Sunteți pe pagina 1din 42

Particularități morfologice și de

structură ale dinților temporari


SISTEME DE NOTARE A DINȚILOR

Pentru notarea DT se utilizează în prezent


următoarele sisteme:
• sistemul universal de notare
• sistemul de notare PALMER
• sistemul internațional de notare
Sistemul universal de notare
• adoptat de ADA
• se începe cu litera A (M2 superior dreapta) și se continuă cu
celelalte litere, în ordine alfabtică, în sensul acelor de
ceasornic, definind întâi dinții maxilari apoi cei mandibulari
• numerotarea se încheie cu litera T (M2 inferior dreapta)
• pentru DP se utilizează în mod similar cifrele de la 1 până la 32
Sistemul de notare Palmer
• pentru DT se utilizează primele 5 litere din alfabet (A –
IC, E – M2)
• litera corespunzătoare dintelui se înscrie într-un sistem
de 2 linii care se întâlnesc în unghi drept:
– o linie verticală care corespunde liniei mediane
– o linie orizontală care corespunde planului de ocluzie
• pentru DP se folosesc cifre de la 1 la 8 care se înscriu în
sistemul celor 2 linii descris mai sus
Sistemul internațional de notare
• recomandat de FDI
• fiecare dinte este notat cu 2 cifre arabe:
– prima cifră definește tipul dentiției și hemiarcada
– a 2-a cifră precizează dintele
• pentru DT prima cifră poate fi: 5, 6, 7 sau 8, iar a 2-a: 1, 2, 3,
4 sau 5
• pentru DP se utilizează cifrele 1, 2, 3 și 4 pentru definirea
hemiarcadei și cifre de la 1 la 8 pentru a preciza dinții
 Dinţii temporari se deosebesc de dinţii permanenţi prin număr,
dimensiune, formă, culoare şi structură
 20 de dinți, 4 hemiarcade: IC, IL, C, M1, M2
  !!! M1 permanent ocupă poziţia a VI-a pe arcadă
Culoarea DT este mai deschisă decât cea a DP
• DT au o culoare alb-alburie, alb-albăstruie întrucât
smalțul lor este mai alb și mai opac decât cel al DP
Dimensiunea DT este mai  decât cea a DP
• Rădăcinile sunt mai lungi decât coroanele 
raportul coroană – rădăcină în DT diferă de
raportul întâlnit în DP
Forma – coroanele DT sunt mai scurte, mai globuloase și mai
înguste la colet decât coroanele DP
• rădăcinile DT sunt lungi și subțiri, desprinzându-se aproape
direct din baza coroanei, fără a exista un trunchi radicular
comun
• rădăcinile M temporari sunt mai evazate, depășind proiecția
conturului coronar
• camera pulpară este mai voluminoasă decât la omologii
permanenți
INCISIVII TEMPORARI
Trăsături de grup
 forma coroanei ≈ permanenți, dar dimensiuni mult mai
reduse; variațiile de dimensiuni ale lateralilor sunt extrem de
rare

pe fața orală: cingulum mai puțin accentuat


fața vestibulară este ușor convexă, iar cea palatinală este concavă

 marginea incizală este netedă, unghiul mezial este mai ascuțit, iar cel
distal mai rotunjit
 centralii inferiori au unghiuri inegale

 !!!! ABSENȚA lobilor de creștere (dg ≠)


INCISIVII TEMPORARI
Trăsături de grup

 camera pulpară: voluminoasa in raport cu dintele, are


formă de evantai cand este privita dinspre vestibular,
cornul mezio-vestibular este foarte aproape de
suprafață

 în zona apicală rădăcina prezintă o înclinare spre V și


D în concordanță cu deplasarea intraosoasă a
succesionalilor

 există un singur canal radicular larg, ovalar, care se


termină cu foramenul apical larg
Incisivul central superior
Incisivul central superior
INCISIVII TEMPORARI
Incisivul central superior
- diametrul mezio-distal al coroanei ≥ cu înălţimea cervico-
incizală a coroanei

- muchia incizală este aproape dreaptă chiar înainte ca abrazia sa


devină evidentă, dar are şi o uşoară ascendenţă spre distal,
prezintă creste cervicale vestibulare şi palatinale

- unghiul mezio-incizal este drept, iar cel disto-incizal este rotunjit


Incisivul central superior
INCISIVII TEMPORARI
Incisivul central superior
- liniile de dezvoltare nu sunt de obicei evidente pe coroană; astfel
suprafața vestibulară este netedă

- pe suprafața linguală se observă creste marginale bine definite și un


cingulum distinct ce se extinde până aproape de muchia incizală

- rădăcina este conică, înclinată cu apexul către distal şi convexitatea către


vestibular

- zona apicală se termină cu numeroase canale accesorii


Aspectul pulpei dentare
Incisivul central inferior
Incisivul central inferior
INCISIVII TEMPORARI
Incisivul central inferior

- cei mai mici dinți din dentiția temporară

- coroana are mai puține angulații și un aspect simetric

- zona mezială a camerei pulpare este cea mai superficială

- creste marginale șterse

- dimensiunea cervico- incizală > mezio-distală

- unghiuri incizale simetrice

- rădăcina este mai rotunjită decât a omologului permanent și este înclinată


distal și este de aproximativ doua ori mai lungă decât coroana
Incisivul central inferior
Incisivul lateral superior
Incisivul lateral superior
INCISIVII TEMPORARI
Incisivul lateral superior
- forma incisivului maxilar lateral este similară celui central, dar
coroana este mai mică
- marginea incizală este netedă, cu unghiul disto-incizal
mai rotunjit decât la incisivii centrali
- lungimea cervico-incizală a coroanei este mai mare
decât diametrul mezio–distal
- cingulum-ul este mai puțin proieminent și nu prezintă
niciodată foramen caecum
- rădacina are aceeasi formă cu a centralului, dar este mai lungă
comparativ cu coroana
Incisivul lateral superior
Incisivul lateral inferior
Incisivul lateral inferior
INCISIVII TEMPORARI
Incisivul lateral inferior
- forma incisivului lateral mandibular este similară
celui central mandibular, dar este mai mare ca
dimensiune, cu excepția dimensiunii vestibulo-
linguale
- fața linguală poate prezenta o concavitate mai
pronunțată între crestele marginale
- cingulum mai proeminent decât al IC inferior
- marginea incizală este ușor înclinată spre distal
- rădăcina mai lungă decât IC inferior
Incisivul lateral inferior
CANINII TEMPORARI

Trăsături de grup:

- Au coroane mai mici și mai globuloase și un cuspid agresiv


până la 4-5 ani când apare abraziunea fiziologică

- Dupa 4-5 ani, caninul devine globulos, scurt, fără cuspid

- Prezintă un cuspid ascuțit ce se abrazează în timp, cu 2 pante


cuspidiene de obicei inegale

- La caninul superior este mai afectata de abraziune panta M, iar


la caninul inferior este mai afectata panta D
CANINII TEMPORARI
Trăsături de grup:
- Prezintă creastă longitudinală pe fețele vestibulară și orală

- Fața orală: - cingulum, ce se continuă spre incizal cu o


creastă de smalț ce imparte suprafața orală în 2
suprafețe concave

- Camera pulpară este voluminoasă, are forma romboidală și


prezintă un singur corn pulpar care se continuă treptat, fără
nici o constricție cu canalul radicular

- Caninii sunt dinți monoradiculari, au radacina de 2 ori mai


lungă decât coroana, iar in zona apicală aceasta este
înclinată spre distal
Caninul superior
Caninul superior
CANINII TEMPORARI

Caninul superior

- coroana are o formă mai mult sau mai puțin simetrică care se
termină cu un cuspid ascuțit și este mai mare decât caninul
inferior

- prezintă o proeminenţă cervicală vestibulară pronunţată, urmată


de o constricție a marginii cervicale

- fața orală, foarte convexă, prezintă un cingulum bine dezvoltat și


două creste, una mezială și una distală
CANINII TEMPORARI

Caninul superior

- prezintă pante cuspidiene destul de evidente - panta mezială a


cuspidului este de obicei mai mare decât panta distală; pe
măsură ce copilul creşte se abrazează astfel încât mezial apare
o faţeta de uzură

- vârful cuspidului se abrazeaza frecvent și permite o


diferențiere între canin temporar/canin permanent

- rădăcina, înclinată spre distal, este de două ori mai lungă decât
coroana, iar pe secțiune are formă triunghiulară ale cărei
suprafețe sunt: vestibulară, vestibulo-palatinală și disto-
palatinală
Caninul superior
CANINII TEMPORARI
Caninul inferior
Caninul inferior
CANINII TEMPORARI

Caninul inferior

- mult mai mic și mai puțin voluminos decât caninul superior


deoarece crestele cervicale, vestibulară și orală sunt mai puțin
pronunțate

- mai înalt și mai îngust

- creasta longitudinală linguală este foarte puțin pronunțată sau


chiar absentă astfel încât suprafața orală este concavă, singura
sa convexitate fiind dată de cingulum
CANINII TEMPORARI
Caninul inferior

- marginea incizală prezintă doi versanți cu pante inegale, panta


distală a cuspidului este mai mare decât cea mezială

- rădăcina, pe secțiune, are același aspect triunghiular rotunjit,


ca și caninul superior și este înclinată spre distal și ușor
vestibular
Caninul inferior

S-ar putea să vă placă și