MASURAREA

TEMERATURILOR
STUDENT: ROBERT-CEZAR SANDORINO COORDONATOR: S.L.dr.ing. Virgil Iliuta

STUDENT: DAN CRISTIAN PETROVICI

FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZARE: INGINERIE MECANICA
ANUL IV
GRUPA: 430M41
 CUPRINS

• I GENERALITATI
• II SCARI DE TEMPERATURE
• III SCARA INTERNAŢIONALA DE TEMPERATURA
I GENERALITATI

• MASURAREA TEMPERATURII - IN STADIUL ACTUAL AL TEHNICII, MASURAREA TEMPERATURII CONSTITUIE O PROBLEMA

IMPORTANTA IN TOATE RAMURILE INDUSTRIALE. NECESITATEA DE A MASURA TEMPERATURI INALTE, DE A MARI PRECIZIA DE MASURARE
SI DE A TRANSMITE LA DISTANTA INDICATIILE RESPECTIVE A DUS LA ELABORAREA DE NOI METO DE DE MASURARE.
- TEMPERATURA ESTE O MARIME FIZICA DE STARE LOCALA A SISTEMELOR, CE CARACTERIZEAZA GRADUL DE INCALZIRE A MATERIEI,
DECI MASOARA INTENSITATEA AGITATIEI TERMICE A PARTICULELOR COMPONENTE. MAI PRECIS, TEMPERATURA TERMODINAMICĂ,
ESTE UNA DINTRE CELE ŞAPTE MĂRIMI FUNDAMENTALE PE CARE SE BAZEAZĂ SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE UNITĂŢI (SI). UNITATEA
TEMPERATURII TERMODINAMICE ESTE KELVINUL, SIMBOL K, DEFINIT CA FRACŢIUNEA 1/273,16 DIN TEMPERATURA TERMODINAMICĂ
A PUNCTULUI TRIPLU AL APEI.
- CONCEPTUL DE TEMPERATURĂ ESTE DEFINIT PE BAZA PRINCIPIILOR TERMODINAMICII, CU AJUTORUL UNEI SCĂRI AVÂND UN SINGUR
PUNCT FIX. ACEASTĂ SCARĂ DE TEMPERATURĂ A FOST PROPUSĂ DE WILLIAM THOMSON (LORDUL KELVIN) ÎN ANUL 1854 ŞI ESTE
CUNOSCUTĂ SUB NUMELE DE SCARA TERMODINAMICĂ DE TEMPERATURĂ. MĂSURAREA TEMPERATURII ÎN CONFORMITATE CU
DEFINIŢIA SCĂRII FUNDAMENTALE NECESITĂ, ÎNSĂ, PROCEDURI ŞI TERMOMETRE CARE SUNT DIFICIL DE REALIZAT IAR REZULTATELE CE
SE OBŢIN NU SUNT SUFICIENT DE EXACTE ŞI DE REPRODUCTIBILE.
I GENERALITATI

- DE AICI S-A NĂSCUT NECESITATEA STABILIRII UNEI SCĂRI PRACTICE DE UZ INTERNAŢIONAL, ÎN CARE MĂSURĂRILE DE TEMPERATURĂ SĂ
FIE MAI UŞOR DE EFECTUAT, SĂ FIE MAI EXACTE ŞI FOARTE REPRODUCTIBILE.
- PRIMELE TERMOMETRE AU PURTAT NUMELE DE TERMOSCOAPE, IAR VERSIUNI DIFERITE DE TERMOSCOAPE AU FOST CONSTRUITE DE
MAI MULŢI INVENTATORI CAM  ÎN ACEEAŞI PERIOADĂ. TOTUŞI, INVENTATORUL ITALIAN SANTORIO SANTORIO A FOST PRIMUL CARE A
PREVĂZUT INSTRUMENTUL SĂU CU O SCARĂ NUMERICĂ. DEŞI LUI GALILEO GALILEI I SE ATRIBUIE MERITUL DE A FI CONSTRUIT PRIMUL
TERMOMETRU ÎN ANUL 1593 (UN TERMOMETRU RUDIMENTAR CU APĂ, PRIMUL CARE A PERMIS MĂSURAREA VARIAŢIILOR DE
TEMPERATURĂ), GABRIEL FAHRENHEIT PUNEA LA PUNCT DE-ABIA ÎN ANUL 1714 PRIMUL TERMOMETRU CU MERCUR ŞI TUB CAPILAR
ÎNCHIS, ADEVĂRATUL PRECURSOR AL TERMOMETRULUI MODERN.
- ACEASTĂ INVENŢIE, ALĂTURI DE SCARA PE CARE TOT EL O VA DEFINI UN AN MAI TÂRZIU, SUNT CELE 2 CONTRIBUŢII ŞTIINŢIFICE
IMPORTANTE ALE FIZICIANULUI GERMAN. SCARA FAHRENHEIT, DEZVOLTATĂ DECI ÎN 1714, ESTE PRIMA SCARĂ DE MĂSURĂ A
TEMPERATURII IMAGINATĂ VREODATĂ ŞI  FOLOSEŞTE CA TEMPERATURI DE REFERINŢĂ PUNCTUL DE ÎNGHEŢ AL APEI - STABILIT LA 32 0F ŞI
PUNCTUL DE FIERBERE AL APEI REPREZENTAT DE VALOAREA DE 2120F
II SCARI DE TEMPERATURA
• SCARA CELSIUS - O SCARA DE TEMPERATURĂ STANDARDIZATĂ ESTE SCARA STABILITĂ ÎN MOD EMPIRIC, ÎN 1736 DE ANDERS CELSIUS
(1701 – 1744). PUNCTELE DE BAZĂ, ALESE DE CELSIUS AU FOST:
• PUNCTUL DE VAPORIZARE A APEI: 0;
• PUNCTUL DE SOLIDIFICARE A APEI: 100
• CARL VON LINNE’ (1707 – 1778) A INVERSAT SCARA, ASTFEL CĂ TEMPERATURA DE TOPIRE A GHEŢII A DEVENIT 0 GRADE, IAR
TEMPERATURA DE VAPORIZARE A APEI A DEVENIT 100 GRADE. ACEASTĂ SCARĂ PĂSTREAZĂ NUMELE LUI CELSIUS; TEMPERATURA SE DĂ
ÎN OC.
• GRADUL CELSIUS [OC] ESTE DIVIZIUNEA SCARII DE TEMPERATURA CU ACELASI NUME, CARE ATRIBUIE VALOAREA ZERO PUNCTULUI DE
TOPIRE A GHETII SI VALOAREA 100, PUNCTULUI DE FIERBERE AL APEI, AMBELE LA PRESIUNEA DE 1 ATM.
II SCARI DE TEMPERATURA

• SCARA KELVIN - ÎN 1854, LORD KELVIN OF LARGS A INTRODUS SCARA TEMPERATURII ABSOLUTE, PENTRU A ELIMINA
PARTICULARITĂŢILE TERMOMETRELOR CARE SE UTILIZAU ANTERIOR. TEMPERATURA ABSOLUTA ESTE TEMPERATURA
TERMODINAMICA MASURATA IN GRADE TERMOMETRICE ABSOLUTE PE SCARA KELVIN, FIIND UNA DIN MARIMILE FIZICE
FUNDAMENTALE ALE SI. ZERO AL SCARII ABSOLUTE ESTE –273,15 OC, TEMPERATURA LA CARE MOLECULELE UNUI GAZ NU MAI
AU ENERGIE CINETICA DE TRANSLATIE.
• GRADUL KELVIN [K] ESTE DIMENSIUNEA SCARII TERMODINAMICE DE TEMPERATURA, CARE ARE CA INTERVAL ACEEASI MARIME
CA GRADUL CELSIUS. VALORILE PUNCTELOR DE REPER ALE SCARII DIFERE, ASTFEL CA TEMPERATURII DE 0 OC II CORESPUND
273,15 K IAR CELEI DE 100 OC, 373,15 OC, DECI
T[K]=T[OC]+273,15.
II SCARI DE TEMPERATURA

• FAHRENHEIT - ESTE O SCARĂ DE TEMPERATURĂ UTILIZATĂ ÎN CADRUL SISTEMULUI ANGLO-SAXON DE UNITĂȚI DE MĂSURĂ. GRADUL

FAHRENHEIT, NOTAT CU °F, ESTE UNITATEA DE MĂSURĂ A TEMPERATURII ȘI DIFERENȚEI DE TEMPERATURĂ PE ACEASTĂ SCARĂ.
• SCARA FAHRENHEIT A FOST PROPUSĂ ÎN 1724 DE CĂTRE FIZICIANUL DANIEL GABRIEL FAHRENHEIT ȘI NUMITĂ DUPĂ ACESTA. ASTĂZI
SCARA FAHRENHEIT A FOST ÎNLOCUITĂ DE SCARA CELSIUS ÎN CELE MAI MULTE ȚĂRI CARE AU ADOPTAT S.I.. ESTE ÎNCĂ FOLOSITĂ ÎN
SCOPURI NON-ȘTIINȚIFICE ÎN STATELE UNITE ȘI ALTE CÂTEVA STATE, CUM AR FI BAHAMAS, BELIZE ȘI PALAU.
• SE CREDE CĂ FAHRENHEIT A LUAT CA PUNCT 0 AL SCALEI LUI, TEMPERATURA LA CARE UN AMESTEC MASIC ECHIVALENT DE GHEAȚĂ ȘI
SARE SE TOPEȘTE ȘI 100 (96 DE FAPT) TEMPERATURA INTERNĂ A CORPULUI UMAN. ÎN MOD FOARTE PRACTIC, ACESTA A DIVIZAT
SUCCESIV INTERVALUL OBȚINUT LA NUMERE PARE (ÎNTÂI LA 12 ȘI APOI LA 8), FAPT CARE FACE FACILĂ REALIZAREA PRACTICĂ A SCĂRILOR
GRADATE PENTRU TERMOMETRE, TOT AȘA CUM FACIL E ȘI LUCRUL CU ȚOLI (SAU ALTE CÂTEVA UNITĂȚI DE MĂSURA NONZECIMALE), LA
CARE PÂNĂ ȘI CEA MAI MICĂ DIVIZIUNE O POȚI OBȚINE PRIN SIMPLE „ÎNDOIRI” (ÎMPĂRȚIRI ÎN DOUĂ) REPETATE.
• FORMULA DE CONVERSIE A UNEI TEMPERATURI DATE DIN GRADE CELSIUS ÎN GRADE FAHRENHEIT (ȘI INVERS) DERIVĂ DIN APLICAREA
UNEI REGULI DE TREI (ȚINÂND CONT, FIREȘTE, DE DECALAJ) AL PUNCTELOR DE ECHIVALENȚĂ BINECUNOSCUTE, ANUME 32°F = 0°C ȘI
212°F = 100°C.
III SCARA INTERNAŢIONALA DE TEMPERATURA

• ÎN PREZENT ESTE ÎN VIGOARE SCARA INTERNAŢIONALĂ DE TEMPERATURĂ DIN 1990 (SIT-90), CARE S-A DEZVOLTAT DINTR-O SERIE DE
CINCI SCĂRI PRACTICE INTERNAŢIONALE DE TEMPERATURĂ ANTERIOARE, REVIZUITE ŞI ÎMBUNĂTĂŢITE LA INTERVALE DE APROXIMATIV 20
DE ANI. SIT-90 DEFINEŞTE TEMPERATURA KELVIN INTERNAŢIONALĂ, SIMBOL T90 DAR, DIN CONSIDERENTE ISTORICE, UTILIZEAZĂ ŞI
TEMPERATURA CELSIUS INTERNAŢIONALĂ, SIMBOL T90: T90 / ºC = T90 / K–273,15.
• SCARA INTERNAŢIONALĂ DE TEMPERATURĂ DIN 1990 SE BAZEAZĂ PE O SERIE DE PUNCTE FIXE DE DEFINIŢIE SI UTILIZEAZĂ PATRU
MIJLOACE DE INTERPOLARE ŞI EXTRAPOLARE:
- TERMOMETRUL CU PRESIUNE DE VAPORI,

- TERMOMETRUL CU GAZ,

- TERMOMETRUL CU REZISTENŢĂ DIN PLATINĂ,

- TERMOMETRUL DE RADIAŢIE

• ETALONATE LA UNUL SAU MAI MULTE PUNCTE FIXE; PE BAZA ACESTOR ETALONĂRI ŞI FOLOSIND ECUAŢIILE DE INTERPOLARE SPECIFICATE
ÎN SIT-90, SE STABILEŞTE ÎNTREGUL DOMENIU DE TEMPERATURĂ AL SCĂRII, DE LA 0,65 K PÂNĂ LA CEA MAI RIDICATĂ TEMPERATURĂ CE
POATE FI MĂSURATĂ PE BAZA LEGII DE RADIAŢIE A LUI PLANCK.
III SCARA INTERNAŢIONALA DE TEMPERATURA

• EXISTA DOUA MARI CATEGORII DE INSTRUMENTE PENTRU CONTROLUL TEMPERATURII BAZATE PE:
- MASURAREA MECANICA A TEMPERATURII
- MASURAREA ELECTRICA A TEMPERATURII.
• MASURAREA MECANICA A TEMPERATURII SE BAZEAZA PE PROPRIETATILE ANUMITOR MATERIALE DE A-ŞI MODIFICA FORMA FIZICA SAU
VOLUMUL DIRECT PROPORTIONAL CU TEMPERATURA APLICATA. IN ACEASTA CATEGORIE INTRA TERMOMETRELE CU MERCUR, CU
BIMETAL ŞI CELE CU DILATARE DE GAZE.

• MASURAREA ELECTRICA A TEMPERATURII SE BAZEAZA PE:

EFECTUL TERMOELECTRIC (EFECTUL SEEBECK), CARE CONSTA IN APARITIA UNEI TENSIUNI INTR-UN CIRCUIT FORMAT DIN DOUA
METALE DIFERITE ALE CAROR JONCTIUNI NU AU ACEEASI TEMPERATURA. TENSIUNEA ELECTROMOTOARE DIN CIRCUIT SE
NUMESTE TENSIUNE TERMOELECTROMOTOARE ŞI ESTE DIFERITA CA VALOARE, LA ACEEASI TEMPERATURA, FUNCTIE DE NATURA
CELOR DOUĂ METALE IN CONTACT.MODIFICAREA REZISTENTEI ELECTRICE A UNOR MATERIALE METALICE CONDUCTOARE, IN
FUNCTIE DE TEMPERATURA.
BIBLIOGRAFIE

1. DORDEA R., NITU C. – “APARATE SI METODE DE MASURAT SI CONTROL”, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1976

2. WWW.FIZICA.UNIBUC.RO

3. KATALIN AGOSTON – “INSTRUMENT VIRTUAL PENTRU MASURAREA TEMPERATURII”, CONFERINTA NATIONALA DE INSTRUMENTATIE
VIRTUALA, BUCURESTI, 2005

4. WWW.SCADA.RO

5. WWW.AMCO-OTOPENI.RO

6. WWW.BSUN.ORG