Dr.

Violeta Melinte
Obiective
Etiologie
Epidemiologie
Ciclul biologic
Manifestari clinice
Diagnostic
Tratament
Filaria
1. Wuchereria bancrofti filariaza limfatica tantari
Brugia malayi

2. Onchocerca volvulus “orbirea de rau” musca

neagra

3. Loa Loa parazitoza oculara musca de

caprioara /cal
4. Dracunculus medinensis
5. Mansonella perstans
6. Mansonella ozzardi
Istoric – filariaza limfatica
600 IC
 Vracii hindusi mentionau elefantiazisul in manuscrisele sanscrite
600-250 IC
 Barbatii afectati de elefantiazis nu erau acceptati in randul
preotilor budisti
Sec. X-XIII DC
 Medicii europeni si persani mentioneaza caracteristicile bolii
Pana in sec XIX
 Elefantiazis = singura manifestare cunoscuta a bolii
1876
 Joseph Bancroft descopera parazitul la un macelar cu elefantiazis si
abces la nivelul bratului
 Filariaza limfatica
Nematode (8 specii filaria paraziteaza omul)
Wuchereria bancrofti
Brugia malayi
 Parazitii adulti traiesc in organe cavitati, vase limfatice si
tesut subcutanat
 Larvele (microfilarii) – in circulatia sanguina si derm

Vectori (gazde intermediare) – tantari

W. bancrofti - Culex, Aedes, Anopheles
B. malayi – Anopheles si Mansonia

Culex Aedes Anopheles Mansonia

Etiologie
Gazde definitive – omul
Rezervor natural
W. bancrofti – nu se cunoaste
B. malayi – maimute, pisici
Etiologie
Filaria adult: filiforma, de culoare alba
Femela = 5 – 10 cm lungime
Masculul = 2.5 – 4 cm lungime si o coada curbata
Microfilaria = 177-296 μm lungime

Wuchereria bancrofti Brugia malayi

Epidemiologie

Filariaza – endemica in 83 tari (2002) din zone tropicale si subtropicale (Africa

Centrala, India, Thailanda, Malayezia, Philipine, Brazilia, etc. )
Epidemiologie
Ciclul biologic
Gazde: intermediare (tantarii) + definitive (omul)
Localizare: vase limfatice si ganglioni
Stadiul infectios: larvae
Transmitere: microfilariae
Diagnostic: microfilariae
Ciclul biologic
Larvele infectante inoculate de
tantar trec prin derm si ajung in
sistemul limfatic;
Se dezvolta pana la maturitate (cca
9 luni) cand ating 20-100mm
lungime;
Supravietuiesc 5-7 ani
Adultii se imperecheaza rezultand
pana la 10000 microfilarii/zi
(stadiul I de larve);
Microfilariile infecteaza tantarii si
trec in stadiile 2-3 de larve (10-14
zile)
Ciclul biologic
Patogenie
Periodicitate nocturna
Pe parcursul zilei parazitemia la nivelul sangelui
periferic – scazuta
Parazitemie maxima in intervalul orar 10p.m. – 2a.m.
(Poate fi influentata de activitatea cerebrala si vasomotricitatea vaselor
pulmonare)
Raspuns imun
Intensitatea si tipul de raspuns imun reflecta
severitatea manifestarilor clinice
Tipul de raspuns imun variaza in functie de stadiul
infectiei
Manifestari clinice
Initial asimptomatic
Mai putin de 1/3 din persoanele infectate dezvolta
simptome acute
Stadii
I. Microfilaremia asimptomatica
II. Adenolimfangita acuta (ADL)
III. Limfedem cronic/ ireversibil
Manifestari clinice suprapuse peste episoade repetate
de ADL
Adenolimfangita acuta (ADL)
Debut brusc
Febra
Adenopatie dureroasa
Limfangita retrograda (inflamatia se extinde distal de
la grupul gg afectat)
Localizare frecventa: gg inghinali, axilari, membre
inferioare, scrot
Inflamatia se remite spontan in 4-7 zile cu riscul
recaderilor (1-4/ an)
Adenolimfangita acuta
Suprainfectii bacteriene secundare in zonele
edematizate (elefantiazis)
Recaderile:
Febra ± limfangita
Eozinofilie pulmonara tropicala (raspuns hiperimun
fata de microfilariile sechestrate in plamani) – frecventa
la barbati tineri
 Tuse paroxistica si wheezing nocturn
 Pierdere ponderala

 Hipereozinofilie, Ig E ↑, Ac anti-filarii ↑

 Raspunde la tratament
Manifestari cronice
Limfedem
Frecvent la nivelul
membrelor inferioare si
inghinal, mai putin membre
superioare/ san
Initial asociat cu senzatia de
intepatura
Ulterior impastarea
tesuturilor, hiperpigmentare
si hiperkeratoza
La nivel genital – hidrocel
Manifestari cronice
Afectare renala
Chiluria
Hipoproteinemie si
anemie
Hematurie
Proteinurie (nefrita cu
CIC)
Suprainfectii
bacteriene/ fungice
secundare
Clasificare manifestari clinice
1. Asimptomatic
2. Inflamator
Limfangita (membre superioare, inferioare)
Epididimita, funiculita
Febra filariala
Orhita
Abces cu filarii

3. Obstructiv
Elefantiazis
Chiluria
Hidrocel

4. Eozinofilia tropicala pulmonara

Impact social
Disfunctii sexuale
Comunitatea in evita pe cei
afectati
Imposibillitatea de a lucra
Femeile cu semne vizibile sunt
nedorite ca sotii si alungate din
familiile din care provin
 Onchocercoza
Afecteaza populatia de-a lungul raurilor in Africa
Centrala si de Vest, dar si America de Sud, cauzand
cecitate ireversibila
Etiologie
Onchocerca volvulus
Femela 500mm
Masculul 40mm
Supravietuiesc pana la 14 ani
Gazda exclusiv OMUL (nu exista
rezervor natural animal)
Transmisa de mustele negre
(Simulidae)
Larvele traiesc in ape rapid
curgatoare
Ciclul biologic
Mustele negre ingera microfilariile din sange
Larvele migreaza din tubul digestiv in muschii
vectorului si se dezvolta pana la stadiul 3 de larve
Acestea migreaza la nivelul glandelor salivare si
infecteaza omul la momentul pranzului
Larvele de dezvolta in adulti (2-4 luni), la nivelul
unor noduli subcutanati (diam 1cm)
Adultii se imperecheaza si produc microfilariile –
simptomatologia
Ciclul biologic
Manifestari clinice
Rash, noduli –
microfilariile raman in
tesutul subcutanat
Cecitate – microfilariile
invadeaza tesuturile
ochiului
Stadiile precoce in
cazul afectarii oculare
pot fi reversibile sub
tratament (Ivermectine)
 Loaza
Etiologie: Loa loa
Parazitul se deplaseaza pe sub piele, sau traverseaza
conjunctiva
Transmitere
Vectori: muste de caprioare/ cai (Tabanidae)
Traiesc in paduri
Se hranesc in cursul zilei
Epidemiologie
Boala = endemica in padurile tropicale din
centrul si vestul Africii
Ciclul biologic
Manifestari clinice
• Perioada de incubatie 10-15 ani
• Edem al pielii (Calabar)
Manifestari clinice
Diagnostic
Examen microscopic = metoda standard
Prelevarea de sange = de preferat nocturn (parazitemie
maxima)
Diagnostic
• Examen microscopic
– Lichid recoltat din hidrocel – paraziti, celule
inflamatorii, hematii
Diagnostic
Serologie
“card test” ~ testarea glicemiei
serodiagnostic
PCR
HLG, sumar urina
Imagistica (ecografie cu frecventa inalta,
limfoscintigrafie)
Biopsie cutanata din zonele inflamate cronic
Tratament
Principii:
1. Anihilarea parazitului
2. Mentinerea unei igiene cutanate in
scopul evitarii suprainfectiilor
bacteriene, sau a reducerii
severitatii lor
3. Fizioterapie (dranaj limfatic, fase
compresive)
Tratament
Dietilcarbamazina (DEC)
Scade parazitemia
Actioneaza si asupra parazitilor adulti
Albendazol
Actioneaza doar asupra parazitilor adulti
Ivermectine
Actioneaza asupra microfilariilor produse de parazitii
adulti
Doxiciclina (in teste)
Elimina aproape complet parazitii adulti dupa 14 luni
de tratament (tinta = Wolbachia sp)
Tratament
Combinatie de 2 substante care sa tinteasca
microfilariile si parazitii adulti
DEC + Albenzadol; Ivermectina + Albendazol
Doza unica
Toaleta plagilor ± toaleta chirurgicala
Profilaxie
Evitarea intepaturilor de tantari
Plase de tantari
Vestimentatie care sa acopere cat mai mult pielea
Repelente, in special noaptea
Controlul vectorilor
Acoperirea rezervarelor de apa
Insecticide in zonele cu apa statatoare
Concluzii
1. Perechile corecte parazit – gazda intermediara
sunt:
a. Wuchereria bancrofti – tantari
b. Brugia malayi – musca neagra
c. Onchocerca volvulus – musca neagra
d. Loa loa- tantari
Concluzii
2. Sunt adevarate urmatoarele, cu privire la
filariaza limfatica:
a. Parazitemie maxima diurna
b. Parazitemie maxima nocturna
c. Toate persoanele infectate dezvolta manifestari
acute
d. Stadiul cronic este reversibil sub tratament
Concluzii
3. Eozinofilia pulmonara tropicala este
determinata de:
a. Onchocerca volvulus
b. Wuchereria bancrofti
c. Loa loa
d. Brugia malayi
Concluzii
4. Sunt adevarate urmatoarele:
a. Omul este singura gazda definitiva pentru
Onchocerca vovulus
b. Onchocercoza afecteaza populatia din desert
c. Loa loa determina afectare oculara
d. Edemul Calabar este determinat de Onchocerca
volvulus
e. Omul este singura gazda definitiva pentru
Wuchereria bancrofti.
Concluzii
5. Examenul microscopic direct al frotiului de
sange periferic, la un pacient infectat,
evidentiaza:
a. Chisturi
b. Larve
c. Paraziti adulti
d. Microfilarii
e. Niciuna de mai sus