Sunteți pe pagina 1din 32

TESTUL

CULORILOR
(LU SCHER)
FORMATOR
MIHAELA T
UD OR
CURSANT B
ADEA ANDRA-IUL
IANA
SCOP
0 EVIDENTIEREA RAPIDA A UNOR DEZORDINI
PSIHOSOMATICE SI A UNOR TULBURARI ALE
CAROR TABLOU PSIHOGEN ANTICIPEAZA
SUFERINTA FIZICA .

0 SCOATEREA LA IVEALA A PERSONALITATII /


TRASATURILOR PREGNANTE SI PATTERNURI.
OBIECTIVELE
SI
TEMELE CURSULUI
OBIECTIVE
0 CUNOASTEREA TIPURILE DE PERSONALITATE

0 PREZENTAREA SPECIFICULUI TESTELOR PSIHOMETRICE SI


TEHNICI PROIECTIVE

0 EVALUAREA PRIN TEHNICI PSIHOMETRICE SI TEHNICI


PROIECTIVE

0 EXPUNEREA PERSPECTIVELOR ALE FENOMENULUI


PROIECTIEI IN TEHNICILE PROIECTIVE

0 ADMINISTRREA TESTULUI CULORILOR


TEME
0 ASPECTE INTRODUCTIVE

0 TIPOLOGIA PERSONALITATI

0 TIPURI DE TESTE
-PROIECTIVE
-PSIHOMETRICE

0 FENOMENUL DE PROIECTIE

0 PREZENTAREA TESTULUI
CULORILOR/LUSCHER

0 ADMINISTRAREA TESTULUI
CULORILOR
PROGRAM
Curs de Weekend

9.30 – 10.30 Curs


10.30 – 10.45 Pauza
10.45 – 11.45 Curs
11.45 – 12.00 Pauza
12.00 – 13.00 Curs
13.00 – 13.15 Pauza
13.15 – 14.15 Curs
14.15 – 14.30 Pauza
Aspecte introductive

Ce rol are Psihologia

Psihologia (gr. psyché = suflet, logos = știință ) este 


știința exacta a minții si comportamentului uman.
Astfel, psihologia este studiul funcțiilor si proceselor
mentale, a experiențelor interioare și subiective -
precum gandurile, emoțiile, conștiința, motivarea,
percepția altora și personalitatea.
TIPURI DE PERSONALITATI
Tipuri de personalitate Carl
Jung
Personalitatea dupa Freud
0 Id:Id este definit de expresia psihologica a necesitatilor
biologice umane cum este foamea si setea. Id este prezent
la nastere si este mai mult sau mai putin la fel la noi toti.
De aceea manifestarea id este parte din noi si nu face
personalitatea noastra unica. Dupa Freud id este prima
data prezent la nou-nascut unde se manifesta prin
urmarirea principiilor placerii. Aceasta inseamna de fapt
ca id va indemna copilul sa-si satisfaca necesitatile
biologice primare cum este nevoia de apa pentru a
satisfice setea sau nevoia de a dormi pentru a ameliora
oboseala. Id continua sa stea cu noi toata viata. Id este o
parte non unica a personalitatii care ne ajuta sa traim.
Acesta ne face sa ne satisfacem necesitatile fiziologice
oricat de nepotrivite ar fi ele. 
0 Ego:Ego este ceva care se dezvolta drept rezultat al
experientelor pe care omul le are in viata, frustrarile si
incercarile sale. Ego se dezvolta pentru ca omul sa se integreze
in societate asa cum este ea nu asa cum ar vrea el sa fie. Ca
rezultat ego urmeaza principiile realitatii deoarece ne
permite sa facem fata situatiilor actuale in acelasi timp
prevenind satisfacerea nevoilor fiziologice imediate pe care le
avem de la id. Se spune ca ego incepe sa se dezvolte de la varsta
de 2 - 3 ani si va continua sa ramina parte din personalitatea
noastra pentru intreaga viata. Astfel putem spune ca ego
actioneaza ca un mecanism de control impiedicandu-ne de a fi
un sclav al id care este interest doar sa ne faca sa ne satisfacem
nevoile primare indiferent de cat de nepotrivite ar fi. 
0 Superego:Se dezvolta drept rezultat al valorilor pe care le
castigam de la familie si in societate. Daca acceptam aceste valori
superego devine o parte integrala a personalitatii noastre. O
parte din superego este constiinta care ne face sa ne simtim
vinovati cand facem ceva care este impotriva cererilor superego.
Astfel superego este ghidul nostru moral care ne face sa ne
conformam valorilor sociale pe care le-am acceptat de la
societate. Daca facem ceva care sa rupa aceste valori constiinta
noastra ne va face sa ne simtim vinovati. Se spune ca superego se
stabileste pe la varsta de 7 ani. 

Ego ideal:Este o alta parte a superego implicata in determinarea


dorintelor noastre de afirmare in viata si a responsabilitatilor pe
care ni le asumam. Deoarece ego ideal este parte din superego
acesta reflecta de obicei ce vor parintii nostrii sa facem in viata.
Ego ideal arata dorintele parintilor nostri pentru viitorul nostru
in viata
CELE 4 TIPURI DE PERSONALITATE
1. Colericul, ca urmare a predominării excitaţiei este neechilibrat, oscilând între
entuziasm exagerat, consumând energie mare, şi abandonarea iniţiativei, urmată,
uneori, de stări depresive, de anxietate şi de neîncredere în forţele proprii.
Colericii sunt agitaţi, impulsivi, nestăpâniţi, iritabili, încăpăţânaţi, agresivi, cu
tendinţe dedominare şi opoziţie, inegali în acţiuni.
Deoarece colericii se plictisesc repede, în activitatea lor este necesară crearea
unor motivaţii puternice pentru învăţătură, care să-i mobilizeze în muncă, să le
stimuleze iniţiativa, să le canalizeze energia şi să le dezvolte capacitatea de
organizare.
Dacă un copil coleric este convins de necesitatea disciplinei şi este numit să
răspundă deaceasta, în cadrul clasei, rezultatele vor fi pozitive, reuşind, astfel, să
se autoeduce.
Colerici manifestă trăsături pozitive ca: voiciunea, reactivitate crescută, plăcerea
de aînvinge greutăţile, bogăţia afectivă etc.
2. Sangvinicul este un tip puternic, echilibrat, optimist, curajos,
deschis, impresionabil, sensibil, energic şi mobil, bine dispus,
rezistent şi stăpânit, rapid în mişcări şi în vorbire. Învaţă uşor,
însă tot atât de uşor intervine şi procesul uitării. Se plictiseşte
repede şi are tendinţa spre superficialitate.
Copiii cu acest temperament trec repede de la o activitate la
alta, se adaptează uşor, se angajează în rezolvarea unor sarcini
şcolare fără să manifeste entuziasm exagerat, nu le place să rişte
şi nu se descurajează, sunt sociabili, uneori exuberanţi, dar
instabili în stări afective, influenţabili, uşuratici, superficiali, nu
se pot concentra, de fiecare dată, cu randament etc.
Deşi s-a spus despre sangvinic că este temperamentul ideal,
totuşi este necesară educaţia pentru a preîntâmpina formarea
unor trăsături negative de caracter şi a dezvoltării trăsăturilor
pozitive.
3. Flegmaticul se caracterizează prin predominarea inhibiţiei, el fiind
echilibrat, calm, liniştit, calculat, stabil în acţiuni, ordonat, răbdător, meticulos,
perseverent, însă lipsit de iniţiativă şi entuziasm.În procesul însuşirii
cunoştinţelor depune mai multe eforturi, dar acestea odată asimilate sunt
durabile.
Se adaptează destul de greu la situaţii noi, este un tip închis, rece, puţin
sociabil, însă prin educaţie devine destul de productiv.
4. Melancolicul este un tip slab, nerezistent la eforturi, interiorizat, trist,
timid, anxios, nehotărât, retras, nesigur, cu sentimentul inferiorităţii,
neîncrezător în forţele proprii şi visător: nu rezistă la stări tensionale, dar
este serios, conştiincios, exigent cu el însuşi, supus, sârguincios.
Copiii melancolici prin educare încrederii în forţele proprii şi printr-o
antrenare progresivă, în rezolvarea unor sarcini, devin capabili de
eforturi intense şi dau rezultate bune la învăţătură.
În lipsa educaţiei devin pesimişti, nesociabili, cu complexe de
inferioritate, consumându-se datorită eşecurilor.
Teoria personalitatii la Alfred Adler

Sursele complexului de inferioritate sunt: inferioritatea organica, rasfatul si


neglijarea.
1. Stilul dominant (cu interese sociale reduse).
Un astfel de subiect se comporta fara sa tina seama de ceilalti. Cei mai virulenti
reprezentanti ai acestui tip ii ataca direct pe ceilalti si devin sadici, delincventi
sau tirani.
Cei mai putin virulenti devin alcoolici, toxicomani sau suicidari. Adler afirma
ca prin astfel de comportamente ei ii ataca in mod indirect pe ceilalti (ii lovesc
pe ceilalti atacandu-si propria persoana).

2.  Stilul achizitiv:
-  este cel mai raspandit;
-  asteapta sa obtina ceva de la ceilalti si in felul acesta devine dependent de alti
oameni.
3.  Stilul evitant:
-  nu face incercari de a face fata sau de a lupta cu dificultatile vietii;
-  evitand problemele, acesti subiecti evita de fapt sa fie invinsi.
Cele trei tipuri descrise anterior nu sunt pregatite sa faca fata
cerintelor vietii. Subiectii sunt incapabili sa coopereze cu ceilalti, iar
discrepanta dintre stilul lor de viata si cerintele lumii reale
este suficient de mare pentru a produce tulburari psihopatologice
(nevroze si psihoze).
Acestor trei tipuri le lipseste ceea ce Adler denumea interese sociale.

4. Stilul socialmente util:


-  este capabil sa. coopereze cu ceilalti si sa actioneze in acord cu
nevoile altora.
-  persoanele apartinand acestui stil fac fata problemelor de viata
avand la baza niste interese sociale bine dezvoltate.
SPECIFICULUI TESTELOR PSIHOMETRICE SI TEHNICI
PROIECTIVE

0 Se cunosc doua tipuri generale de teste psihometrice. Testele


obiective sunt standardizate pe baza unor loturi
reprezentative de populatie si se folosesc pentru evaluarea
"cantitativa " a caracterelor personalitatii in raport cu
normele stabilite. Testele standarde de inteligenta si
"inventarele" de personalitate sunt exemple tipice.

0 TESTUL  WECHSLER  DE INTELIGENTA  A  ADULTULUI;
0 TESTUL LABIRINTULUI AL LUI PORTEUS;
0   TESTUL DE INTELIGENTA  STANFORD – BINET
0  TESTUL  WECHSLER  DE INTELIGENTA  A  ADULTULUI.
0 Testele proiective sunt menite sa evalueze raspunsurile
subiectului la stimuli sau sarcini "amorfe", ambigue sau
nestructurate. Se considera ca raspunsurile sunt
considerabil influentate de personalitatea subiectului.
Desi raspunsurile pot fi comparate cu norme stabilite
anterior, o importanta variabila este interpretarea
subiectiva pe care le-o da examinatorul.

0 TESTUL  RORSCHACH
0 TESTUL DE APERCEPTIE TEMATICA
0  TESTUL  DE  COMPLETARE  A  FAZELOR
0 TESTUL  "CASA- POM- PERSOANA"
0 TESTUL    "CONSTRUITI UN TABLOU POVESTIRE«
0 TESTUL CULORILOR/TESTUL LUSCHER
PROIECTIA SAU FENOMENUL
DE OGLINDIRE
TESTUL CULORILOR
Culoarea preferata nu face doar sa ne scoata la
iveala personalitatea si trasaturile pregnante, ci ne
ajuta si sa ne schimbam viitorul in viata.
Descoperind prin culoare ce fire avem, putem sa ne
imbunatatim slabiciunile, sa ne schimbam
comportamentul si sa ne construim un viitor
frumos!
Testul a fost utilizat in domeniul clinic, de catre
psihologi, in scopul evidentierii rapide a unor
dezordini psihosomatice precum si a altor
tulburari al caror tablou psihogen anticipeaza
suferinta fizica.
Fiind un test rapid are si dezavantaje, nu
permite un sondaj profund si foarte complex al
personalitatii, motiv pentru care autorul
acestui test, dar si alti autori, recomanda
recurgerea si la alte teste proiective, pentru
apofundarea unui caz.
Prezentare pe scurt a semnificatiei structurala celor 4
culori fundamentale:

Albastru – intunecat – reprezinta adancimea sentimentelor.


Acestei culori ii pot fi asociate urmatoarele caracteristici:
pasiv, sensibil, unificator. Aspectele sale afective: multumirea,
linistea, tandretea, dragostea, afectiunea.

Verdele – reprezinta elasticitatea vointei – ii pot fi atatsate


urmatoarele semnificatii: pasiv, defensiv, autonom, posesiv,
neschimbabil, retinut. Semnificatia sa afectiva este data de
urmatoarele adjective: persistent, incapatanare, afirmare de
sine, apreciere de sine.
Rosu-portocaliu – reprezinta forta vointei. I se pot atasa
urmatoarele adjective: excentric, activ, ofensiv- agresiv,
autonom, competitiv, operativ. Corelatele sale afective sunt:
dorinta, excitabilitatea, dominare, sexualitate.

Galben stralucitor – reinvestigativ, aspiratii mari. Are atasate


urmatoarele semnificatii adjectivale: excentric, activ, protectiv,
expansiv, investigativ, aspiratii mari. Aspectele sale afective
sunt: Variabilitatea, expectanta, originalitatea, veselia.
Culorile derivate adica maro, violet, gri, negru sunt
considerate culori auxiliare. Preferinta pentru una dintre
aceste culori acromatice poate fi considerata ca indicand o
atitudine negativa in fata vietii.
INSTRUCTIUNI PENTRU ADMINISTRARE

0 Se etaleaza in fata subiectului intreaga suita de 8 culori, cu un spatiu intre ele,


pentru a putea fi distinse cu usurinta si pe un fond de culoare mai inchis.

0 Ii spunem subiectului astfel: “ In fata dumneavoastra sunt etalate 8 culori, am


sa va rog sa alegeti pe aceea care in acest moment va este cea mai simpatica,
cea care va place cel mai mult . I se da recomandarea sa nu se gandeasca la
culorile care ii plac in viata de toate zilele, ci sa se refere in mod special la
culorile etalate in fata lui. Dupa ce subiectul alege prima culoare, o intoarcem
cu fata alba in sus si o asezam departe de suita.

0 Pe urma ii vom spune in acelasi mod: ”Acum am sa va rog, dintre cele care au
ramas sa o alegeti pe aceea care va place cel mai mult” si vom proceda tot
asa, rand pe rand, pana cand subiectul alege toate culorile. Daca se intampla
ca subiectul sa manifeste o anumita rezistenta, in sensul ca fie toate culorile ii
plac la fel de mult, fie ca niciuna nu ii place, ii vom sugera sa aleaga totusi pe
aceea care i se pare ca este cea mai simpatica decat celalalte.
EVALUARE ONLINE

http://www.consultanta-psihologica.com/testul-luscher/
VA MULTUMESC!!!