SPONDILARTRITELE

Spondilita anchilozanta

Prof. Dr. Ruxandra Ionescu

 Spondilartritele(SpA)
•Un grup de boli care au în
comun caracteristici
•SpA etiopatogenice, genetice,
Nediferenţiată clinice, radiografice
•Artrita cronică • Sacroiliita şi inflamarea
• juvenilă •Artrită spinală
•Spondilită •Psoriazică
Anchilozantă • Entezita si artrita
•Artrită / periferică
spondilită • Manifestări extra-
•Asociată cu
•Artrită articulare
•BII
•Reactivă • Asociere HLA B27

• Linden VD et al. Capitolul 10. In: Firestein, Budd, Harris, McInnes, Ruddy and Sergent, eds. Kelley’s Textbook of Rheumatology:
Spondyloarthropathies. 8th ed. Saunders Elsevier; 2009: p.1170
•BII – Boala Inflamatorie a Intestinului •Sieper J. Arthritis Res Ther 2009;11:208
 Spondilita anchilozanta
• Prototipul spondilartritelor
• Afectarea inflam. artic sacroiliace si schelet axial
• Evolutia spre anchiloza (70% cazuri in 10-15 ani)
• Prevalenta 0,2%-1%
Norvegia 1,4%, Japonia 0,4%

• Afectate persoane tinere (decada 3)

• Mai frecventa barbati (B/F=3/1)
 Spondilita anchilozanta (AS)
Boala inflamatoare cronica ce duce la anchiloza

• Afectare articulatii sacroiliace - coloana

• Enteze (pana la 98%)
 Articulatii periferice (pana la 30%)
 Ochi
 Tegument
 Intestin
 Paman, inima, rinichi
•Stadiul final al SA
 Etiopatogenia SpA axiale
• Teren genetic
Gene HLA :HLA-B27, B60, B61,
Gene non HLA : ERAP-1, IL-23R, IL-12
• Factori mediu
Infectii (ex Klebsiela pneumoniae)
Traumatisme
Fumat ?
• Dereglare imune
 •HLA
•B27
Teren genetic
GENELE CMH
•HLA-B27 -argumente
1. Studii epidemiologice
- 90% pacienti SA sunt HLA B27 +
(prevalenta HLA B-27 populatie 8%)
- 5% dintre subiectii HLA B27 dezvolta SA
- 20% dezvolta SA daca au antecedente familiale SpA
Distributia geografica boala – distributie
HLAB27
Pen.Scandinava 15% HLAB 27+ –SpA >1%
Japonia <1% HLA B27+ -SpA 0,4%
 TERENUL GENETIC

2 .Studii modele experimentale

HLA B27 cauzeaza artrita ?
Animale transgenice HLA B27 dezvolta:
1. artrita periferica, axiala
2. inflamatie intestinala, genitala, cardiaca
3. leziuni cutanate asemanatoare psoriazis
CONDITII : A ) gena HLA B27 + mediu poluat germeni
 Factorii de mediu
1. Microbiota anormala intestinala
Inflamatie subclinica intestinala la aproximativ 60%
dintre pacientii cu SpA
Manifestari clince intestinale la 6 % dintre pacienti SA
Sacroiliita si spondilita apar la 10-20% dintre pacientii
cu BII
Tipare genetice comune BII si SA
-STAT3, IL-23, Th -17, alterari imunitate innascuta
 Agenti infectiosi identificati in SA

• Klebsiella pneumoniae la pacienti cu SA

>90 in coproculturi
titruri crescute Ac anti Kb
• Chlamydia, Shigella, Salmonella, Yersinia- artritogene
• Mimetism molecular HLA B27- agenti infectiosi
Peptid 6AA identic HLAB27- Klebsiella
• TLR si imunitatea innascuta rol important
Macrofagele, celulele dendritice produc IL-23 ca raspuns la ag. infectiosi
intest. prin stimulare TLR
IL-23 stimuleaza celulele imunitatii dobandite(Th17)si innascute cu
producere IL-17/IL-22
 Celulele imunitatii innascute si dobandite produc IL-17, TNF-
α, si IL-22, ducand la manifestarile clinice din SpA
Main effector
Celule raspuns imun cytokines
dobandit

TH17 T cell IL-22

Entesita

IL-17
IL-23 TNF-α IL-17 IL-22
Celule raspuns imun
Celule Dendritice innascut
Osteoproliferare
γ T cell
IL-17
IL-23 IL-22
iNKT cell

Produsi flora intestinala Sinovita

CD4−/CD8− IL-22
T cell
IL-17
TNF-α TNF-α
Mast cell
Inflamatie GI
Plicaturari anormale HLA B27
Autofagie celule Neutrophil
IL-17
IL-17
IFN-γ TNF-α

GI, gastrointestinal, iNKT, invariant natural killer T.

Permission granted from Smith and Colbert.
Smith JA, Colbert RA. Arthritis Rheumatol. 2014;66(2):231-241.
•12
 Patogenia SpA
•Patogenia exacta inca incomplet elucidata
•Factori mediu
• Traumatisme Implicare raspuns imun innascut si
dobandit
• Infectii (microbiota)
•Alti factori (fumat) Raspuns imun innascut cu activare TLR de
Ag microbiene (intestinal)

Susce Amplificare raspuns imun dobandit

ptib
Gene ilitate (interactie molecule HLA I cu celule CD8++)
tica

Productie citokine proinflamatoare

Raspuns tisular incluzand angiogeneza,

Susceptibilitate genetica inflamatie, distrugeri articulare
(loci CMH, non CMH)

MHC, major histocompatibility complex.

FitzGerald O, Winchester R. Arthritis Res Ther. 2009;11:214; Turkiewicz AM, Moreland LW. Arthritis Rheum. 2007;56:1051-1066
 Inflamatia
acuta/cronica
-

– Entezite (entezita)
– Structurile axiale (articulaţii sacroiliace, coloană
vertebrală, perete toracic anterior, umăr şi şold)
– Articulaţiile periferice mari, în special la membrele
inferioare (oligoartrită)

Sieper J. Arthritis Res Ther 2009;11:208

 Depuneri antigene bacteriene la nivel enteze (LPZ, proteine
soc termic) – stimuleaza inflamatia si activare imuna1
- edem, infiltrat inflam (2xTCD8+,TCD4+, Ma
- distructie fibrocartilaj, formare os (spiculi ososi)
Localizari entezite:
a) vertebral: ex. insertii inel fibros corpi vertebrali
b) extravertebral ( Tendon Achilian,
aponevroza plantara, epicondili humerali, artic sterno-
claviculare, acromio-claviculare)

•
1. McGonagleD, et al. J Rheumatol. 2001;28:2155–9; 2. Benjamin M, et al. Arthritis Rheum. 2007;56:224–33;
3. Ruutu M, et al. Arthritis Rheum. 2012;64:2211–22; 4. Benham H, et al. Arthritis Rheumatol. 2014;66:1755–67
 Entesita – pecetea spondiloartritelor

•PR •PsA precoce •SpA precoce

precoce

•Inflamatie •Inflamatie
membrana entese
•sinoviala

•Muscle
•Articulatii periferice •Articulatii Axiale

•Sinovita •Entesita
 Entezita vertebrala
vertebre patrate, sindesmofite, calcificari ligamente
principalul factor scadere mobilitate coloana
Entesita extravertebrala

eroziuni

osteofit
 2. Sacroiliita
Sinovita : cresterea vascularizatiei, formare panus, tesut
granulatie cu distructie cartilaj, benzi fibroza intrarticulara,
anchiloza ( TCD8, TCD4)

(anormal) (anormal)
 Manifestari periferice

•Entesita •Artrite periferice asimetrice •Dactilita

•1Cruyssen BV et al. Ann Rheum Dis 2007;66:1072-1077

•2Sidiropoulos PI et al. Rheumatology 2008;47:355-361
 Modificari patologice
Scheletale • Extrascheletale
Sacroiliace bilateral Ochi
Coloana vertebrala Cord
a. cartilaginoase Plaman
a. sinoviale (interapofizare, Intestin
costovertebrale) Rinichi
Centuri Sistem nervos
A.periferice
Genunchi, glezne (asimetric)
 Tablou clinic
la debut

TINERI 20 -40 ANI PRECOCE IN

• DURERE LOMBARA ADOLESCENTA
JOASA CARACTER • Artrite periferice
INFLAMATOR centuri
• TALALGII • Hidartroza
intermitenta genunchi
(afect asimetrica
genunchi, glezne)
 Durere lombara joasa cu caractere
inflamatorii

• Debut insidios inaintea varstei 40

• Persistenta de cel putin 3 luni
• Nocturna
• Accentuarea durerii dimineata sau
dupa repaus prelungit
• Ameliorarea durerii cu miscarea
Durere fesiera alterna
 Alte manifestari clinice
• Talalgii
• Semne generale: febra,
pierdere ponderala
• Dureri toracice
• Dureri coloana
cervicala
 Examen fizic
Obiective
• Aprecierea mobilitatii coloanei si artic.
periferice, a deformarilor

• Provocarea durerii in segmentele afectate:

a. sacroiliace, segm lombar, toracal,
cervical
 Evaluarea clinica – test Schober
modificat

- Reperam spinele iliace postero-superioare

- O linie imaginara uneste cele doua puncte
- Se marcheaza un punct pe linia axiala la 10 cm
- Se masoara alungirea distantei in doua incercari
- Mainile relaxate pe cap
- Inspir maxim – repaus – inspir maxim
- Cea mai buna diferenta din doua incercari
- Umerii si calcaiele la
perete
- Capul in hiperextensie
- Se face media pentru dr +
stg
- Se alege cea mai buna
performanta din doua
 Progresia SA spre anchiloza
• Disparitia lordozei, atrofii fesiere
• Accentuarea cifozei toracale
• Flexia col cervicale
• Afectare coxofemurala
– Contracturi flexie
– Compensate de flexie genunchi
 Manifestari extrascheletale
• Uveita acuta anterioara (30-50%)-prezenta
in special pacientii cu HLA -B27
• Insuficienta aortica, tulburari conducere,
pericardita
• Amiloidoza sec., nefropatie cu IgA
• Fibroza lob sup. pulmonar
• Subluxatii atlantoaxiale, sindrom coada cal
• Lez ileon terminal, colon 30-60%
 SA

Afectare scheletala Manifestari sistemice

• Uveita acuta anterioara
• Afectare axiala
(a.sacroiliace) • Psoriazis
• Artrite periferice • Leziuni microscopice
intestinale,
• Entezita,
• Afect interstitiala apicala
• Dactilita pulmonara,
• Insuf. aortica, Bloc AV
• Nefropatie cu IgA, Amiloidoza
• Sindrom de coada cal
 Explorari paraclinice

• Sindrom inflamator
• Valori crescute Ig A
• HLA B27
 Imagistica in SpA
• R grafie bazin –sacroiliita bilaterala
gr 0 normal
gr I suspiciune
gr II minima (eroziuni, fara ingustare sp articular
gr III moderata eroziuni, scleroza, ingustare artic
gr IV severa anchiloza
Sacroiliita gr III
 Alte modificari radiologice
• Vertebre patrate profil
• Sindesmofite A/P, profil
• Coloana bambus A/P
• entesita
 Evolutia sindesmofitelor
-eroziuni ale marginilor corpilor vertebrali la insertia
inel fibros corpi vertebrali -vertebre patrate
Sindesmofite simetrice
Modificari radiologice vertebrale
 Criterii diagnostic SA
New York 1984

• Criterii clinice
1. durere lombara joasa persistenta>3 luni, redoare matinala,
ameliorata cu miscarea, agravata repaus
2. limitarea mobilitatii coloanei lombare in ambele planuri
(antero-posterior si sagital)
3. limitarea expansiunii cutiei toracice
• Criterii radiologice
1. Sacroiliita bilaterala >gr2 sau unilaterala 3-4

SA = 1 CRITERIU RADIOLOGIC + 1 CLINIC

•van der Linden S, et al. Arthritis Rheum. 1984;27:361-368.
 Probleme ridicate de criteriile de diagnostic
•DIAGNOSTIC TARDIV : 8-11 ani
•100

• •80
•Percentaj

•60
•Primul simptom
•40 •Diagnostic
•20 •920 barbati
•476 femei
•0
•0 •10 •20 •30 •40 •50 •60 •70

•varsta in (ani)
•Khan M Arthritis Rheum Dis 2000;61(Suppl III):iii3-iii7.
•Feldtkeller E et al Rheumatol Int 2003;23:61-66.
 Stadiu Non-Radiografic Stadiu Radiografic

Sensibilitate 60.2 % boala >10 ani

Sensibilitate 0 boala sub 2 ani
Modified New York Criteria 1984
Durerea lombara Durerea lombara
Durerea lombara
Sacroiliita radiografic Sindesmofite

Inflamatie Inflamatie cronica Inflamatie cronica 

Inflamatie Sindesmofite
Inflamatie Inflamatie cronica Înlocuităcronica
de 
Sindesmofite
(fluctuantă) eroziuni Înlocuită de Osteo-proliferante
(fluctuantă) eroziuni repararea ţesutului Osteo-proliferante
repararea ţesutului
8-11 ani Timp (ani)
Rudwaleit M, et al. Arthritis Rheum. 2005;52:1000-1008.
 •Afectare calitate viata
 Durere •1
 Oboseala

•Rata crescuta de mortalitate2
Perturbare somn
 Pierdere mobilitate

• Datorita manifestarilor extrarticulare
Pierdere independenta
 Afectarea vietii sociale
Braun J. Clin Exp Rheumatol 2002;2002;20suppl

Afectarea capacitatii de
munca1
Varsta debut 25-40 ani

•Consecinte socio-economice mari

•1Adapted from Ward M. Arthritis Care & Res 1999;12:247-254

•2Braun J. Clin Exp Rheumatol 2002;20(suppl 28):S16-22
 13 ani – artrita asimetrica de glezne si genunchi, artrite
simetrice coxofemurale
•AJI

•Prednison +Saruri de aur – 7 luni

 19 ani – durere lombara cu caracter inflamator , HLAB27 +

•SPONDILITA ANCHILOZANTA- forma invalidanta cu coxita
bilaterala

• AINS, SSZ dar nu o tolereaza digestiv

•AINS
 36 ani – fractura col femural drept
 Sindrom inflamator important
VSH=107mm/h, CRP=44,4mg/l, fibrinogen=542mg/dl
 Anemie moderata –Hb=8,9 g/dl
MCV=84,5/fl, MCH=33,3/pg, MCHC=32,2g/dl,
sideremie =54μg/dl, feritina normala, CTLF scazuta
 Retentie azotatata
creatinina=3,6mg/dl, ureea=121mg/dl
Clearance la creatinina estimat =28 ml/min

 Sumar de urina : dens=1015,pH=5, prot=15mg/dl, rare leucocite;

Proteinurie/24h 3.9 g
 •Biopsie mucoasa rectala : depozite de amiloid
B, SI, 39 ani
•Biopsie mucoasa rectala
•Diagnostic pozitiv : AMILOIDOZA SECUNDARA

•Hematoxilina
eozina

•Rosu de Congo, lumina

• Spondilita anchilozanta cu afectare axiala intens activa
clinic (BASDAI 8,7) si biologic (VSH 104 mm/h)
• Insuficienta renala cronica (Cl creat 28 ml/min).
Amiloidoza secundara tip AA
Anemie moderata (Hb 8.9 g/dl)
• Osteoporoza severa secundara (scor Z-4.4)
• Sindrom restrictiv moderat (extraparenchimatos)
 Privire asupra criteriilor clasificare SpA
cu scopul cresterii sensibilitatii si specificitatii diagnostic precoce
)
•European •Assessment of
•Modified New York •Amor Classification Spondyloarthropathy SpondyloArthritis Society
Criteria for AS Criteria for Study Group (ESSG) (ASAS)
Spondyloarthritis Criteria
•1984 •1990 •1991 •2009

•IBP or Synovitis •Axial Spondylarthritis

•Sacroiliitis (x-ray) •Scoring ≥6/23 points:
(required) •Peripheral Spondylarthritis
(required)
•Good response to NSAIDs
•Plus 1 below:
•Plus 1 below: •Sensitivity-82,9%
•Clinical manifestations
•Enthesitis
•Inflammatory •specificity 84%
LBP/stiffness >3 •IBP, Articular & Extra-
•Family hx
months articular manifestations •Undifferentiated
•Psoriasis, CD, or UC
•Limitation of •Genetic Background •SpA
•Preceding infection •Juvenile •Psoriatic
Lumbar spine (HLA-B27, family hx) SpA •Arthritis
motion •Sacroiliitis (x-ray) •Buttock pain •Ankylosing •Acute
•Limitation of chest Spondylitis anterior
•Sacroiliitis (x-ray) •
Arthritis uveitis
expansion
•Sensitivity 55.6% •No HLA-B27 •associated with
•Reactive
•IBD
50
•50
•Specificity 86.7% •Sensitivity 66,7% •arthritis
•Specificity 72%
 Spondilartritele(SpA)

•SpA
Nediferenţiată
•Artrita cronică
• juvenilă •Artrită
•Spondilită •Psoriazică •Spondilartrite axiale
Anchilozantă
•Artrită / •Spondilartrite periferice
spondilită
•Asociată cu
•BII
•Artrită
•Reactivă

• Linden VD et al. Capitolul 10. In: Firestein, Budd, Harris, McInnes, Ruddy and Sergent, eds. Kelley’s Textbook of Rheumatology:
Spondyloarthropathies. 8th ed. Saunders Elsevier; 2009: p.1170
•BII – Boala Inflamatorie a Intestinului •Sieper J. Arthritis Res Ther 2009;11:208
 Concept spondilartrita
permite diagnostic precoce

• Sp axiala nediferentiata
stadiu non radiografic
• SA (conform criterii
NY)
• Artrita reactiva
• Artrita psoriazica
• Artrita boli inflam
intestinale
• Spondilartrita
nediferentiata

Sp A predominant •Sp A predominant

axiala •periferica
 •Spondilartrita predominant axiala

•Stadiul Nonradiografic SpA •Stadiul radiografic

axiala nonradiografica •(Spondilita anchilozanta)

• Inflamatie
•Durere lombara
Durere lombara •Durere lombara
Sacroiliita Rg. •Syndesmophytes
Absenta modificari radiografice

•Criterii Modificate NY (1984)

•Timp (ani)

•Cum sa detectezi precoce inflamatia artic. SI?

•Adapted from Rudwaleit M et al. Arthritis Rheum 2005;52:1000-1008

•Brandt HC et al. Ann Rheum Dis 2007;66:1479-84
•RED FLAG:
•imaging IRM
Tehnica sensibila pentru detectare inflamatie
articulatii SI 1,2
•Edem osos(osteita), sinovita,capsulita, entesita, scleroza &
eroziunile esentiale pentru definire sacroiliita acuta

•1 Sieper J, et al. Ann Rheum Dis. 2005;64:659-663; 2Rudwaleit M, et al.

 Avantaje IRM
Evidentiate :
1) Leziunile inflamatorii acute (STIR/postgadolinium
T1 sau fat saturated T2)
- edem medular osos ( osteita), capsulita, sinovita
entesita
2) Leziunile inflamatoare cronice (normal T1)
-scleroza, eroziunile, puntile osoase, ankiloza
Deavantaje: scumpa, claustrofobie, liste asteptare
Pot apare erori- pt evitare erori:
pozitionarea corecta, folosirea adecvata secvente RMN
: T1 coloana, T2 gradient eco-se delimiteaza
eroziunile, STIR detecteaza osteita
• CT
Nu detecteaza modificarile acute ci doar
leziunile cronice eroziuni si scleroza.
-Risc crescut iradiere gonadala
-Utila in special pentru dg diferential!
• Scintigrafia
uneori utila pt sacroiliite unilaterale

-artic SI au un turnover crescut si captare

crescuta trasor
-sensibilitate si specificitate reduse <50%
Ultrasonografia- utila pt entezita
 Criteriile ASAS pentru SpA axiala
se aplica la pacienti cu durere lombara >3luni si < 45 ani

Sacroiliita pe imagistica# HLA B 27

plus>1 criteriu plus 2 criterii
• Durere cu caracter inflam.
• Artrita
Sacroiliita pe imagistica#
• Entesita(calcai)
•
• Inflamatie acuta pe RMN
Uveita
•
sugestiva SpA
Dactilita
• Psoriazis • Sacroiliita definita radiografic
• B.Crohn conform criterii NY
• Raspuns bun la AINS
modificate
• Antecedente familiale SpA •Sensitivity-82,9%
• HLA B27 •specificity 84%
•Rudwailei M- Ann Rheum Dis 2009, 17 March
• C RP crescut
 Criteriile ASAS SpA periferica
pacienti < 45 ani cu simptome periferice si fara un dg clar

Artrita sau entezita sau

SAU >2 din
dactilita Plus
>1 din
• Psoriazis • Artrita
• Boala inflam intestinala • Entesita
• Infectii antecedente • Dactilita
• HLA B27 • Boala inflam intestinala
• Uveita, • Antecedente familiale
• Sacroiliita (RMN sau Rg) SpA

•Sensibilitate 75% si specificitate 82%

 Diagnostic diferential
Durerea lombara joasa
Origine vertebrala
• Mecanica (hernie disc)
• Inflamatoare (alte spondilartropatii )
• Infectioasa (spondilodiscite infectioase)
• Neoplazica
• Metabolica (osteoporoza, b.Paget)
Origine viscerala (pancreas, rinichi, intestin,
uter, anevrism Ao)
 Diferentierea durerii
• CAUZA MECANICA • CAUZA INFLAMATORIE
-Varsta-orice varsta - Varsta- sub 40ani
- Debut insidios
-Debut acut
- Durata>3 luni, persistenta
-Durata < 1 luna
- Nocturna
-Predominant diurna - Redoare matinala>60min
-Nu apare noaptea - Miscarea amelioreaza durerea
-Miscarea agraveaza durerea - Repausul agraveaza durerea
-Repausul amelioreaza durerea - Limitare miscari in toate planurile
-Flexia anormala - Deficite neurologice neobisnuite
-Deficite neurologice posibile
 Diagnostic diferential
• SACROILIITA • MODIFICARI
VERTEBRALE
B Paget Hiperostoza scheletala
B Bechet Ocronoza
Tuberculoza • ENTESITA
Sacroiilte cu pyogeni
Guta
Neoplazii
Infectii gonococice
diseminate
 Evolutia bolii
• Monitorizarea bolii –teste validate:
BASDAI (Bath Anchilosing Spondylitis
Disease Activity Index)-

• Boala cu debut precoce in adolescenta evolutie

severa

• Nu toate formele de NR evolueaza spre SA

 BASDAI
1. Gradul oboselii resimtite 0-10 (0=absent, 10 foarte severa)
2. Descrierea durerii col.cervicala, lombara, solduri 0-10
3. Cum au fost durerile si tumefactia altor articulatii 0-10
4. Cum a fost durerea la presiune 0-10
5. Severitatea redorii matinale 0-10
media
6. Durata redorii matinale

media 1- 5/6 : 5 limite 0-10

 TRATAMENTUL SPONDILITA
ANCHILOZANTA/
SPA AXIALA

• Reducerea inflamatiei • Prevednirea distructiilor

• Mentinerea mobilitatii coloanei cartilaginoase si osoase
• Prevenirea anchilozei AINS
CORTICOTERAPIE LOCALA
Kinetoterapie SULFASALAZINA
Hidroterapie METOTREXAT
Dormit pat tare, fara perna PAMIDRONAT
TERAPIE BIOLOGICA
TRATAMENT ORTOPEDIC
 Terapii traditionale in SpA
• AINS singurele terapii aprobate pentru SpA
– Amelioreaza durerea si redoarea
– Raspusnul foarte bun la AINS confirma diagnosticul SA
– Beneficiile la pacientii care iau regulat AINS si in doze mari
Corticosteroizii
– Oral: efecte limitate
– Sistemic: beneficii pe termen scurt/toxic1
• Sulfasalazine: amelioreaza formele periferice, nu si pe cele axiale2,3
• Metotrexate: beneficii limitate in studii controlate4

• Terapii biologice: anti TNF si IL-17-A

Peters 1992.
1 3
Clegg 1996.
Dougados 1995.
2 4
Altan 2001.
Rolul citokinelor TNF si IL-17 în
dezvoltarea SpA
•Anchiloză
•Os

•Enteze
•Muşchi

•Microbiota
•Pierdere
•de os

•Fuziune
osoasă

•Stres
mecanic

Adaptat după Lories RJ and McInnes IB. Nat Med. 2012;18:1018–19;

 TNFα

responsabila de:
 secretia altor citokine proinflamtoare
(IL-1, IL-6, IL-8, GM-CSF)
 expresia moleculelor de adeziune
(ICAM, E selectina, VCAM)
 distrugerea cartilajului articular
(MMP)
 Blocare
Blocare TNF
TNF

Receptor
solubil

Receptor
Productie
Productie TNF
TNF CELULA
CELULA
celulara
celulara

Thalidomide
Thalidomide
Cortizonice
Cortizonice Blocare
receptor
Anticorpi
 Terapii biologice acceptate in SpA
Anti TNF:
•Infliximab (Remicade)= Ac anti TNF
•Adalimumab (Humira)
•Certolizumab
•Golimumab
•Etanercept= receptor solubil
Anti IL-17 A
•Secukinumab(Cosentyx)
 •ASAS-EULAR recommendations for the treatment of
patients with axSpA with bDMARDs.

•Désirée van der Heijde et al. Ann Rheum Dis doi:10.1136/annrheumdis-2016-210770

• ©2017 by BMJ Publishing Group Ltd and European League Against Rheumatism
 Factori predictivi ai raspunsului clinic major
(BASDAI 50)

Durata scurtă a bolii

Afectarea functională medie (BASFI)
Vărsta tânără
Valori crescute a CRP si VSH
Valori crescute a BASDAI
HLA-B27
Prezenta inflamaţiei spinale (RMN)
Rudwaleit M et al Predictive factors of a clinic major response (BASDAI 50) to tumor
necrosis factor α blockers in ankylosing spondylitis Ann Rheum Dis 2004, 63: 665-670
 Rudwaleir M et al MRI in predicting a major clinical response to anti-tumor necrosis
factor treatment in ankylosing spondylitis Ann Rheum Dis 2008 , 67: 1276-1281
 Preventia leziunilor structurale in SpA axiala

•Inflammation •Erosive bone •Replaced by Osteo

•(fluctuating) •Fatty lessions •repair tissue proliferare
•)

•Terapie inaintea aparitiei leziunilor structurale

(eroziuni)previne evolutia spre anchiloza”1

Window of opportunity

•1Sieper J et al. Arthritis Rheum 2008;58:649-656

 Instalarea rapida a handicapului
-impune diagnostic precoce-

•Initierea precoce a tratamentului. •1 Braun J & Sieper J. Rheumatology 2008;47:1738-40

• 2Linden VD et al. Chapter 10. In: Firestein, Budd, Harris, McInnes, Ruddy and Sergent, eds.
•Kelley’s Textbook of Rheumatology: Spondyloarthropathies. 8 th ed. Saunders Elsevier; 2009: p.1170
 Concluzii
• Diagnostic SA dg.tardiv
• SpA axiala include forma nonradiografica si SA
• Terapia precoce previne aparitia leziunilor
structurale
• Tratamentele biologice eficiente anti TNF si anti
IL-17
• Necesita o monitorizare atenta!