Insuficienta respiratorie acuta

Definitie

• Incapacitatea plamanilor de a face fata

nevoilor metabolice ale organismului
• Poate fi prin aport insuficient de O2 tisular sau
prin eliminarea insuficienta de CO2
 Definitie 2

• Clinic insuficienta respiratorie se def ca

PaO2<60 mmHg sau/si PaCO2>50 mmHg
 Insuficienta respiratorie hipoxemica
(tip I)
• Incapacitatea de a asigura oxigenarea

• PaO2 <60mmHg cu valori normale sau scazute ale PaCO2

 pH normal sau crescut

• Cel mai des intalnita

• Ventilatia se mentine insa suferinta pulmonara poate fi

severa
Insuficienta respiratorie hipercapnica
(tip II)

• Incapacitatea de a asigura eliminarea CO2

• PaCO2 >50 mmHg
• Intotdeauna insotita de hipoxemie
• pH depinde de nivelul de HCO3
• HCO3 depinde de durata
 Alte tipuri de insuficienta respiratorie

• Insuficienta respiratorie postoperatorie (tip III)

– Atelectazie cu scaderea volumului rezidual
functional secundara miscarilor insuficiente ale
peretelui abdominal
• Insuficienta respiratorie din starile de soc (tip
IV)
– Pacientii sunt intubati si ventilati in procesul de
resuscitare a socului
 Cauze de insuficienta respiratorie
Hipoxemica Hipercapnica
• ARDS/ALI • Obstructie de CRS
• Cauze pulmonare • Cauze neuro de
infectioase (HAP, CAP, hipoventilatie (miastenia
HCAP) gravis)
• Acutizare de BPOC • Epansamente pleurale
• Cauze cardiace (EPA) • Pneumotorax
• Embolia pulmonara • Acutizare de BPOC
• Atelectazia • Criza astmatica
• CAP = community acquired pneumonia
• HAP = hospital acquired/associated
pneumonia
• VAP = ventilator acquired/associated
pneumonia
• HCAP = hospital care associated pneumonia
 Diagnostic
• Clinic
– Semne si simptome + anamneza (dispnee, tip de respiratie,
weezing, stridor, deformari ale cutiei toracice etc…)
– Ex fizic: auscultatie (absenta murmurului vezicular, raluri
crepitante, subcrepitante …), percutie
• Etiologic
• Paraclinic
– Gaze sanguine
– Rx pulmonar
– Bronhoscopie
– CT toracic etc…
 ARDS - definitie
• Descrisa prima data de Ashbaugh si colaboratori in 1967

• Leziune pulmonara severa caracterizata de edem pulmonar non-

cardiogen , complianta pulmonara scazuta si hipoxemie refractara

• Definitia ALI/ARDS (Conferinta de Consens 1994)

– debut acut al hipoxemiei (< 24-48 ore)
– PaO2/FiO2 < 300mmHg = ALI
– PaO2/FiO2 < 200mmHg = ARDS
– radiologic infiltrate alveolare difuze
– PCWP <18mmHg si/sau absenta semnelor de hipertensiune atriala
stanga
 ARDS incidenta, mortalitate
• Incidenta
= 86 per 100,000 /an
• Mortalitate intra-spital = 38.5%
- (60% la pacientii > 85 ani)
• 191,000 cazuri anuale in US

Rubenfeld et al NEJM 2005; 353:1685-93

Notiuni de ventilatie mecanica
• Metoda suportiva in timpul anesteziei
• In terapie intensiva ventilatia mecanica este o
metoda suportiva nu curativa
• Inlocuieste ventilatia spontana atunci cand
aceasta este ineficienta pentru a asigura
supravietuirea
• Ofera timpul necesar corectarii procesului ce a
dus la decompensare
 Originile ventilatiei mecanice
Era terapiei intensive a inceput cu ventilatia in presiune pozitiva

• Ventilatoare cu presiuni negative (“plaman

de otel”)
• Ventilatia non-invaziva utilizata pt prima data la
Boston Children’s Hospital in 1928
• Utilizata extensiv in timpul epidemiei de polio
1940s– 1950
• Ventilatoare cu presiuni pozitive
• Ventilatia invaziva prima data utilizata la
Massachusetts General Hospital in 1955
• In prezent standardul ventilatiei mecanice
Plaman de otel la Rancho Los Amigos Hospital in 1953.
Plamanul de otel crea presiuni negative intraabdominale si
intratoracice, scazand debitul cardiac
 Introducere
• In cazul ventilatiei mecanice, ventilatorul
creeaza presiunea necesara ajustarii nivelului
de oxigen in plamani

• Transformarea unei energii pneumatice sau

electrice in energie mecanica destinata a
asista partial sau total lucrul mecanic
respirator al pacientului
 Indicatii

• Insuficienta respiratorie
– Oprire respiratorie
– Ventilatie inadecvata (hipercapnie)
– Hipoxemie
 Indicatii
• Insuficienta cardiaca
– Eliminarea travaliului respirator
– Scaderea consumului de oxigen
• Disfunctie neurologica
– Hipoventilatie de origine centrala
– Coma , GCS < 8
– Boli neuromusculare
 Tinte de atins

Nu normalizarea
gazelor sanguine ci
optimizarea lor
Ventilatorul
 Structura unui ventilator
• 3 elemente esentiale:
– O unitate pneumatica:
• Asigura amestecul gazelor

– O unitate electronica:
• Pentru controlul ventilatiei

– Circuitul pacientului : tubulatura

• Leaga aparatul de bolnav, asigurand transportul gazelor
Parametrii de reglat si monitorizat

– Amestec de gaze: aer + oxigen

• Procentajul in oxigen se regleaza de la 21 % (aer mediu
ambiant) pana la 100 % .
• Acest procentaj se numeste FiO2 (fractie inspirata de
oxigen).
• La valori peste 60%, oxigenul poate fi toxic pentru
tesutul bronsic si centrii respiratori
Parametrii de reglat si monitorizat

– Frecventa respiratorie:
• Corespunde numarului de cicluri efectuate de
ventilator intr-un minut
• Produsul dintre volumul curent (Vt) si frecventa
corespunde minut volumului
 Parametrii de reglat si monitorizat
– Minut ventilatia (sau volumul curent):
• Corespunde volumului de gaz insuflat de ventilator la
fiecare ciclu
• Se defineste functie de varsta, de greutate si de patologia
pacientului
• La adult: valoarea de baza este de 8 - 10 ml/kg
– Un om de 70 Kg va primi un volum curent de baza de maximum
700 ml (70 Kg X 10 ml)
Parametrii de reglat si monitorizat
- raportul I/E
· Corespunde timpului necesar insuflarii raportat la
timpul de expir
- Un raport I/E standard este de 1/2 (expirul este de 2 ori mai
lung decat inspirul).
· Timpul inspirator (Ti) este compus din 2 parti:
- O parte a insuflatiei activa in cursul careia are loc un transfer
de gaze de la ventilator la pacient
- O parte a insuflatiei este pasiva; insuflarea activa s-a terminat
dar expirul nu a inceput inca. Acest interval poarta denumirea
de timp de platou
 Parametrii de reglat si monitorizat

– Presiunea de varf
• Este presiunea maximala atinsa in timpul fazei de
insuflare activa
– Presiunea de platou
• Este presiunea masurata de aparat la nivelul piesei in Y
in timpul fazei pasive a Ti
– Presiunea medie
• Este presiunea medie in timpul unui ciclu complet (Ti
+Te)
Parametrii de reglat si monitorizat
- PEEP (presiunea pozitiva expiratorie)
· Presiunea reziduala mentinuta in caile aeriene in timpul
expirului prin inchiderea valvei de expir la nivelul reglat
· Mentine alveolele deschise la sfarsitul expirului
- Creste recrutarea alveolara
- Dar rasunet hemodinamic si risc de barotraumatism.
 Moduri de ventilatie

2 strategii ventilatorii

Ventilatie controlata in Ventilatie controlata in

volum (VC = CMV, IPPV) presiune (PC = PCV)
 Moduri de ventilatie

2 strategii ventilatorii

Ventilatie controlata Ventilatie asistata

 Moduri de ventilatie
• VC
– Prioritara este eliberarea Vt
– Parametru reglat = Vt
– Presiunile sunt rezultanta
 Moduri de ventilatie
• PC
– Prioritara este presiunea
– Parametrii reglati sunt
• Presiunea de insuflatie (presiunea maxima de atins)
• PEEP
– Vt este rezultanta
 Moduri de ventilatie
• Ventilatia in volum controlat (VC)
– Modul cel mai simplu, cel mai vechi
– Nu permite ventilatia spontana
– Un Vt prereglat este insuflat la o frecvent predeterminata,
cu un raport I/E, cu un debit inspirator si o FiO2 fixate
– Se poate fixa o PEEP
Indicatii
– Ventilatia per-anestezica
– Atunci cand nu poate fi prezervata ventilatia spontana
 Complicatii
• Leziuni induse de ventilator
– Atelectrauma/biotrauma
• Leziuni de forfecare

– Barotrauma / Volutrauma
• Presiune de vf
• Presiunea de platou
• PEEP f mare
 Complicatii
– Ventilator Associated Pneumonia (VAP)
– Sinuzita
– Sedare prelungita
– Detubare neprogramata
 Moduri neconventionale
• Ventilatia cu frecventa inalta
– Prin oscilatie
– In presiune pozitiva
– Jet ventilatia
• Ventilatia lichidiana

• Ventilatia non-invaziva
 Ce este ventilatia non-invaziva ?

• Ventilatie mecanica fara intubatie traheala (se

refera la ventilatia in presiune pozitiva)
 Tip de pacient

• Cooperant
• Sa-si poata prezerva patenta cailor respiratorii
si digestive
• Stabil hemodinamic
• Sa tuseasca eficient
• Sa inregistram un beneficiu in primele doua
ore
 Forme de insuficienta respiratorie

• Exacerbarea de BPOC
• Edemul pulmonar acut cardiogen
• Pacientul imunocompromis
• In perioada perioperatorie
• In cursul procesului de sevrare de ventilator
• ? Alte forme de insuficienta respiratorie acuta
 Interfata ventilator - pacient
• Masca nazala

www.cpapman.com
 Interfata ventilator - pacient
• Masca faciala

www.cpapscience.com
 Interfata ventilator - pacient
• Masca faciala
• Piesa bucala

www.cpapdiscountstore.com

www.cpapclinic.ca
Ventilatia in decubit ventral
Ventilatie lichidiana