Pesta

(Yersinia pestis)
 Obiective
 Istoric
 Ciclulbiologic
 Manifestari clinice
 Diagnostic
 Tratament

Images on first slide:http://www.william-shakespeare.info/bubonic-black-plague-elizabethan-era.htm

www.insecta-inspecta.com/ fleas/bdeath/Doctor.html
This slide:http://www.provincia.torino.it/scuola/cesedi/modelli/epidemie/2.4testo1fig1.htm
Istoric
Istoric

 Epidemii istorice
importante:
◦ Africa si bazinul
mediteraneean: “pesta lui
Justinian” 700-600 IC,
◦ Asia: “Black Death”1346-1353
◦ Asia: 1855-1920
◦ 1894: descoperirea bacilului
pestos la om si sobolan
(A. Yersin)

www.tomecek.com/ jay/ThePlague.html
Istoric: controverse

Shibasaburo Kitasato
(1852-1931)
Alexandre Yersin
(1863-1943)
Istoric: controverse
Rolul Cl tetani in
trismus
 12 iunie 1894 Hong Kong
 Izolarea bacililor din produse
biologice recoltate de la
cadavre
 4 august, in Lancet, este
anuntata descoperirea
bacilului pestei de catre
Kitasato: bacili mici, de
diverse morfologii
Izolarea exotoxinei
difterice
 15 iunie 1894 Hong Kong
 Izolarea bacililor Gram
negativ din bubon
 18 august – scrisoarea lui
Yersin adresata Academiei
Franceze, prin care anunta
descoperirea bacilului pestei:
bacil Gram negativ =
Pasteurella pestis = Yersinia
pestis (1944)
Istoric

• Focare epidemice recente

•India: 1994
•1994-2003: tari incurs de dezvoltare
•2015: 11 cazuri in SUA
Epidemiologie

 Incidenta creste direct proportional cu nr animalelor

infectate
 Bioterorism – agent de categ A (forme
pneumonice)
◦ Arma biologica (1300 Kaffa – Crimeea – Black Death?)
 Reemergeta
◦ India
◦ Madagascar (pesta bubonica)
◦ Izolata geografic = areal ideal pt studiul evolutiei bolii
 www.bibliopolis.org/ cromo/crom0011.htm

Ciclul biologic
 Definitie: Y. pestis  fam. Enterobacteriaceae
• BGN facultativ anaerob
• 11 specii (Y. pseudotuberculosis, Y. pestis, Y.
enterolitica)
• Antigen capsular (f1), v, w = factori de virulenta care
permit supravietuirea in interiorul macrofagelor
• Endotoxina responsabila pt simptomatologia bolii
• Foarte sensibil la caldura si uscaciune
• Rezistent la frig, supravietuind saptamani- luni de
iarna in cadavrele rozatoarelor si in dejectiile de pureci
Gazde
Mamifere
o Rozatoare, pisici
salbatice, iepuri, lincsi
o Omul
Insecte
http://www.channel4.com/history/
microsites/H/history/plaegu/plague.html
Science Picture Library
o Xenopsylla cheopis

www.exn.ca/Stories/ 2000/09/12/52.asp
 Ciclul biologic
Transmitere si gazde

Evolutia de la stadiul de agent enteric

la cel de agent transmis prin vectori ←
achizitia de mutatii genetice
 Gazde
 X. cheopis = gazda ideala pentru transmiterea bacteriei

 Dupa parazitare, anatomia intestinului puricelui permite

bacteriei sa se multiplice si sa blocheze tubul digestiv,
migrand catre stomac si impiedicand alimentarea
ulterioara!

 Pranzul ingerat de la rozatorul purtator este regurgitat

partial, la atasarea de o noua victima!

 Sangele infectat este transmis unei noi gazde (victime)!

 Insecta infectata transmite mai multor mamifere

bacteria, pana sa moara de foame.
Patogenie
 Inoculare
 Multiplicare in celule
mononucleate, la
nivelul gg regionali
 Sinteza factorilor de
virulenta
 Raspuns inflamator
local = BUBON
 Necroza hemoragica a
gg favorizeaza
bacteriemia
 Metastaze septice
Forme clinice

idcs0100.lib.iup.edu/ WestCivI/the8.htm

www.imcworldwide.org/ cbr/L1C-m2.html
Bubonica (85%) http://aci.mta.ca/Courses/
Biology/Images/bacterial
%20folder/Plague.html
Pneumonica (1-3%)
Septicemica (15%)
Pesta bubonica
Pesta bubonica
Forme clinice:
 Benigna = flictena precoce
la poarta de intrare
 Usoara = “pesta minor” =
minima adenopatie, fara
periadenita, sau durere sau
semne generale
 Severa = simptomatologie
generala, fenomene toxice,
si septicemie in ziua 5-8 de
boala
Pesta bubonica
Complicatii:

Bubonul secundar
Suprainfectia bubonului
Flictene pemfigoide
Pneumonie pestoasa secundara
Meningita pestoasa
Septicemia pestoasa secundara
Pesta pneumonica
Pesta septicemica
Cea mai severa!
Secundara/ primara
Incubatie 1-7 zile
Simptome
◦ Soc septic
◦ CID
◦ Gangrene → “Black Death”
Letalitate ~ 100% fara tratament
Pesta septicemica
Forme particulare:
◦ Pesta fudroaianta = deces la ~ ore dupa aparitia
primelor semne de boala (pesta siderans)
◦ Pesta hemoragica (pesta neagra) = sindrom
hemoragipar important (petesii, epistaxis,
gingivoragii, hemoptizie, hematemeza,
hematurie)
◦ Pesta gastrointestinala = varsaturi, scaune
diareice cu aspect sanghinolent, sau muco-
piosanghinolent
Diagnostic de laborator
 Produs biologic: sange, sputa,
LCR, tesut ganglionar
◦ Frotiu Gram, Giemsa, imunofluorescenta
◦ Culturi
◦ Inoculare la cobai
◦ Serologie
◦ Microscopie electronica
http://www.cdc.gov/ncidod/dvbid/plague/p4.htm ◦ Examen anatomo-patologic

www.einsamer-schuetze.com/natur/krankheit/pest/bedrohung.html
Diagnostic diferential
 Pesta bubonica:
◦ Adenita acuta bacteriana
◦ Tularemia (Francisella tularensis)
◦ Limfogranulomatoza veneriana (Chlamydia trachomatis)
◦ Sifilisul (Treponema pallidum)

 Pesta pulmonara:
◦ Bronhopneumonia bacteriana
◦ Tularemia pulmonara
◦ Gripa

 Pesta septicemica
◦ Malaria severa
◦ Tifosul exantematic
◦ Febra tifoida
◦ Septicemii
Tratament
Gentamicina, Dezvoltarea tulpinilor
Streptomicina, rezistente utilizarea →
Ciprofloxacin, asocieri de antibiotice
Doxiciclina, ◦ S+CIP
◦ S+SXT
Tetraciclina,
Tratamentul local =
Biseptolul,
indicat numai in caz de
Cloramfenicol, fluctuenta sau drenaj
◦ timp de 10-14 zile. spontan
Concluzii
 In 1994-2003 s-au inregistrat ultimele focare epidemice.
 Y. pestis este agent de bioterorism categoria A (forme
pneumonice).
 Y. pestis este bacil gram negativ, apartinand familiei
Enterobacteriaceae.
 Gazde sunt mamifere (rozatoare) si insecte (purici).
 Se descriu 3 forme clinice: bubonica, pneumonica si
septicemica.
 Diagnosticul de certitudine = culturi.
 Tratamentul antibiotic absolut necesar ± chirurgical.

http://www.witheridge-historical-archive.com/black-death.htm
Prezentare de caz
Tanar de 25 ani este admis pe 12.02.2011 la
CG a unui spital din New Mexico
MI
◦ Cefalee, febra (40°C), frisoane, varsatura cu debut
de 2 zile.
Istoric
◦ Vanator;
◦ in ultimele 2 saptamani a vanat si jupuit 3 vulpi, un
lynx;
◦ pe 7.02.2011, inainte de a vana lynxul, s-a taiat
accidental la mana stanga
Prezentare de caz
Examen fizic
◦ Stare generala alterata;
◦ febril;
◦ ganglion superficial palpabil in axila stanga,
cu diam ~ 10cm, sensibil la palpare;
◦ SpO2 96%, pulmonar fara raluri;
◦ TA 90/50mmHg, AV 110bpm;
◦ fara alte modificari patologice.
Intrebarea 1.
Care este perioada de incubatie?

A. 29.01 –10.02
B. 29.01 – 12.02
C. 7.02 – 10.02
D. 7.02 – 12.02
Prezentare de caz
Investigatii
◦ Hemoleucograma: leucocitoza cu neutrofilie
◦ Sindrom inflamator: VSH 
◦ Hemocultura
◦ Aspirat ganglionar
Intrebarea 2.
Ce examene solicitati pentru aspiratul
ganglionar?

A. coloratie Gram, Giemsa

B. culturi
C. examen anatomo-patologic
D. toate de mai sus
Prezentare de caz
Coloratia Gram: coci G pozitivi, unii dispusi in
perechi
Dg de etapa: Adenita bacteriana cu coci
Gram pozitivi
Tratament: Cefoxitin (Cef. Gen. I.)
Evolutie:
◦ la cateva ore de la admisie prezinta stop cardio-
respirator resuscitat
◦ In timpul resuscitarii prezinta varsatura cu aspiratie
Prezentare de caz
Dg de etapa: + Pneumonie de aspiratie;
Status post-resuscitare
Evolutie: la 6 ore de la admisie – exitus!
Rezultate investigatii:
◦ Hemocultura pozitiva cu BGN
◦ Teste biochimice – Enterobacter agglomerans (dpdv
biochimic E. agglomerans si Y. pestis sunt dificil de
diferentiat)
◦ NU se efectueaza alte teste microbiologice –
morfologia coloniilor, caractere de crestere bacteriana
sau motilitate
Intrebarea 3.
Etiologia cea mai probabila este:

A. coci Gram pozitivi neidentificati

B. Enterobacter agglomerans
C. Yersinia pestis
D. alt BGN
Intrebarea 4.
Cand ati fi inceput tratamentul si cu
ce?

A. Doxiciclina din 29.01

B. Ciprofloxacin din 7.02
C. Tetraciclina din 29.02
D. Biseptol din 10.02
Intrebarea 5.
Ce masuri profilactice ar fi trebuit
luate?

A. izolarea pacientului
B. masuri uzuale de igiena si protectie
C. masuri speciale de igiena si protectie
D. chimioprofilaxia personalului medical
contact
Bibliografie
 Bossi, P. A Tegnell, A Baka, F Van Loock, J Hendriks, A Werner, ,H Maidhof, G Gouvras. Bichat
Guidelines for the Clinical Management of Plague and Bioterrorism-Related Plague. Euro Surveill.
2004 Dec 01 9(12) (ePub).
 CDC Strategic Working Group. Biological and Chemical Terrorism: Strategic Plan for Preparedness and
Response. CDC:MMWR. April 21, 2000. 49:1-14.
 CDC Plague Home page (and linked sites). Found at http://www.cdc.gov/ncidod/dvbid/plague/index.htm.
Reviewed Mar. 30, 2005.
 Chamberlain, Neal R. Lecture on Plague. 8/3/2004. Found at
http://www.kcom.edu/faculty/chamberlain/Website/lectures/lecture/plague.htm
 Chanteau, Suzanne, Lila Rahalison, Lalao Ralafiarisoa, Jeanine Foulon, Mahery Ratsitorahina, Lala
Ratsifasoamanana, Elisabeth Carniel and Farida Nato. Development and Testing of a Rapid
Diagnostic Test for Bubonic and Pneumonic Plague. 2003. The Lancet. 361(9353):211-216.
 Cornelis, Guy R. Yersinia type III secretion: send in the effectors. The Journal of Cell Biology. August 5, 2002.
158(3):401-408
 Cowan, Clarissa, Heather Jones, Yasemin Kaya, Robert Perry, and Susan Straley. Invasion of Epithelial Cells by
Yersinia pestis: Evidence for a Y. pestis-Specific Invasin. Infect Immun. Aug 2000. 68(8):4523-4530.
 Gage, Kenneth L, and Michael Y Kosoy. Natural History of Plague: Perspectives from More than a Century of
Research. Annu. Rev. Entomo. 2005. 50: 505-528.
 Galimand, Marc, Annie Guiyoule, Guy Gerbaud, Bruno Rasoamanana, M.D., Suzanne Chanteau, Ph.D.,
Elisabeth Carniel, M.D., Ph.D., and Patrice Courvalin, M.D. Multidrug Resistance in Yersinia pestis
Mediated by a Transferable Plasmid. NEJM. Sept 4, 1997. 337:677-681.
 Girard, Jessica M, David M Wagner, Amy J Vogler, Christine Keys, Christopher J Allender, Lee C
Drickamer and Paul Keim. Differential plague-transmission dynamics determine Yersinia pestis
population genetic structure on local, regional and global scales. PNAS. June 1, 2004. Vol. 101, no
22:8408-8413.
Bibliografie
 Franz D, P Jahrling, A Friedlander, et al. Clinical Recognition and management of patients exposed to
biological warfare agents. JAMA 1997. 278:399-411.
 McBride, MT, D Masquelier, BJ Hindson, AJ Makarewicz, S Brown, K Burris, Thomas Metz, RG Langlois,
KW Tsang, R Bryan, DA Anderson, KS Venkateswaran, FP Milanovich and BW Colston.
Autonomous Detection of Aerosolized Bacillus anthracis and Yersinia pestis. Anal. Chem. 2003
75(20):5293,5299
 McGovern, Thomas W and Arthur M Friedlander. Plague. The Textbooks of Military Medicine. Found at
www.bordeninstitute.army.mil/cwbw
 Motin, VL, AM Georgescu, JP Fitch, PP Gu, DO Nelson, SL Mabery, JB Garnham, BA Sokhansanj, LL Ott,
MA
Coleman, JM Elliott, LM Kegelmeyer, AJ Wyrobek, TR Slezak, RR Brubaker, and E Garcia.
Temporal Global Changes in Gene Expression during Temperature Transition in Yersinia pestis.
Journal of Bacteriology. Sep 2004. 186(18):6298-6305.
 USAMRIID: Medical Management of Biological Casualties Handbook. Plague. Found at

http://www.vnh.org/BIOCASU/9.html