CONȚINUTURILE

ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
UNIVERSITAR ȘI
PREUNIVERSITAR
 CONTINUTURILE INVATAMANTULUI
Conceptul de conţinut (sau conţinuturi) desemnează substanţa cea mai palpabilă, mai
concretă, a procesului de învăţământ, ceea ce se predă şi ceea ce se învaţă în cadrul
acestui proces.
Conţinuturile sunt transpuse în materiile şcolare şi activităţile educative dezvoltate la
nivelul şcolii. Prin intermediul unor metode, mijloace şi forme de activitate adecvate,
conţinuturile trebuie să fie abordate de către elev în amănunt, prelucrate, stocate,
reproduse, aplicate conform cerinţelor stabilite prin obiective; ele constituie materia prin
care sunt realizate obiectivele.
• Continutul invatamantului (curriculumul) reprezinta
ansamblul de valori ideatice si de abilitati practice sau
ansamblul de cunostinte, priceperi si deprinderi selectat
din tezaurul cunoasterii si practicii umane in functie de
obiectivele curriculare ale fiecarei trepte, profil si forme de
invatamant care se transmit si se dobandesc pentru
dezvoltarea personalitatii si formarea profesionalitatii
tinerelor generatii . Continutul invatamantului se exprima
prin disciplinele (obiectele) de invatamant, care reprezinta
selectia unui sistem de informatii si abilitati practice dintr-
un anumit domeniu al cunoasterii si practicii umane:
tehnica, stiinta, cultura, arta etc.
MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A
CONŢINUTURILOR
•  Organizarea logică: se pleacă de la logica ştiinţei care este translată ca
atare la nivelul disciplinei şcolare. Cunoştinţele şcolare oglindesc
fenomenologia „creşterii” ştiinţei.
•  Organizarea lineară – are loc atunci când relaţia între antecedentul
explicativ şi consecvent este continuă; când conţinuturile se prezintă ca
succesiune de valori care relaţionează şi se precondiţionează
•  Organizarea concentrică – atunci când ordonarea se face astfel încât,
pornind de la expunerea unor concepte călăuzitoare, idei „ancoră”, ce
garantează asimilarea altor cunoştinţe, să se revină ulterior asupra
 ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
• Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este
structurat pe 4 niveluri:
• Preşcolar, cuprinzând: grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare;
• Primar, cuprinzând: clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
• Secundar, care cuprinde:
• învăţământul secundar inferior, organizat în două cicluri care se
succed: gimnaziu, clasele V-VIII şi ciclul inferior al liceului sau
şcoala de arte şi meserii, clasele IX-X;
• învăţământul secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele
XI – XII/XIII, precedat, după caz, de anul de completare;
• Postliceal.
STRUCTURA ÎNVÃ ȚÃMÂNTULUI
PREUNIVERSITAR
 ÎNVĂȚĂMÂNTUL UNIVERSITAR

Învatamantul superior (universitar) are menirea sa pregateasca specialisti

cu calificare superioara pentru toate domeniile cunoasterii si socioumane
-stiinta, cultura, invatamant, arte, economie (industrie, agricultura, comert,
finante, banci, etc), ordine publica, aparare nationala, sport, turism, justitie,
politica, culte, management etc.
• Activitatea invatamantului superior se realizeaza in urmatoarele genuri de
institutii: Universitati, Institute, Academii de studii etc.
 Sistemul naţional de învăţământ superior este structurat pe 3 niveluri de studii universitare:
1.Studii universitare de licenţă
2.Studii universitare de masterat
3.Studii universitare de doctorat
1.Studii universitare de licen țã:
La învăţământul cu frecvenţă durata specifică a studiilor universitare de licenţă este,
după caz, de 3 - 4 ani şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii
transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de licenţă pentru învăţământul
universitar din domeniile ştiinţe inginereşti, ştiinţe juridice şi teologie pastorală este de 4
ani.
Fac excepţie programele de studii de licenţă din domeniile reglementate la nivelul Uniunii
Europene, care se pot organiza doar la forma de învăţământ cu frecvenţă, într-un
program de studii universitare oferite comasat (ciclul I și II), unitar, cu o durată cuprinsă
între 5 şi 6 ani, diplomele obţinute fiind echivalente diplomei de master.
• Studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă se organizează în
regim de finanţare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă.
 Studii universitare de masterat:
Durata studiilor de master este de 1 - 2 ani.
• Studiile universitare de master se organizează în regim de finanţare de la bugetul de stat
sau în regim cu taxă.Programele de studii universitare de master se pot organiza la formele
de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă.
Studii universitare de doctorat:
Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza la forma de învăţământ cu
frecvenţă şi cu frecvenţă redusă.
• Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 3 ani. În situaţii
speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1 - 2
ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita
fondurilor disponibile.Durata acestor studii se prelungeşte, în consecinţă, cu perioadele
cumulate ale întreruperilor aprobate.
• Proiect realizat de:
• Arpãștean Ambra
• Buga Raluca
• Gherasim Crina
• Nemeti Bianca
• Pop Bianca