Lumea secolului xx

3 P: pace, progres, prosperitate

3 R: razboaie, regres, relativism
 Istoricii despre lumea contemporana
• Diversitate: istorie mondială, internațională, globală
• Abordari europocentrice, vestice
• De la istoria liniara la cea a interdependentelor
• De la istoria statelor (i.e. politica) la cea a claselor si
economiei (capitalismul, Wallerstein, Hobsbawm,
Eric Wolf)
• De la istoria mare, globalizanta, la cea regionala si
locala
 Istorie sau istorii
• Paradigme geo–civilizatii, continente/contexte
• Marshall Hodgson, civilizatia Asiei, patru din cinci
apartin acelui spatiu, dupa 1500 vestul avanseaza
• William McNeill, The Rise of the West. A History of
Human Community, viziunea comprehensiva in care
difuziunea culturala, contaminarea cu modernitatea,
importurile achizitiilor moderne joaca rolul central
• Spengler, regres....scepticism
• Toynbee, ciclicitati, creșteri și descreșteri
• Contexte globale care au schimbat lumea
 Varstele istorice
• Ere si epoci – unitati cronologice inventate
• Continente si varste
• Perspective civilizationale
• Segmente
• Continuitati si discontinuitati
• Centre si periferii
• Mondializare si/sau globalizare
 Ce este secolul XX. O ERA... a
• Progresului
• Catastrofelor
• Religiilor politice
• Modernității
• Confruntării sau cooperării
– Liberalism vs. Autocrații
– Centralism vs. subsidiarizare
 Ideologii si ideocratii
• Democratie si totalitarism
• Forme noi si vechi
• Nationalism si comunism
• Genocid
• Bunastare
REVOLUTII
Guernica, 1937
 Era a revoluţiilor
• Ştiinţe şi tehnologii
• A comunicării şi mass-media
• A stilului de viaţă
• A organizării sociale
• A proiecţiei viitorului: de la certitudini, la
incertitudini
• A postmodernismelor....
 PRIN CE ESTE DIFERITA… daca
este...
• O UNITATE DE TIMP, AVAND CARACTERISTICI COMUNE,
DISTINCTE DE EPOCA PRECEDENTA, IN CARE CRIZELE SUNT
REZOLVATE PRIN SCHIMBARI REVOLUTIONARE.
• UN SIMPTOM AL SCHIMBARILOR AFLATE DEJA IN DERULARE
• ISTORIA CONTEMPORANA INCEPE ATUNCI CAND
PROBLEMELE CARE SUNT DE ACTUALITATE IN LUME CAPATA
O PRIMA VIZIBILITATE
 POLITIC
• STATUL LIBERAL vs. CONSERVATOR
• IMPERIALISM
• STATUL NATIUNE MODERN
• MONARHII VS. REPUBLICI
• MASIFICAREA POLITICII
• SINDICALISM, SOCIALISM (1889),
NATIONALISM, ANARHIE….”ce este de facut”
 ECONOMIC
• NOILE TEHNOLOGII: AUTOMOBIL, AVIATIE,
ELECTRICITATE
• AL 2-LEA VAL AL REVOLUTIEI INDUSTRIALE
• INVESTITII IN INFRASTRUCTURA SI COMODITATI
• BURSE SI RETELE ECONOMICE GLOBALE
• Imperialism economic - Competitia Europa si
restul lumii
• Schimbarea in balanta cresterii economice
 Concepte noi...concepții noi
• De la era progresului....la hiperinflație....la
boom/ul anilor douăzeci ....recesiune
....crah....costuri sociale....intervenția
statului....militarizare și planificarea
economică....fascism/nazism/comunism vs new
deal – neoliberalism ....macroeconomie
...economie de război... Regenerare
economică....asistență financiară...stat al
bunăstării....Bretton Woods....IMF, WB, GATT-
WTO....OPEC....stagflație.......monetarism...
integrare, funcționalism...spiralare etc.
 O ALTA LUME….
• TEORIA CUANTELOR,postnewtoniana, MAX
VON PLANK “DE NATURA RERUM” –
distributia energiei in spectrul normal, calculul
energiei emise sub forma de radiatie
• Niels Bohr, 1913, radiatia atomica
• Albert Einstein, Teoria relativitatii
• Lord Rutherford, natura atomului
• Freud, Interpretarea viselor
 De la certitudini la incertitudini
• De la Newton la relativism: pt. Einstein lumea
se prezinta diferit celui ce o observa in raport
cu viteza si de campul gravitational
• Teoria complementaritatii. Niels Bohr
• Werner Heisenberg – principiul incertitudinii...
• Nicolas Taleb...lebada neagra [raritate,
„impact” extrem, si previzibilitatea
retrospectiva (dar nu si prospectiva)]
 Nicholas Taleb
• “este o extrema, se gaseste in exteriorul asteptarilor
normale, deoarece nimic din trecut nu poate indica,
in mod convingator, posibilitatea aparitiei sale.
• In al doilea rand, produce un „impact” extrem.
• Iar in al treilea rand, in ciuda statutului  de
eveniment extrem, natura umana ne face sa
producem explicatiile necesare justificarii aparitiei
sale doar dupa aparitia sa, facand evenimentul sa
para previzibil si explicabil.”
Demografic
Durata vietii in lumea contemporana
 Dinamica populatiei s. 20
• Cresterea populatiei:
• 1 mld in 1804
• 2 mld in 1927 (123 ani)
• 3 mld in 1960 (33 ani)
• 4 mld in 1974 (14 ani)
• 5 mld in 1987 (13 ani)
• 6 mld in 1999 (12 ani)
Colonialism, de la 35 la 193 state
SPERANTA DE VIATA, 1000–2002

LUMEA Vest Restul

1000 24 24 24
1820 26 36 24
1900 31 46 26
1950 49 66 44
2002 66 79 64
SOURCE: Maddison (2001, 31),
 Cresterea in calitatii vietii
• Epoca de aur, 1950-1973, • Vest> anul 1000, 400,
3% anual 1500, 771; 1820, 1,204;
• 1973,neoliberalism 1, 1870, 1,960, 1930 3,458,
15% 1950, 4,579 ; 1973,
• Ordinea liberala – 1870- 11,416; 1990, 19,256
1913...la belle epoque, 1, • Restul 441 538 578 606
1,3% 860 1,091 2,072 3,372
• Intre 1914-1950 ravagii
produse de razboaie
• Cel mai putin creste intre
1820-1870
 Revolutia in comunicare
• Medii împărtăşite - • Noi tehnologii:
învăţări comune • Presa: perfecţionare
• Schimbări de formă şi tipar; creştere viteya
conţinut - cine spune, transmitere informaţie
ce, cui, prin ce canal şi (telegraf, telefon,
cu ce efecte fotografie, film,
• Propaganda şi...războiul radio, ...internet)
 Periodizare
• De cand este studiata in mediul academic: traditii nationale
versus valori globale
• Marea Britanie: pana in 1986, se studia din 1886-1945, dupa,
post 45
• Franta, 1789, dar Bedarida…post 1945
• Germania perioada nazista, reintoarcere la primul razboi
mondial
• Olanda, secolele 19 si 20
• Rusia, 1917
• Statele Unite 1917
 Dificultati ....
• Istorie nationala vs universala
• GLOBALA/MONDIALA/INTERNATIONALA
• Diferite perceptii/diferite memorii
• Surse deschise vs regula celor 30 de ani
• Istorie/stiinte sociale
• Varste/ epoci/secole
• Tranzitii vs perioade de stabilitate
 Difuzare...
• Legatura cu procesul de edificare a natiunii
politice moderne
• Discrimare...marile evenimente ale trecutului
recent...perspective
• Definitie functionala : O EVALUARE
MUTILATERALA DESPRE FELUL IN CARE IDEILE,
CONTEXTELE, ARTEFACTELE, STRUCTURILE SUNT
AFECTATE DE DECIZIILE CELOR PUTERNICI DEVIN
PRACTICI SOCIALE ALE CELOR MULTI
 Care este anul in care incepe…
• 1917…intrarea SUA in razboi, revolutia din
Rusia, bazele unei noi ordini internationale
• 1890, criza vechii lumi, acumulari economice,
tehnologice, competitie militara, legiferare
internationala (HAGA 1899, 1907)
• 1914….
• Journal of Contemporary History....dupa al
doilea razboi mondial
 Istoricii si studiul istoriei contemporane

• ‘For most historians contemporary history does not

constitute a separate period with distinctive
characteristics of its own; they regard it rather as the
most recent phase of a continuous process…’ ( G.
Barraclough, An Introduction to Contemporary
History 1964:11)
 Ce spun istoricii…
• Of course, past, present and future are part of
one continuum’ (Hobsbawm 1998:128).
 John Lewis Gaddis
• Gaddis (1995:1) a evidentiat natura oximoronica a
istoriei contemporane, ca un termen ce ilustreaza
relatia tranzitorie dintre prezent si trecut.
• Time might be considered as an extension of past
and future where the present is a fleeting interstice
between the two and the distinction between them is
contrived (Gaddis 1995:11)
 Misiune...post
• In secolul XXI marile provocari pentru istorici
sunt legate de felul in care ei analizeaza
puterea, comunitatile si cultura, in stat, dar si
local, intr-un context global, transnational, de
sus si de jos
• Istoricism – perspectiva obiectiva, sincronica
si diacronica
• Narativism –subiectiva, literara, culturala
 Si totusi...cand incepe
• 1900....3 P: pace, prosperitate,
progres...Lordul Kelvin, 27 aprilie...frumusetea
si claritatea teoriei dinamicii (Newton si
Maxwell)
• - anul in care a a aparut blitz-ul, prima
transmisiune radio, consacrarea radium-ului si
electronului, a aspirinei, electrificarea de la
Bufallo, zepelinul
 Ce o diferențiază...
1.Prezența actorilor istoriei în viața reală.
Evenimentele au trecut, s-au încheiat, martori
supraviețuiesc și pot testa cu privire la exeperiența
lor istorică.
2.Problema memoriei, nu doar ca sursă istorică, ci și ca
o formă primordială de narațiune asupra trecutului –
cu vorbele și valorile epocii, cu experiența și
perspectiva celor care dialoghează espre trecut.
 Ce o diferențiază...
3. Revenirea la evenimente, la perspectiva de scurtă
durată; noi reguli în care se agregă registrele de
cauzalitate. Oare am mai putea astăzi să nu discutăm
despre 23 august 1939 sau despre 11 septembrie
2001?
4. Impactul în spațiul public, roluri pe care le
performează istoricii în public, ca profesori, dar mai
ales ca experți, membri în varii comisii de analiză a
trecutului, inclusiv în cele care vizează aspecte juridice
 Ce o mai diferențiază...
• 5. problema dreptului și a justiției, a statului de
drept. Și aici nu ne referim doar la marile
evenimente în care istoria este judecată nu doar în
cărți, ci și în curți sau tribunale speciale (Nuremberg,
Papon, Apartheid etc.). Pe de altă parte, azi, politica
și politicieni sunt o concurență serioasă în stabilirea
cadrelor istorice. Procesul de legiferare în raport cu
memorializarea istorică, cu definirea spațiilor,
locurilor și evenimentelor istorice, este un alt aspect
distinctiv, al istoriei contemporane.