Sunteți pe pagina 1din 36

EPITELIILE GLANDULARE

- alcătuite din celule specializate pentru funcţiile de secreţie


şi excreţie.
- Celulele glandulare au formă :
o cubică,
o prismatică etc.
- dispuse :
o izolat,
o grupat,
- totdeauna în strânse legături cu ţesutul conjunctiv, vase
sanguine şi terminaţiuni nervoase, alcătuind glande.
•Prin secreţie :
- procesele intracelulare,
- celula preia prin polul bazal substanţele necesare,
- sintetizează o nouă substanţă,
- o depozitează în citoplasmă sub formă de ;
o enclave,
o granule secretorii
o vezicule.
- Produsul sintetizat poate fi de natură:
o proteică,
o glicoproteică
lipidică.
Prin excreţie:
- procesele implicate în descărcarea (eliminarea) materialelor
sintetizate.
Dacă eliminarea se face în mediul estern - glande cu secreţie
externă.
Dacă elimarea se face în sânge (capilar) sau limfă, glande cu
secreţie internă sau glande endocrine.
Histogenetic,
- provin din ecto sau endoderm
- printr-un proces de înmugurire în mezenchimul subiacent
- se formeazză partea secretorie adenomer.
- Acesta pătrează legătura cu epiteliul de origine în cazul
glandelor endocrine prin canal excretor.
- Glandele endocrine:  
o se pierde legătura cu epiteliul de origine,
o se stabilesc legături intime cu capilarele sangvine,
o produşii elaboraţi, denumiţi hormoni trec direct în sânge.
 
Morfologic:
- celule cubice, prismatice etc.,
- strâns legate prin complexe joncţionale:
o interdigitaţii,
o desmozomi,
o bare de închidere etc., şi
-  realizează raporturi strânse cu membrana bazală şi
elementele capilare din corionul subjacent.
-  Au nuclei activi, eucromi cu 1-2 nucleoli mari.
-  Au organitele implicate în sinteza produsului de secreţie:
o aparat Golgi,
o mitocondrii,
o reticul endoplasmatic neted şi/sau rugos
CLASIFICAREA
GLANDELOR DUPĂ
MODALITATEA DE
EXCREŢIE
1. glande merocrine :
a. produsul sintetizat eliminat
prin exocitoză,
b.  cu păstrarea integrităţii
morfologice a polului apical.
c. caracteristică glandelor de
tip seros (salivare, lacrimale,
sudoripare etc.).
1.  glandele holocrine :
a.  la care produsul de secreţie este reprezentat de celulele
proprii, dezintegrate printr-un proces de degenerescenţă
(glanda sebacee).
1.  glandele apocrine (holo-merocrine) :
a. la care materialul sintetizat acumulat la polul apical, într-o
vacuolă voluminoasă, este eliminat prin dezintegrarea parţială
a segmentului apical al celulei.
b. Polul apical decapitat se reface imediat după excreţie şi
astfel începe un nou ciclu secretor,
c. glanda mamară în lactaţie.
CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE
 
-  unitate secretorie - adenomer,
o o celulă sau un grup de celule secretoare ce delimitează un
lumen
-  canal de excreţie,
o  transportă produsul de secreţie de la adenomer la exteriorul
glandei.
 
-  glandele exocrine se clasifică în:
o  I. Glande exocrine fără canal excretor;
o  II. Glande exocrine cu canal excretor.
GLANDE EXOCRINE FĂRĂ CANAL
EXCRETOR
a. Glanda unicelulară sau caliciformă,
- o celulă mucoasă,
-  dispusă în grosimea unui epiteliu de
căptuşire (mucoasa intestinală, respiratorie).
În MO,
-  are forma unui caliciu de floare (pahar de
şampanie),
-  prezintă o parte bazală mai îngustă,
o intens bazofilă,
o se inseră pe membrana bazală
o un corp globulos în formă de caliciu, cupă,
pâlnie. (cu granule secretorii (mucus))
o nucleu :
  hipecrom ovoid
  turtit
  în partea bazală a celulei
o citoplasmă :
  supranucleară cu aspect
granular (coloraţia PAS în roşu)
 cu aspect spumos, vacuolar,
necolorată, clară în coloraţie cu
HE.
În ME,
-   în citoplasma peri- şi subnucleară :
o RER bogat,
o mitocondrii şi
o ribozomi.
- Citoplasma supranucleară :
o conţine aparat Golgi voluminos cu
numeroase cisterne,
o macrovezicule şi granule de secreţie
o Mucusul de natură glicoproteică se
acumulează sub formă de granule de
secreţie, delimitate de citomembrane şi
vehiculate dinspre complexul Golgi
înspre plasmalema polului apical şi
exocitate.
b. Glanda intraepitelială :
-  mici grupări de celule
secretoare de mucus
-   dispuse în grosimea
unui epiteliu
pseudostratificat sau
stratificat (mucoasa
nazală, mucoasa
laringiană, uretra
feminina).
-   Produsul de secreţie
este eliminat într-o mică
cavitate ce comunică cu
suprafaţa epiteliului
a. Glanda
membraniformă :
-  este formată dintr-un
singur rând de celule
prismatice,
-  au funcţia de tapetare şi
pe cea de secreţie a unui
produs mucos.
-  Epiteliul mucoasei
gastrice
II. GLANDE EXOCRINE CU CANAL EXCRETOR
-   Sunt glande exoepiteliale
-   formate din
o  adenomer
o  duct sau canal excretor.
Clasificarea morfologică
După forma canalului excretor, pot fi:
-  glande simple cu un singur duct drept
- glande compuse sau ramificate,
După forma adenomerului,
-  glande tubulare,
-  glande acinoase,
-  glande alveolare,
-  glande tubulo-acinoase
-  glande tubulo-alveolare.
 
1. Glanda tubulară simplă
-  forma unui tub a cărui
perete delimitează un lumen
îngust,
-  format dintr-un rând de
celule diferite:
o enterocite,
o caliciforme,
o endocrine,
o dispuse pe o membrană
bazală, denumită glandilem
-   glanda Lieberkühn din
intestin
2. Glanda tubulară compusă:
-   canal excretor ramificat,
-   în care se deschid adenomere
de formă tubulară
-   glanda pilorică din stomac
3. Glanda acinoasă simplă :
-  adenomerul de formă globuloasă cu un perete alcătuit
dintr-un rând de celule cubice sau prismatice, ce delimitează
un lumen îngust,
-  lumenul se continuă printr-un canal excretor
-  deschis la suprafaţa epiteliului de acoperire
4. Glanda acinoasă compusă :
- un canal excretor ramificat
- în care se deschid numeroşi acini
- glanda lacrimală
5. Glanda tubulo-acinoasă compusă :
- duct excretor ramificat
- segment secretor tubular,
- terminat printr-o porţiune dilatată sub
formă de acin
- glande salivare mari, pancreasul
exocrin
6. Glanda alveolară
simplă :
-  adenomer sacciform
-  canal excretor.
glanda sebacee
7. Glanda alveolară compusă :
-  structuri secretoare alveolare
-  canal comun de excreţie
-  glandele tarsului
8. Glanda tubulo-alveolară compusă :
-  canale excretoare ramificate
-  adenomere sacciforme cu un lumen
foarte larg.
-  prostată, glanda mamară şi glandele
lui Cowper din uretra masculină
După natura produsului de secreţie elaborat, acinii pot
fi de tip :
-         seros,
-         mucos
-         mixt
Acinul seros :
-  elaborează un produs de secreţie apos,
- cu un conţinut proteic bogat în enzime
sau în precursori
În MO :
-  mici,
- formaţi dintr-un rând de celule
prismatice
- dispuse pe membrana bazală,
-  polii apicali delimitează un lumen
foarte îngust.
-  Nucleul :
o rotund,
o  eucrom,
o  nucleol mare,
o  localizat în treimea bazală.
-  Citoplasma :
o subnucleară este intens bazofilă,
o supranucleară este palidă şi cu aspect
granular, slab eozinofilă.
În ME :
- citoplasma este bogată subnuclear în RER şi
mitocondrii;
- supranuclear prezintă un compelx Golgi
dezvoltat, numeroase macrovezicule şi
granule de secreţie electronodense, denumite
granule de zimogen.
- La polul apical prezintă câţiva microvili
neregulaţi.
- Celulele sunt solidarizate prin complexe
joncţionale mai mult înspre polul bazal.
Acini seroşi găsim :
- în glanda parotidă,
- pancreasul exocrin
- parţial în glandele salivare mixte (glanda
submaxilară şi sublinguală).
 
Acinul mucos :
- mucusul, bogat în glicoproteine
În MO :
-         acinul este mai voluminos,
-         un rând de celule mai mari
-         trunchi de piramidă,
-         lumen mai larg decât la acinul
seros.
-         Nucleii :
o       turtiţi,
o       hipercromi,
o       împinşi bazal.
-         Citoplasma este slab colorată cu
aspect spumos, vacuolar în zona
supranucleară, (granule de mucus)
În ME
-         celula mucoasă este mai săracă în RER şi mitocondrii,
-         prezintă un aparat Golgi foarte dezvoltat, (supranuclear
şi granule de secreţie) limitate de membrane ce pot fuziona cu
plasmalema
-         sunt eliminate individual şi lent, tipul mucos închis.
-         între glandilem şi celulele mucoase se dispun rare celule
mioepiteliale, care asigură expulzarea produsului secretat.
- glandele salivare mixte şi în glandele mucoase pure
(esofagiene şi linguale (glandele Weber)).
 
În ME
-         celula mucoasă este mai săracă
în RER şi mitocondrii,
-         prezintă un aparat Golgi foarte
dezvoltat, (supranuclear şi granule de
secreţie) limitate de membrane ce pot
fuziona cu plasmalema
-         sunt eliminate individual şi lent,
tipul mucos închis.
-         între glandilem şi celulele
mucoase se dispun rare celule
mioepiteliale, care asigură expulzarea
produsului secretat.
- glandele salivare mixte şi în glandele
mucoase pure (esofagiene şi linguale
(glandele Weber)).
Acinul mixt, muco-seros,
-         cel mai voluminos,
-         formă sferică, alungită sau
neregulată
-         format din două tipuri de celule
secretoare:
o       celule mucoase :
         mai numeroase,
         delimitează un lumen larg
o       celule seroase :
         între celulele mucoase şi
glandilem.
         semilunele lui Gianuzzi.
         comunică printr-un canal
intercelular cu lumenul acinului.
o       Între celulele secretoare şi
membrana bazală se interpun şi aici
celule mioepiteliale
o       glandele salivare mixte:
submaxilară, sublinguală.
Celulele mioepiteliale : •În ME :
-         localizate la periferia acinului,
-         între glandilem şi polul bazal al •- citoplasma perinucleară sunt
celulei secretoare şi ductale. prezente :
În MO, •o  mitocondrii,
-         au o formă stelată,
-         aplatizată, •o  RER,
-         cu numeroase prelungiri •o  glicogen,
citoplasmatice efilate ce îmbrăţişează
adenomerul. •o  lipide
-         prelungirile sunt conectate între ele •- în prelungiri :
prin structuri joncţionale de tip gap,
desmozomi, •o proteine contractile (miofilamente
-         formează o reţea contractilă ce de actină, miozină, tropomiozină).
înconjoară unitatea secretorie. •- sunt sub controlul sistemului nervos
-         Au o citoplasmă clară în coloraţie
vegetativ simpatic sau umorali
uzuală,
-         nucleu ovalar hipercrom situat •- alveolele mamare se contractă sub
central. acţiunea oxitocinei
ORGANIZAREA MORFOLOGICĂ GENERALĂ A GLANDELOR EXOCRINE
-         La exterior sunt delimitate de o capsulă conjunctivă
-         sunt formate din :
o       stromă
o       parenchim.
-         din capsulă pornesc spre interior septe conjuntivo-vasculare,
-         compartimentează glanda în lobi şi lobuli.
Stroma :
-         este conjunctivă,
-         bogată în fibre colagene
-         fibre de reticulină,
-         cu numeroase capilare
Adenomerul (unitatea morfo-funcţională)
De regulă de tip acinos,
iar după natura produsului secretat ele pot fi de tip seros, mucos sau muco-seros,
Canalele excretorii:
-         canale intralobulare,
-         canale interlobulare,
-         canale interlobare,
-         canalul principal colector.
B. EPITELIILE GLANDULARE ENDOCRINE
-         constituie parenchimul glandelor cu secreţie internă,
-         lipsite de canale excretoare.
-         sunt în strânse relaţii cu capilarele sanguine, în care îşi
varsă produsul de secreţie, denumit hormon.
-         pot fi de natură diferită:
o       proteică,
o       glicoproteică
o       lipidică (steroidică),
-         acţionează asupra unor celule, ţesuturi sau organe
considerate “ţinte”,
b. Organizare de tip cordonal-reticular,
-         structuralizat în formă de cordoane celulare,
-         mai scurte sau mai lungi,
-         uneori anastomozate între ele,
-         delimitate de capilarele sanguine
-         suprarenală,
-         paratiroidă,
-         hipofiză
-         Celulele prezintă frecvent aparatul Golgi, nucleul,
aşezate excentric, frecvent spre polul vascular
c. Organizarea în cuiburi celulare,
-         celulele sunt aşezate sub formă de insule,
-         delimitate la periferie de capilare sanguine
-         insulele Langerhans,
-         insulele Pfflger din tiroidă
C. EPITELIILE GLANDULARE MIXTE
 
-         categorie de glande reduse numeric,
-         au o dublă secreţie, exocrină şi endocrină.
-         Cele două tipuri de secreţie pot fi realizate :
o       de aceeaşi celulă (hepatocitul)
o       de celule distincte ale aceluiaşi organ (pancreasul).
Morfologic,
Prezintă caracteristicile specifice celor două funcţii
îndeplinite, atât din punct de vedere histologic, cât şi din
punct de vedere citologic.