DISPLAZIA DE

DEZVOLTARE A
SOLDULUI

Stefan Gavriliu
 BACKGROUND

 DDS –dezvoltare anormala a soldului rezultand displazie si

posibila luxatie/subluxatie a articlulatiei coxofemurale secundara
laxitatii capsulare si a unor factori mecanici
 Anomalia de dezvoltare – structuri osoase (femur proximal si
acetabul), labrum, capsula articulara si parti moi
 Termeni specifici in functie de spectrul afectiunii
 Subluxatie
 Luxatie
 Instabilitate
 Luxatie teratologica

2
 BACKGROUND

 Crucial – diagnosticul precoce

 Ultrasonografie, alte metode imagistice de diagnostic
 Programe educationale si de screening
 Dezvoltarea de tehnici chirurgicale minim invazive pentru a
scadea morbiditatea si a facilita o recuperare cat mai rapida

3
 ANATOMIE
 Dezvoltarea normala a soldului – dependenta de
 Cresterea normala a cartilajului triradiat
 A nucleilor de osificare acetabulara (ilion, ischion si pube)
 Prezenta unui cap femural sferic si congruent cu acetabulul
(centrare)
La naştere – structuri
cartilaginoase:
• Acetabulul în totalitate
• CF în totalitate
• Colul femural parţial
• Trohanterul mare în
totalitate

La marginea acetabulului se află o structură fibrocartilaginoasă = labrum

 FIZIOPATOLOGIE

 DDS – dezvoltare anormala a soldului

 Cauza exacta – necunoscuta
 Presiune ↑↑ pe CF cartilaginos ► ↓
perfuzia vasculară ► necroza
condrocitelor
 Afectează CF şi cartilajul de creştere
 NU afectează marele trohanter (dimensiuni
normale)
 Dezechilibrul muscular
 Poate afecta creşterea şi morfologia
femurului proximal
 Contractura mm adductori ► coxa valga
 Funcţia inadecvată a mm abductori 5
 ETIOLOGIE

 Multifactoriala
 Laxitate ligamentara
 Rasa – alba - un acetabul mai ingust, neagra – incidenta
scazuta
 Pozitia in utero (20%)
 Oligohidramnios
 Sexul (80% - feminin)

 Predispozitie genetica
 AHC - x 10 la copii cu parinti cu DDS
- gemeni monozigoti – 34%, dizigoti – 3%
6
 EPIDEMIOLOGIE

 Incidenta
 Cea mai frecventa problema ortopedica la nou-nascut

 displazia - 1:60-100

 luxatia - 1:1000

 Barlow – instabilitate 1 din 60 n.n.

 60% devin stabile in prima saptamana, 80% pana la varsta de
2 luni (raman 0,2% cu instabilitate reziduala de sold)

7
 EPIDEMIOLOGIE
 Localizare
 Cel mai frecvent soldul stang la sexul feminin

 Bilateral in 20%

 Demografie
 Frecvent la Amer-indieni, Laponi, Balcani (Romania –

incidenta inca necunoscuta, dar cu regiuni endemice)

 Rar la rasa neagra

8
 PROGNOSTIC DDS
 Depistata precoce si corect – prognostic foarte bun
 Tratamentul prin reducere inchisa - prognostic bun
 Esecul tratamentului conservator – reducere deschisa –
prognostic incert, dar bun cel putin pe termen scurt

 Conform R. Graf - depistarea DDS in primele 14 zile de viata

prin eco sold si un tratament adecvat – vindecare la varsta de 3
luni

9
 TABLOU CLINIC
Semnul Ortolani (Le Damany,1912)
 Ortolani îl considera constant şi patognomonic
 După vârsta de 3 luni este semn de laxitate articulară
 Din 3 cazuri cu Ortolani +, numai unul dezvoltă luxaţie

Timpul 1 : Timpul 2 :
• abducţia coapsei la 45-60°, cu • adducţia coapsei, presând cu policele

presiune pe marele trohanter → CF plasat în plica inghinală → CF trece

10
centrat peste marginea posterioară a acetabulului
 TABLOU CLINIC
Semnul Barlow
 Primul timp ADDUCŢIE
 Al doilea timp ABDUCŢIE

Timpul 1 : Timpul 2 :
• adducţie şi presiune pe genunchi şi • abducţie şi presiune cu indexul şi
interiorul coapsei → CF părăseşte mediusul pe marele trohanter →
acetabulul reducerea CF luxat 11
 TABLOUL CLINIC
 Alte semne
 Galeazzi
 Limitarea abductiei
 Semnul pistonului
 Hiperlordoza lombara
 Asimetria plicilor gluteale
 Semn si mers Trendelenburg
(insuficienta mm.
pelvitrohanteriene)

12
 IMAGISTIC

 Ecografia de sold – dupa metoda Graf (cea mai

cunoscuta), Harcke
 Recomandare – SCREENING (coroborat cu examenul
clinic)

13
CLASIFICAREA DUPĂ GRAF
ŞOLD CENTRAT TIP I α

NORMAL
β
Tip I : • unghi  ≥ 60º, β < 77º
• stabilã dinamic
( semn Ortolani negativ)

supraveghere
ŞOLD CU RISC CRESCUT medicalã

Tip I : • unghi  ≥60º

• antecedente heredo-colaterale prezente
• concordanţã mono- sau dizigotã 14
 ŞOLD CENTRAT TIP II – ß < 77º

Tip II a : • displazie acetabularã (0 – 3 luni)

• unghi  = 50º - 59º
supraveghere medicalã

Tip II b : • displazie acetabularã (3 – 12 luni)

• unghi  = 50º - 59º
ham Pavlik

Tip II c : • displazie arhitecturalã acetabularã (0 – 12 luni)

• unghi  = 43º - 49º
imobilizare gipsata in poz. umana
15
 ŞOLD DESCENTRAT TIP D, III ŞI IV

Tip D • unghi  = 43º - 49º

• unghi ß > 77º
• labrumul este eversat
Tip III a şi b • unghi  < 43º
Tip IV • unghi  < 43º
• acoperiş cartilaginos împins caudal
 Relaxare musculara mediala

 Reducere deschisã prin abord Ludloff /Smith

Petersen si imobilizare

16
RADIOLOGIC

17
 ALTE INVESTIGATII IMAGISTICE

 Artrografia

 IRM

 CT/CT-3D – mai putin util 18

EVOLUTIA NATURALA A DDS
Cazuri netratate de DDS pot
↓
Instabilitate
↓
Modificări degenerative
aparente la vârsta adolescenţei
↓ de obicei, în câţiva ani
Degenerare severă
↓
Artroză coxo-femurală 19
(necesită tratament chirurgical în stadiile incipiente)
LUXATIA DE SOLD REPREZINTA
O COMPLICATIE A DISPLAZIEI DE
DEZVOLTARE A SOLDULUI !!!

20
 TRATAMENT DDS
 Conservator (conform R. Graf)

21
PERNA FREJKA

22
HAMUL PAVLIK

23
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL

 Chirurgical
 Relaxare musculara mediala
 Reducere deschisă
 Osteotomii de derotare (centrare-scurtare)
 Acetabuloplastii
 Artroplastii

24
 Reducere deschisa si osteotomii de bazin
Salter, Pemberton, Dega, Steel, Ganz, Chiari, Dial,
Shelf, etc.)

25
 CONCLUZII

 Diagnostic precoce, tratament precoce

 Screening ecografic + clinic

 Vindecare pana la varsta de 3 luni

Netratata – inegalitate membre pelvine, mers dificil,

durere si artroza precoce

Chiar si cu tratament corect coxartroza nu este

exclusa (mai ales daca tratamentul este inceput dupa
varsta de 2 ani) 26
REZULTATE UNDE SE APLICA DEJA
SCREENINGUL (GRAF, APRILIE 2008)
 rata tratamentului conservator al DDS a scăzut de la 12%
(1983) la 8%, (1991) si la 4% (2004).

 costurile de tratament al DDS 0/00 au scăzut de la 23.000 euro,

(1991) la 4.000 euro (2004).
 evita supradiagnosticarea şi instituirea unui tratament inutil,
costisitor, poate chiar agresiv.
 scadere dramatica a cazurilor diagnosticate tardiv care ulterior
ar fi necesitat tratament chirurgical la momentul diagnosticării de
la 3,5‰ (1991) la 0,13‰ (2004).
27
VA MULTUMESC!

28