Sunteți pe pagina 1din 45

MEDICINA LEGALĂ A

ASFIXIILOR MECANICE
Asfixiile mecanice - tulburări ale metabolismului gazos
caracterizate prin privarea bruscă de oxigen şi creşterea
concomitentă a bioxidului de carbon- anoxii acute.

Clasificare:
•de aport (blocarea pătrunderii oxigenului în corp);
•de transport (blocarea transportării oxigenul la ţesuturi);
•de utilizare (blocarea utilizării oxigenului la nivel tisular).

Clasificarea anoxiilor de aport:


1. Patologice- tumori laringiene, pneumonii, boala mb.
hialine;
2. Violente- asfixii mecanice
•Oxigen insuficient în aerul respirat
•Comprimarea gîtului- spînzurare, strangulare, sugrumare
•Comprimarea toraco-abdominală
•Ocluzie
-Astuparea orificiilor respiratorii- sufocare
-Blocarea CRS
-Blocarea alveolelor pulmonare- înec
Clinic
• fază preasfixică- pierderea cunoştinţei, după circa un
minut

• fază convulsivantă- de deprimare a funcţiilor vitale şi


de apariţie a convulsiilor din cauza anoxiei cerebrale

• fază terminală- oprirea respiraţiei

În asfixii, cordul se opreşte după respiraţie şi în timp util


acest fapt este favorabil resuscitării
Semne generale de asfixie
Examen extern:
• cianoza feţei şi a extremităţilor;
• peteşii hemoragice pe conjunctiva oculară şi pe
tegumente;
• incontinenţă sfincteriană şi a veziculelor seminale;
• lividităţi violacei, pe suprafeţe întinse

Examen intern
• dilatarea şi încărcarea cu sânge a inimii drepte;
• sânge lichid;
• stază generalizată;
• emfizem/edem acut asfixic;
• peteşii pleurale/seroase
Peteşii hemoragice
Spînzurare

- Comprimarea gîtului cu un laţ traumatic acţionat de


greutatea propriului corp

- Completă/incompletă

- Tipică/atipică
Spînzurare
Examen extern
• lividităţi în jumătatea inferioară a corpului;
• pe corp – leziuni de violenţă (lovirea de unele obiecte din jur);

• şanţ de spînzurare
- gălbui-maroniu, pergamentat
- oblic ascendent şi întrerupt la nivelul nodului
- situat în 1/3 superioară a gîtului
- adîncime maximă la punctul opus nodului
- lăţime şi adîncime funcţie de tipul de laţ (moale, semidur,
dur)
- poate permite identificarea laţului

Pe gît- posibil echimoze şi excoriaţii datorate degetelor şi unghiilor


victimei
Spînzurare

Examen intern
• infiltrate hemoragice în părţile moi ale gâtului;
• hemoragii în muşchii sternocleidomastoidieni;
• hemoragii perilaringiene sau în capsula tiroidei;
• fractura cartilagiilor laringelui;
• fractura osului hioid;
• ruperea intimei carotidei;
Spînzurare incompletă tipică
Spînzurare incompletă atipică
Direcţia şanţului de spînzurare
Tanatogeneza

1. Mecanism anoxic
2. Mecanism hemodinamic
- Spînzurare ”albastră”

3. Mecanism reflex inhibitor- spînzurare ”albă”

4. Fractură a CV cervicale înalte

5. Spînzurarea răstignire
Tipul de moarte

• Medico-legal- violentă

• Juridic
- suicid- în majoritatea cazurilor
- accident
- crimă
Strangulare
Examen extern
1. Şanţ de strangulare
• Situat în ½ a gîtului •
• orizontal,
• complet (neîntrerupt),
• unic sau multiplu;
2. semne de luptă pe corp;
3. excoriaţii pe gâtul victimei, în
încercarea de a detaşa laţul.

Examen intern- ca în
spînzurare Ştrangulare cu laţul şi tentativa
victimei de a se elibera prin
introducerea mâinilor sub laţ.
Strangulare
ML- moarte violentă
Mecanism anoxic
Mecanism hemodinamic

Juridic
- Crimă- cel mai frecvent
- Suicid- rar, nu este imposibil
- Accident
Sugrumare
Examen extern
• Pe gît- echimoze ovalare şi
excoriaţii;
• semne de luptă pe corp;
• uneoriechimoză opusă
leziunilor de sugrumare prin
comprimarea gâtului victimei
pe un plan dur (sol,
proeminenţe).

Examen intern- ca în
spînzurare
Excoriaţii şi echimoze
produse prin sugrumare
Infiltrat hemoragic şi fracturi
Compresiunea toraco-
Examenabdominală
extern
• echimoze, excoriaţii pe corp;
• emfizem subcutanat cu crepitaţii gazoase;
• cianoză intensă a feţei

Examen intern
- fracturi costale
- leziuni organe interne

! Discrepanţă între gravitatea leziunilor externe şi


interne
Compresiunea toraco-abdominală
ML- moarte violentă
Mecanism anoxic
Deces într-un interval mai lung de timp- semnele
generale de asfixie sînt bine exprimate

Juridic
Crimă
Accident
Sufocarea
Examen extern:
• Excoriaţii şi echimoze în jurul
nasului şi gurii Leziuni
• Cianoză pe faţa
internă a
• Posibil buzelor,
- fractură piramidă nazală prin
sufocare
- leziuni pe braţele victimei,
prin imobilizarea acesteia
Examen intern
• infiltrate pe faţa internă a
buzelor, prin comprimare de
dinţi
Sufocarea
ML- moarte violentă
Mecanism anoxic

Juridic
- Crimă
- Accident
Obstruarea CRS
• cianoza cadavrului
• prezenţa corpilor străini la nivelul orificiului glotic
sau la alt nivel pe CRS
• leziuni pe mucoasa CRS produse de corpul străin;
• leziuni ale dinţilor
• infiltrat hemoragic în mucoasa CRS adiacent
corpului străin
Obstruarea CRS
ML- moarte violentă
Mecanism anoxic
Mecanism reflex

Juridic
- Crimă- leziuni importante ale mucoasei bucale,
dinţilor, mucoasei faringiene
- Accident- mai ales copii
- Suicid- mandarini
Înec
Clinic
• Fază de apnee voluntară – 30-60 sec.- hipercapnie

• Fază de dispnee inspiratorie- 1 min- se inspiră şi înghite apă

• Fază de dispnee expiratorie- reflex de expulsie

• Fază convulsivă- victima apare şi dispare de la suprafaţa apei

• Pauza respiratorie

• Respiraţii terminale şi deprimarea funcţiilor vitale (căderea cadavrului


la fundul apei), de oprire a funcţiilor vitale şi transportarea trupului
inert de apele curgătoare. Se inspiră cea mai mare cantitate de apă
- posibil lovirea cadavrului de obiecte din apă
Înec
1. Macerarea pielii = timpul de şedere în apă:
• 3 – 6 ore = pielea palmelor albă şi încreţită la degete;
• 3 – 5 zile = încreţirea întregii palme (“mâna de
spălătoreasă”);
• 6 – 8 zile = acelaşi proces la nivel plantar;
• 10 – 15 zile = detaşarea pielii palmare în lambouri şi
detaşarea părului;
• 15 – 25 zile = detaşarea pielii sub formă de “mănuşă”;
• 30 – 40 zile = detaşarea unghiilor;
• 8 – 10 luni = saponificarea (adipoceara);

2. Depunere de mîl, alge pe corp

3. Spumă la orificiile respiratorii externe- ”ciuperca


înecatului”;

4. Leziuni postmortem- animale acvatice, pietre, poduri,


ambarcaţiuni
Înec

Macerarea Fazele înecului


tegumentelor
mâinii (şedere
în apă timp de
8 zile).
Înec
Examen intern
• emfizem hidroaeric şi edem caracteristic
înecării- pulmoni măriţi de volum, cu greutate
crescută, elasticitate pierdută (aerul este înlocuit
cu lichid);

• peteşii Paltauf- pleural- ruperea septurilor


alveolare;

• apă în stomac, eventual plante sau mâl.


Înec
Examene complementare
• fragmente de organe cu circulaţie terminală pentru
evidenţierea diatomeelor = formaţiuni silicoase de
diferite forme, evidenţiate microscopic în organe sau
fragment de stern dacă moartea se datorează înecului.
Lipsesc în cazul aruncării în apă a unui cadavru;

• sânge pentru determinare alcoolemie;

• punctul de congelare a sângelui din cavităţile stângi ale


cordului prin metoda crioscopică – în înec în apă
sărată punctul crioscopic este superior celui normal, iar
în apă dulce e inferior.
Înec

Mecanismul de
pătrundere a
diatomeelor

Diatomee –
aspect
microscopic
Înec
ML- moarte violentă
Mecanism- FV şi IC
În apă dulce- apa trece din alveole în sînge- hemodiluţie,
hipervolemie, hemoliză cu hiperpotasemie
În apă sărată- apa trece din sînge în alveole-
hemoconcentraţie şi asfixie- vasoconstricţie
pulmonară reflexă, hipoxemie, hipercapnie

Posibil mecanisme reflexe:


- Exteroceptorii cutanaţi
- Mucoasa laringo-traheală
- Spasm glotic la pătrunderea apei
Înec
Juridic
- Suicid
- Accident
- Crimă
- Disimularea unei crime
- Schimbarea locului faptei
Atmosferă săracă în oxigen
- Pungi de plastic pe cap sau blocarea în spaţii reduse-
mai ales copii- accident
- Suicid
- Acte autoerotice
- Crimă

Autopsie
- Semne generale de asfixie
- Posibil urme lăsate de pungă pe gît