-nervos: n. axilar,
a. circumflexa humeri anterior et posterior și venele.
7. mușchii(aderă nemijlocit la capsula articulației
scapulohumerale).
            
IMPORTANȚA REGIUNII DELTOIDIENE
 fracturile colului chirurgical al humerusului si in luxatii scapulo-
humerale  , ambele ducand la deformari ale regiunii deltoidiene
cu aparitia umarului “in epolet”
 - de asemenea poate sa apara o paralizie de nerv axilar cu atrofia
muschiului deltoid si impotenta functionala.
 -Pentru punctia articulatiei scapulo-humerale: pozitia decubit
dorsal cu bratul in abductie si cotul flectat la 90 grade sprijinit pe
abdomen sau sezand cu cotul flectat si sprijinit de cealalta mana.
           1. Punctia articulatiei scapulo-humerale:

 - se face pe fata dorsala a articulatiei (capsula articulara este mai

usor abordabila si nu prezinta formatiuni anatomice care pot fi
lezate la punctionare);
 - se repereaza marginea posterioara a deltoidului si baza
acromionului (bratul este in usoara abductie);
 - acul patrunde la acest nivel cu directia spre apofiza coracoida.
REGIUNEA AXILARĂ
 Reprezinta totalitatea partilor moi cuprinse intre
articulatia scapulo-humerala , fata laterala a toracelui si
scapula.
 E o regiune de mare importanta pentru ca aici se afla
grupa ganglionilor axilari.
Are in ansamblu forma unei piramide patrunghiulare cu 4
pereti, o baza si un varf.
            Peretele anterior  
 Prezinta urmatoarele limite :

           mușchii pectoral mare și mic, fascia clavipectorală

Acest perete prezinta importanta datorita posibilitatii
comprimarii arterei axilare pentru hemostaza provizorie
sau abordul in cazul de ligatura a arterei axilare.
REGIUNEA AXILARĂ
Peretele posterior  
• E format în cea mai mare parte de fața costală a scapulei sau fosa
subscapulară și mușchiul subscapular care o acopera.În partea inferioară
participă 2 muschi: rotund mare si dorsal mare și subscapular. Prezintă
orificiile trilater și patrulater.

        Peretele medial  
 E format de m. serratus anterior peretele lateral al toracelui  alcătuit din coaste ,
mușchi intercostali acoperiți de mușchiul dințat mare.
          Peretele lateral
 E format din fața medială a articulației scapulo-humerale și fața anteromediaăa
a humerusului , acoperite de tendoanele bicepsului brahial si coracobrahial.
               Baza   
 E superficială , avînd în pozție de semiabducție forma unei  bolți concave
numită fosa axilară, cînd brațul e în adducție se transformă în șant sagital.
 Pozitia operatorie e poziția de abducție forțată în care baza axilei ia forma unui
șant vertical în fundul căreia se observă pulsatiile arterei axilare.
STRATIGRAFIA REGIUNII AXILARE
 →tegumentul prevăzut cu numeroase glande sebacee și sudoripare ;
 →planul subcutanat dispus sub formă de trabecule umplute cu
grăsime;
 →planul fascial reprezentat de fascia axilară pe care se însera
ligamentul suspensor al axilei și care-i menține forma caracteristică .
(În centru prezintă orificii pentru pătrunderea vaselor și nervilor)
cavitatea axilară ( are formă piramidală. Baza este orientată inferior și
formată de fascia axilară, iar vîrful este orientat supero-medial, între
coasta I și claviculă.
Prin acest interval, în cavitate pătrund artera și vena axilare,precum și
fasciculele plexului brahial).
1. pielea ( groasă)
2. stratul celulo-adipos subcutanat
3. fascia superficială
4. fascia proprie ( formează teci pentru mm. trapez și lat al spatelui)
5. mușchii superficiali( m. trapezius, în porțiunea supero-medială a
regiunii; m. Latissimus dorsi , în porțiunea Inferolaterală)
6. fascia profundă (aponevroză +În loja supraspinată, mai profund de
mușchiul omonim se găsește pachetul vasculo-nervos suprascapular+În
loja infraspinată – pachetul vasculo-nervos este format din a. circumflexa
scapulae, r. descendens a. transversae colli, venele lor emisare.)
7. mușchii profunzi: supraspinat, infraspinat, teres major, teres minor
8. scapula
9. m. subscapular
10. fascia subscapulară
11. m. serratus anterior
12. strat de țesut conjunctiv lax spațiul celular subscapular
13. coastele și mușchii intercostali externi
COMUNICĂRILE CAVITĂȚII AXILARE
1. Prin vîrful axilei – cu trigonul omoclavicular și
spațiul interscalen.Aici trec artera și vena axilare,
ramuri ale plexului brahial.
2. Prin patrulaterul Velpeau (humero-birondo-
tricipital) – cu regiunea deltoidiană. Conține
a. c i r c u m f l e x a h u m e r i p o s t e r i o r și n. axilar
3. Prin orificiul trilater (trigonul birondo-
tricipital)– cu regiunea scapulară. Conține
a circumflexa scapulae.
4. Prin trigonul humero-rondo-tricipital – cu
r e g i u ne a pos t e r i oa ră a brațului. Aici trec
n.radial și a. brahială profundă.
5. Pe traiectul arterei brahiale - cu spațiile
profunde din regiunea anterioară a brațului.
• Importanţa practică:
1. Hemostaza provizorie – la originea arterei
2. Ligatura arterei - seg. suprapectoral
3. Poziţia operatorie- abducţia maximă
4. Metastazele canceroase- la nivelul
nodurilor limfatice cu prognostic
nefavorabil
5. Procese inflamatorii-
limfadenite, hidrosadenite,
flegmoane, furuncule.
6. Anastomozele -refacerea circulaţiei în
obstruări, ligaturi ale arterei axilare
• Ligaturarea arterei axilare :La origine încrucişeazǎ mijlocul
claviculei, unde poate fi comprimatǎ pentru realizarea
hemostazei provizorii la nivelul membrului superior. Dǎ
ramuri colaterale ( artera toracicǎ superioarǎ, artera
toracoacromialǎ, artera toracicǎ lateralǎ, artera subscapularǎ şi
cele douǎ artere circumflexe humerale.
• vena axilarǎ ( antero-medial de arterǎ )
• plexul brahial este prezent în axilǎ prin fasciculele sale şi prin
ramuri colaterale (nervii pectorali laterali şi mediali, nervul
toracic lung, nervii subscapulari, nervul toracodorsal).
• noduri limfatice axilare (20-30) repartizate în grupe
superficiale şi profunde,legate între ele printr-o rețea de vase
limfatice formând plexul limfatic axilar
 Flegmoanele la nivelul umarului:
• Flegmonul spaţiului celular subdeltoidian
se deschide pe marginea anterioară sau
posterioară a muşchiului deltoid. Se secţionează
pielea, stratul celuloadipos subcutanat, fascia
proprie, se denudează şi se ridică în sus muşchiul,
apoi se pătrunde fără secţionare în spaţiul
subdeltoidian.
• Dacă incizia se efectuează pe marginea
posterioară a muşchiului, e im portant a nu trauma
n. axilaris, care pătrunde în muşchi prin punctul de
intersecţie a liniei trasate inferior de la marginea
posterioară a apofizei acromiale a scapulei spre
marginea posterioară a muşchiului deltoid.
• în legătură cu aceasta, pentru drenarea
flegmoanelor paraarticulare ale articulaţiei
umărului, se folosesc inciziile longitudinale prin
muşchiul deltoid, mai aproape de marginea lui
anterioară, unde lezarea ramurilor mici ale n.
axillaris nu e urmată de complicaţii grave.
• Flegmonul fosei axilare se deschide printr-o incizie
dusă puţin posterior de linia de proiecţie a arterei
axilare (marginea anterioară a învelişului pilos al
fosei axilare). în acest caz pe cale sîngerîndă se
secţionează numai pielea, stratul celuloadipos
subcutanat şi fascia. Ulterior, toate manevrele se
efectuează prin desfacerea
ţesuturilor întru evitarea lezării
pachetului vasculonervos.
 Flegmonul fisurii antescapulare cel mai des se
deschide pe marginea medială a scapulei printr-o
incizie de 8-10 cm a pielii, a stratului celuloadipos
subcutanat, a muşchilor trapez, romboid şi dinţat
anterior. Buzele rănii se depărtează, marginea
medială a scapulei se trage posterior şi extern şi se
pătrunde în spaţiul celular prescapular, situat între
faţa anterioară a scapulei cu muşchiul subscapular
şi peretele toracelui. Puroiul se evacuează. în
cavitate se introduce un dren.
ARTICULATIA
UMARULUI
SCAPULOHUMER
ALĂ
CAPUL HUMERAL ESTE DE 3 ORI MAI MARE DECÂT FAȚAARTICULARĂ A
SCAPULEI,ACEASTA FIIND COMPLETATĂ DE LABRUM GLENOIDALE,
PENTRU MAJORAREA CONGRUENȚEI ÎNTRE CELE 2 FEȚE DE ARTICULAȚIE
CAVITATEA ARTICULARĂ – ESTE ÎNGUSTĂ. SE PROIECTEAZĂ: POSTERIOR
–SUB ACROMION,ÎNTRE PORȚIUNEA ACROMIALĂ ȘISPINALĂ A
MUȘCHIUULI DELTOID, LA EXTERIOR: PE LINIA CE UNEȘTE
EXTREMITATEA ACROMIALĂ A CLAVICULEI CU APOFIZA CORACOIDĂ.
CAPSULA ARTICULAȚIEI UMĂRULUI ESTE FORTIFICATĂ DE
URMĂTOARELE LIGAMENTE:
- LIG. CORACOHUMERAL
- LIG. CORACOACROMIAL
- LIGG. GLENOHUMERALE SUPERIOR, MEDIU ȘI INFERIOR,
DE MUȘCHII:
- ANTERIOR ȘI MEDIAL – MUȘCHII SUBSCAPULAR CORACOBRAHIAL,
CAPĂTUL
LUNG AL BICEPSULUI, PECTORALUL MARE;
- LATERAL – MUȘCHIUL DELTOID
 Puncte de rezistență scăzută ale capsulei articulare,permit în unele cazuri de
inflamație purulentă, extinderea puroiului prin:
• prin recesul axilar – în cavitatea axilară
• prin bursa subscapulară – în loja osteofibroasă
subscapulară
• prin teaca intertuberculară – în spațiul subdeltoid

La locul de inserție a mușchilor care înconjoară articulația

scapulo-humerală există 7 burse sinoviale, care de asemenea pot
servi drept substrat de răspîndire a procesului inflamator.
• În cazul fracturii sau luxatiei la nivelul
articulatiei scapulo-humerale este posibil
deteriorarea nervului axilar,care poate duce la
paralizia muschiului deltoid
• Fracturile colului chirurgical al humerusului si
luxatiile scapulo-humerale duc la deformari ale
regiunii deltoidiene cu aparitia umarului “in
epolet”
COMPLICAȚIILE ASOCIATE LUXAȚIEI DE UMĂR
COMPLICATII : - osoase – fracturi-luxatii-
vasculare - nervoase- ruptura tendonului lung
al bicepsului - luxatiarecidivanta –
instabilitatea anterioara a umarului
TRATAMENT= reducerea ortopedica cetrebuie
practicata de urgenta +/- anestezie
!Toate metodele de reducere sunt urmate de
imobilizare
!Se urmareste paralizia n.axilar cu pierderea
functiilor deltoidului – fizioterapie etc - daca dupa
6 sapt nu sunt semne de revenire se practica teste
de conductibilitate
CAI DE ACCES PE
ARTICULATII,VASE SI NERVI LA
NIVELUL UMARULUI
 Calea de acces Djanelidze
• Bolnavul este culcat pe spate cu
membrul în abducţie şi ridicat în sus.
Incizia începe la 2 cm de articulaţia
sternoclaviculară, se prelungeşte pe
claviculă pînă la apofiza caracoidă a
scapulei, apoi continuă în jos prin
sulcus deltoideopectoralis. Se
secţionează pielea,
fascia, parţial muşchiul pectoral mare,
periostul şi cu ajutorul răzuşei se
descoperă clavicula.

Ultima se secţionează cu ferăstrăul

de sîrmă. Marginile claviculei se

depărtează cu depăr
 Calea de acces Petrovski
Se practică o incizie în formă de „T”. Porţiunea orizontală a inciziei,lungă de
10-12 cm,trece pe faţa anterioară a claviculei, iar cea verticală coboară cu 5 -6
cm în jos de la mijlocul ramurii orizontale.

Clavicula se secţionează cu ferăstrăul (cum a fost indicat mai sus) sau se

rezecă subperiostal porţiunea ei sternală.
Dacă se ligaturează artera subclaviculară, circulaţia sanguină colaterală se
realizează prin anastomozele arterei transversale a gîtului cu artera
circumflexă scapulară, a arterelor circumflexe anterioară şi posterioară a
braţului cu artera circumflexă a scapulei şi, de asemenea, a arterei toracice
interne cu ramurile arterei axilare.

Calea de acces asupra plexului brahial, ce este situat mai lateral şi mai
profund de artera subclaviculară, este analoagă celei descrise.
 Descoperirea arterei axilare şi a ramurilor
plexului brahial.

• Linia de proiecţie a inciziei propusă de Pirogov trece pe marginea

anterioară a învelişului pilos al fosei axilare. Sînt cunoscute, de
asemenea, liniile de proiecţie Usfranc (la linia dintre treimea
anterioară şi medie a lăţimii fosei axilare) şi Langenbek
(prelungirea sulcus bicipitalis medialis în direcţia fosei axilare).
 Calea de acces Pirogov
• Bolnavul e culcat pe spate cu un sul sub umeri. Membrul superior este în
abducţie sub un unghi drept. Incizia se practică pe proem inenţa
muşchiului coracobrahial, adică la 1 cm anterior de proiecţia arterei
subclaviculare (pentru a evita lezarea venei subclaviculare, situată mai
medial). Lungimea inciziei constituie 6-8 cm. Se secţionează pielea,
stratul celular subcutanat, fascia superficială. Apoi secţionăm fascia
proprie ce formează
teaca pentru muşchiul coracobrahial şi capul scurt al bicepsului braţului.
Muşchii se îndepărtează şi^pe o sondă,se secţionează foiţa posterioară a tecii
muşchiului (fig. 236). In ligaturarea arterei subclaviculare circulaţia
colaterală se restabileşte prin anastomozele arterei transversale ale gîtului
(din artera subclaviculară) cu artera circumflexă a scapulei şi ramurilor
intercostale ale arterelor toracice interne şi laterale. Nervul median este situat
anterior de arteră. Pentru a descoperi nervul radial,e necesar a ridica toate
componentele pachetului vasculonervos şi, posterior de artera axilară, pe
tendonul muşchiului dorsal mare, găsim
trunchiul nervului. Tot aici,pe peretele posterior al cavităţii, lîngă orificiul
patrulater, este situat nervul axilar (n. axilaris). Nervul ulnar se găseşte m
edial de artera axilară.
PUNCTIA LA
NIVELUL
UMARULUI
PUNCTIA LA NIVELUL UMARULUI
reprezinta patrunderea cu un ac de punctie in
cavitatea articulara

• Scop:
-explorator(celulariatea lichidului sinovial)
-evacuator: hidrartroza=lichid articular in exces
hemartoza=singe in articulatie
-terapeutic:introducere de subst medicamentoase(antibiotice, subst
viscoelastice)
• Indicatii:
• -artrite ac si cr cu hidratroza
• -analize de laborator din lichidul sinovial
• -exam bacteriologic, biochimic, histologic
• -in traumatisme cu hemartroza masiva
• -in distrugerea articulara incipienta
• Locuri de electie:
• -articulatia umarului se practica pe fata dorsala, bratul in usoara abductie, sub baza
acromiomului deltoidului si baza acromionului, acul introdus cu directia spre
apofiza coracoida

• Instrumente:
• -ace de punctie de diverse marimi
• -seringi
• -pense anatomice
• -substanta dezinfectanta tip Betadina sau alcool iodat
• -xilina 1%
• -comprese, plasture
• -eprubete sterile
• -tavita renala
• -medicamente
• -cimpuri sterile pt izolat articulatia.
 PREGATIREA PACIENTULUI:

• psihic: i se explica tehnica si se ia consimtamintul

• -fizica:-se spala locul de punctie
• - se dezinfecteaza(anterior se rad pilozitatile daca e cazul)
- badijonarea zonei cu alcool iodat
- se aseaza in pozitie de relaxare a articulatiei.
-Pentru punctia articulatiei scapulo-humerale: pozitia decubit
dorsal cu bratul in abductie si cotul flectat la 90 grade sprijinit pe abdomen
sau sezand cu cotul flectat si sprijinit de cealalta mana.
• -Se mentine articulatia ce urmeaza a fi punctionata in pozitia ceruta de
medic de catre o asistenta; sunt necesare 2 asistente una supravegheaza
bolnavul si pozitia, cealalta serveste medicul cu materialele necesare,
pregateste si eticheteaza eprubetele cu lichidul recoltat pentru analize de
laborator.
 Artroscopia de umăr
• Artroscopia de umăr este o intervenție
chirurgicală miniinvazivă (cu “laserul”, cum se
spune în mod eronat în popor), care asigură
diagnosticarea și tratarea multor afecțiuni ale
articulației umărului.
 Indicațiile artroscopiei
• Traumatismele, suprasolicitarea sau degenerările survenite cu vârsta pot
duce la deteriorări ale componentelor articulatiei
scapulohumerale.Ca urmare apare o inflamaţie ce produce durere şi
duce la imobilizarea umărului.
• De multe ori repausul, aplicaţiile locale cu gheaţă, administrarea orală
de antiinflamatoare sau injectarea lor subacromial, fizioterapia,
reuşesc să scadă inflamaţia şi să restabilească funcţia normală a
umărului. Ȋn situaţiile în care toate aceste măsuri nu reuşesc să aducă o
ameliorare semnificativă a durerii, se in în calcul intervenţia
chirurgicală, cea mai elegantă dintre toate fiind artroscopia.

!!!!! O serie de investigaţii: analize de laborator, radiografie de umăr,

echografie şi RMN de umăr ajută clinicianul să stabilească diagnosticul de
boală şi dacă este cazul, se recomandă artroscopia.
 Indicaţiile de rutină ale
artroscopiei de umăr sunt:

•leziunile de cartilaj articular, mai ales cele în care se produce detaşarea

unui fragment în articulaţie
• leziunile de labrum
• instabilităţile de umăr
• luxaţiile recidivante de umăr
• leziuni ale tendonului lung al bicepsului
•prezenţa unor ciocuri pe marginea inferioară a acromionului ce pot înţepa tendoane
• bursite rezistente la tratament medicamentos
• calcificări de tendoane
• rupturi ale muşchilor ce constituie coafa rotatorilor
• umăr îngheţat (sau umăr înţepenit)
 Planificarea intervenției
• Pacientul va face un consult preanestezic înaintea actului
chirurgical. I se vor face o serie de investigaţii standard:
analize de sânge, electrocardiogramă, radiografie de torace.
Dacă este necesar se va face o echografie de cord sau altă
investigaţie care se impune. Pacientul are datoria să spună
medicului ce medicaţie ia, deoarece uneori este necesară
întreruperea acesteia şi înlocuirea ei cu o alta până după
operaţie. Această abordare este necesară în special în cazul
celor care iau anticoagulante: Plavix, Trambostop, Sintrom
etc.
• Anestezia poate fi generală (în această situaţie pacientul este
adormit) sau loco-regională (în acestă situaţie numai
umărul şi membrul superior respectiv este anesteziat).
Durata unei intervenţii este variabilă în funcţie de
patologie, dar în medie este de o oră.
 Procedura chirurgicală:
• Operaţia se poate realiza cu pacientul poziţionat în două feluri. Scopul acestor
poziţii este să ofere chirurgului vizibilitate maximă la nivelul articulaţiei.
Fiecare are avantajele şi dezavantajele ei, rămânând la latitudinea chirurgului
ce poziţie să adopte în funcţie de modul în care este antrenat. Aceste
poziţii sunt:
• poziţia de stat la plajă (beach-chair position):
pacientul stă în şezut, ca pe un şezlong;
• poziţia de decubit lateral: pacientul este

poziţionat pe o parte, cu braţul depărtat de corp, având ataşat de mână o mică

greutate ce asigură o tracţiune de deschidere a spa
 Pregatirea de Operatie
• Ȋnaintea începerii intervenţiei, chirurgul va desena pe umăr,
cu un marker, reperele osoase şi punctele de incizie, acestea
ajutându-l în cursul operaţiei.
Apoi umărul este badijonat cu o soluţie antiseptică și
pacientul va fi acoperit cu câmpuri sterile.
Se folosesc mai multe portale (sau incizii de intrare în
articulaţie). Acestea sunt mici, de maximum 0,5cm.
• Ȋn mod uzual se folosesc trei abordări (posterior, anterior şi
lateral), însă ele se pot suplimenta în funcţie de situaţie.
• Cel mai utilizat portal de intrare este de obicei cel posterior. Pe
acesta se introduce un telescop ce permite vizualizarea
elementelor articulare care sunt mărite de 10 ori şi totodată
captează imaginea pe care o transmite unui monitor poziţionat în
faţa chirurgului.
• Pe celelalte portale se introduc instrumente de lucru (de tăiat,
de înnodat, de apucat etc., ba chiar şi mici şuruburi care se vor
prinde în os, numite ancore).
• a) Poziţionarea camerei în spaţiul articular b)
Vedere artroscopică
• a) Poziţionarea camerei în spaţiul subacromial
b) vedere artroscopică: A.C.-acromion, D.- deltoid,
S.P.- supraspinos
 Finalizarea:
• La finalul operaţiei zonele de incizie se cos şi se acoperă cu
pansamente sterile. Ȋn unele situaţii pentru a favoriza
eliminarea serului se lasă timp de 12 ore un mic tub
intraarticular. În funcţie de patologia avută sau doar pentru
confort, pacientul va purta o orteză de umăr.
Postoperator:
• Pacientul va sta 2 ore într-o cameră specială a terapiei
intensive unde i se vor monitoriza funcţiile vitale, iar apoi
va fi transferat într-o rezervă obișnuită. De obicei spitalizarea
este de cel mult o zi, în această perioadă admnistrându-i-se
antibiotice şi antialgice.