► Din punctul de vedere al caracteristicilor, metalele şi

aliajele au anumite proprietăţi care pot fi clasificate în:

fizico-chimice, mecanice şi tehnologice.
3.1. METALE ► Proprietăţile materialelor metalice sunt determinate
de structura cristalină.
► Proprietăţile oricărui material metalic pot fi modificate
prin modificarea structurii cristaline care se poate realiza
prin deformare plastică sau prin tratament termic.

PROPRIETĂŢI
FIZICO-CHIMICE
1. Proprietăţi
MECANICE
optice TEHNOLOGICE
2. Densitate
1. Rezistenţă 1. Capacitate de
3. Fuzibilitate
mecanică turnare
4. Dilatare termică
2. Elasticitate 2. Forjabilitate
5. Conductibilitate
3. Plasticitate 3. Uzinabilitate
electrică
4. Duritate 4. Sudabilitate
6. Conductibilitate
5. Rezilienţă 5. Ductilitate
termică
- tenacitate 6. Maleabilitate
7. Proprietăţi
- fragilitate 7. Călibilitate
magnetice
6. Rezistenţă la
8. Refractaritate
oboseală
9. Rezistenţă
chimică
III.3.2.
 PROPRIETĂŢI  UTILIZĂRI

Proprietăţile
Metalele au conductibilitate electrică
metalelor (proprietate fizică), deci pot fi utilizate sub
determină formă de conductori electrici.
domeniul
de utilizare.
Pentru aceasta, metalul respectiv trebuie să posede
plasticitate (proprietate mecanică) ca să permită să fie
tras în fire (proprietate tehnologică).

Avem nevoie de o foaie subţire metalică. Pentru

aceasta, utilizăm un metal care poate fi tras în foi.
Metalele Capacitatea tehnologică a metalului de a se trage în foi
se aleg în se numeşte maleabilitate.
funcţie de
proprietăţile
Deci alegem un metal maleabil. Ca metalul
acestora. să fie maleabil, el trebuie să fie plastic. Plasticitatea este
capacitatea unui metal de a se deforma sub acţiunea
unei forţe şi de nu a mai reveni la forma
iniţială după înlăturarea forţei.
III.3.3.
3.3.
 Proprietăţile fizico – chimice sunt însuşirile care determină
relaţiile metalelor cu mediul înconjurător.
 Proprietăţile fizice includ comportarea electrică,
magnetică, optică, termică, elastică.
 Proprietăţile fizico-chimice depind atât de structură cât şi
de modul de procesare al materialului.

III.3.4.
 1. Proprietăţi optice
 OPACITATEA este determinată de
faptul că undele luminoase lovind
electronii mobili din metal sunt
amortizate şi nu sunt transmise mai  LUCIUL METALIC se observă pe
departe. Printr-un corp opac nu poate suprafeţele proaspăt tăiate ale
trece lumina. metalelor şi aliajelor lor, ca urmare
Lipsit de a opacităţii lor şi a reflectării razelor
transparenţă luminoase. Luciul metalic se
accentuează prin lustruire mecanică,
 CULOARE. Marea majoritate a
dar dispare cu timpul ca urmare a
metalelor în stare compactă reflectă
reacţiilor cu atmosfera înconjurătoare;
aproape în întregime toate radiaţiile din
fac excepţie metalele nobile: platină,
domeniul vizibil şi din această cauză
aur şi argint.
sunt albe-argintii. Datorită proprietăţii
de absorbţie selectivă, câteva metale
sunt însă colorate:
- cuprul este roşu-arămiu,
- aurul este galben
3.4.
III.3.5.
 2. Densitatea
 Greutatea specifică (sau densitatea) a unui corp este masa unităţii
sale de volum. Ea se măsoară în [g/cm³] sau [Kg/m³]. Pentru a
înţelege ce este greutatea specifică, putem cântări cuburi cu latura
de 1 cm din diverse metale şi vom observa că vor cântări diferit, cu
toate că avem acelaşi volum de 1 cm³ pentru fiecare material ales.

Al
Cu
 În funcţie de densitate, metalele se
împart în metale grele şi metale uşoare.
Indicaţi relaţia dintre următoarele
 Litiul este cel mai uşor metal.
unităţi de măsură pentru densitate:
 Osmiul este cel mai greu metal. 3 3 3
g/cm ; kg/dm ; kg/m

 3 3
1 g/cm = 1kg/dm =1000 kg/m
3

Comparaţi densităţile aluminiului şi Click aici pentru răspuns.

spuns
cuprului conform cântăririi din imagine.
III.3.6.
 EXERCIŢII
1. Ordonaţi crescător metalele din diagramă după
densitatea acestora.
2. Alegeţi din diagramă metalele grele.
3. Alegeţi din diagramă metalele uşoare.

25000
3
20000 Densitatea [kg/m ]
15000

10000

5000

0
Al Cu Ti Ni Sn Sb Zn Pb Cd Be Mg Au Ag Pt

Completează portofoliul cu graficul întocmit de tine.

III.3.7.
 3. FUZIBILITATEA

Fuzibilitatea este proprietatea metalelor de a se topi.

Fiecare metal se topeşte la o temperatură fixă, iar aliajele
se topesc într-un interval de temperatură datorită
temperaturilor de topire diferite ale elementelor de aliere.
În funcţie de temperatura de topire, metalele sunt:
 uşor fuzibile  greu fuzibile  foarte greu fuzibile
(ex.:sodiul se topeşte (ex.:cuprul se topeşte (ex.:niobiul se topeşte la
la 980°C) la 1083°C) 2502° C)

III.3.8.
 EXERCIŢII
1. Ordonţi crescător metalele din diagramă după
temperatura de topire a acestora.
2. Alegeţi din diagramă metalele foarte greu fuzibile.
3. Alegeţi din diagramă metalele uşor fuzibile.

2000
Temperatura de topire[ oC]
1500

1000

500

0
Al Cu Ti Ni Sn Sb Zn Pb Cd Be Mg Au Ag Pt

Completează portofoliul cu graficul întocmit de tine.

Prezintă-l pe format A4 cu indicator.
III.3.9.
 4. DILATAREA TERMICĂ
 Dilatarea termică este proprietatea pe care o au metalele de a-şi mări
dimensiunile atunci când se încălzesc.
 Mărirea dimensiunilor liniare depinde de coeficientul de dilatare liniară ( )
care se exprimă în [grd -1]. Coeficientul de dilatare  indică cu cât creşte în
lungime o bară de 1 m , atunci când se încălzeşte cu 1°C.
 Mărirea dimensiunilor de volum este proporţională cu coeficientul de
dilatare volumică = , care este de 3 ori mai mare decât  ( = 3).

Aparat pentru
a determina
dilatarea termică

Tija metalică este plasată deasupra unui

rezervor ce se umple cu spirt şi i se dă foc
pentru a încălzi bara. Expansiunea liniară este
măsurată în capătul tijei şi indicată pe panou.

 Comentaţi imaginile.

III. 3.10.
 5. CONDUCTIBILITATE ELECTRICĂ
 Conductibilitatea electrică este proprietatea metalelor de a
conduce curentul electric, fiind caracterizată de mărimea numită
conductivitate electrică.
Conductivitatea electrică este mărimea fizică prin care se
caracterizează capacitatea unui material de a permite transportul
sarcinilor electrice atunci când este plasat într-un câmp electric.
Mărimea inversă conductivităţii este rezistivitatea electrică, cu
simbolul ρ şi unitatea de măsură ohm · metru (Ω·m).

l  Rezistenţa electrică a unui conductor este direct

R proporţională cu lungimea sa, cu rezistivitatea electrică ρ
S şi invers proporţională cu aria secţiunii sale.

Cuprul (cu   1,7 10 -8   m) este un metal cu rezistivitate electrică mică

din care se confecţionează rezistori cu rezistenţa electrică mică.
Crom-nichelul (   110 10   m) este un aliaj cu rezistivitate electrică mare
-8

din care se confecţionează rezistori cu rezistenţa electrică mare.

 Comentaţi imaginile.

III.3.11.
 CONDUCTIVITATE şi REZISTIVITATE
ELECTRICĂ
Metalele prezintă o conductibilitate de natură electrică, rezistivitatea lor creşte
odată cu creşterea temperaturii, iar sub acţiunea curentului electric ele nu suferă
modificări de structură. Metalele şi aliajele sunt folosite în electrotehnică şi se împart
în două categorii:
- metale şi aliaje de înaltă conductivitate electrică: Ag, Cu, Al, Au, Pt, alamă,
bronz, duraluminiu care se folosesc pentru linii electrice, conductoare de bobinaj etc.
- metale şi aliaje de înaltă rezistivitate, care se utilizează pentru rezistoare,
elemente de încălzire electrică, rezistenţe de precizie. Cele mai utilizate sunt aliaje:
manganină, constantan, nichelină, alpaca, nicrom, kanthal.


Comentaţi imaginile.

procesor

Rezistor variabil
(potenţiometru)

Placă de bază III.3.12.

 6. CONDUCTIBILITATE TERMICĂ
 este proprietatea metalelor de a mijloci propagarea căldurii din aproape
în aproape, de la o regiune cu o anumită temparatură spre o zonă cu o
temperatură mai coborâtă.
 se caracterizează prin conductivitate termică =  [W/(m·K)].
 Conductivitatea termică reprezintă conductibilitatea termică a unui
corp omogen şi izotrop în care o variaţie de temperatură termodinamică
de 1K (Kelvin) produce un flux termic de 1 W (watt) între două plane
paralele care au fiecare, aria de 1 m² şi sunt situate la distanţa de 1 m
unul de celălalt.

Dispozitiv pentru determinarea

conductivităţii termice

Comentaţi imaginile.
 Aparatul constă din 4 lamele metalice din
metale diferite montate pe un suport. Fiecare
lamelă metalică este prevăzută cu un indicator
pentru a arăta variaţiile de temperatură de-a
lungul fiecărei tije când aceasta este încălzită.

 Cea mai mică conductivitate termică:

bismut, mangan
 Cea mai bună conductivitate termică:
argint, cupru, aurul, aluminiu III.3.13.
 Compararea conductibilităţii termice şi
conductibilităţii electrice a metalelor
 Un conductor electric bun are rezistivitatea electrică mică
(adică el nu se opune trecerii curentului electric).
 Un material cu conductibilitate termică bună, are
conductivitatea termică mare.

450 Conductivitatea termică

Rezistivitatea electrică
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Al Cu Ti Ni Sn Sb Zn Pb Cd Be Mg Au Ag Pt

III.3.14.
 PORTOFOLIU

 Întocmiţi o listă cu metalele neferoase din diagrame,

ordonându-le descrescător după conductibilitatea electrică.

 Ordonaţi crescător metalele menţionate în funcţie de

conductibilitatea termică.

 Completaţi lista cu alte metale cunoscute.

 Întocmiţi o listă cu metalele întâlnite la voi în casă.

 Grupaţi metalele din diagrame în metale uşor fuzibile şi

greu fuzibile.

 Grupaţi metalele din diagrame în metale uşoare şi metale grele.

III.3.15.
 7. PROPRIETĂŢI MAGNETICE
 Pentru determinarea stării de magnetizare a corpurilor,
acestea se introduc într-un câmp magnetic de
intensitate H[A/m] şi inducţie magnetică B[T].
B=  H
 Materialele sunt caracterizate de constanta de material numită
permeabilitate magnetică relativă r.
unde:  este permeabilitatea absolută
r =  / o o este permeabilitatea absolută a vidului.
În funcţie de valoarea permeabilităţii magnetice relative, materialele se clasific ă astfel:

DIAMAGNETICE PARAMAGNETICE FEROMAGNETICE

slab respinse de câmpul slab atrase de câmpul puternic atrase de
magnetic (r<1) magnetic (r >1) câmpul magnetic (r>>1)
EXEMPLE EXEMPLE EXEMPLE

Bi Cu Al K Mg Pt Co Gd
Cr Mn Fe Ni
Zn Au Ag

Completaţi cu alte exemple

fiecare categorie.
III.3.16.
 8. REFRACTARITATEA
 Proprietatea materialelor solide de a rezista sub
acţiunea temperaturilor înalte, fără să-şi schimbe
compoziţia, fără a se sfărâma, fără să se înmoaie sau
să se topească.
 Se exprimă prin temperatura la care începe
înmuierea materialului prin comparaţie cu anumite
materiale etalon.
Refractalloy =aliaj refractar
Wolfram
30%Co, 20%Cr, 10%Mo, 5% W.
Se utilizează sub formă de piese de
turbine la motoare cu reacţie, rachete.

Reniu

Tantal

Molibden

Exemple de metale refractare

III.3.17.
 9. REZISTENŢA CHIMICĂ
Rezistenţa la coroziune este proprietatea
materialelor metalice de a rezista la acţiunea
unor agenţi chimici din mediul înconjurător
(aer, apă, gaze industriale etc.).
 Coroziunea este procesul de degradare lentă şi progresivă a metalelor şi
aliajelor de la suprafaţă spre interior, sub acţiunea mediului înconjurător.
 După mecanismul procesului de corodare există:
- coroziune chimică determinată de contactul metalului cu gazele uscate
- coroziune electrochimică determinată de contactul metalului cu electroliţi
(ex.: umezeală) .

Coroziunea este un proces nedorit

prin care multe metale cu potenţiale de
oxidare pozitive sau slab negative sunt
transformate în compuşi ai lor. Bine
cunoscută şi deosebit de păgubitoare
pentru economie este ruginirea ferului .
III.3.18.
 • Transcrie exerciţiul în portofoliu.
EXERCIŢII • Studiază graficele din acest capitol.
• Răspunde la întrebări.

PLATINĂ
Care este metalul
cel mai greu fuzibil STANIU
PLATINĂ
Care este metalul 4. (temperatura Care este metalul
cel mai greu de topire mare)? cel mai uşor fuzibil
1. 7. (temperatura de
(densitatea cea MAGNEZIU
mai mare)? Care este metalul topire mică)?
5. cel mai uşor
ARGINT (densitatea cea CUPRU
Care este mai mică)? Care este următorul
2. 8. conductor electric
cel mai bun ARGINT
conductor electric? Care este după argint?
6.
cel mai bun TITAN
TITAN
conductor termic? Care metal are
Care metal are
9. conductibilitatea
3. conductibilitatea
electrică mică? termică mică?
Click pe fiecare hexagon
pentru verificarea răspunsului.
spunsului
III.3.19.
 EXERCIŢII
1. Culoarea, luciu şi opacitatea • Transcrie exerciţiul în
sunt proprietăţi … portofoliu.
O P T I C E portofoliu
2. Ruginirea fierului este
• Completează aritmograful.
o formă de……. C O R O Z I U N E
3. Argintul are …. electrică şi C O N D U C T I B I L I T A T E
termică cea mai bună.
4. Prin metale nu trece lumina,
O P A C I T A T E având proprietatea de…

R E F R A C T A R I T A T E 5. Wolframul are cea mai bună…

6. Proprietatea de a se
F U Z I B I L I T A T E topi se numeşte ….
7. Masa unităţii de volum se
numeşte… D E N S I T A T E
8. Capacitatea metalelor de a-şi mări
D I L A T A R E dimensiunile la încălzire se numeşte
9. Metalele au….. de la gri deschis
C U L O A R E la cenuşiu închis.
10. Proprietatea metalelor de a atrage
M A G N E T I S M pilitura de fier este numită …
11.
11 Metalele în spărtură
L U C I U prezintă …… metalic.

F I Z I C O - C H I M I C E
Pentru răspuns faceţi click pe definiţie .
III.3.20.
 EXERCIŢII
Faceţi corespondenţa dintre cele două coloane.

PROPOZIŢII CARACTERISTICE
Proprietăţi fizice A. Proprietatea unui metal de a se topi.
B. Masa unităţii de volum [g/cm³].
1. Luciu
C. Proprietatea unui metal de a rezista la
2. Culoare
temperaturi ridicate.
3. Densitate
4. Fuzibilitate D. Proprietatea metalului de a conduce
5. Conductibilitate curentul electric.
termică E. Proprietatea unui metal de a-şi mări
6. Conductibilitate dimensiunile odată cu creşterea temperaturii.
electrică F. Proprietatea unui metal de a transmite căldură.
7. Magnetism
8. Dilatare termică G. Proprietatea unui metal de a străluci în
spărtură.
Click pe fiecare propoziţie H. De la alb la cenuşiu, excepţie făcând cuprul
caracteristică pentru (roşcat) şi aurul (galben).
verificarea răspunsului. I. Proprietatea unor metale de a
atrage pilitura de fier. III.3.21.