Sunteți pe pagina 1din 18

PREDICTORII DE MIŞCARE ÎMBUNĂTĂŢITĂ

DUPĂ UN PROGRAM SUPRAVEGHEAT DE


EXERCIŢII DE MERS PE JOS LA BĂRBAŢI ŞI
FEMEI CU BOALĂ ARTERIALĂ PERIFERICĂ

BERTEA ANDREEA- MIRELA


DIMITRESCU LAURA- ALEXANDRA
STAICU LAVINIA GABRIELA
PITICA DĂIANU CERASELA NICOLETA
INTRODUCERE
Boala arterială periferică este o deficienţă circulatorie care presupune
stenozarea arterelor care transportă sângele către extremităţi
(îndeosebi către picioare) este extrem de răspândită şi cu o evoluţie
care poate duce până la deces, având ca rezultat o calitate scăzută a
vieţii. Bolnavii cu boală arterială periferică au afectată funcţia fizică,
nivelul de activitate fizică este din ce în ce mai scăzut, toate acestea
ducând la o evoluţie mai rapidă a declinului funcţional, pierderi de
mobilitate, faţă de persoanele fără boală arterială periferică.
Programul de exerciţii supravegheate a fost considerat cel mai eficient
în tratamentul bolii, fiind aplicat unui număr mare de pacienţi (femei
şi bărbaţi).
Această lucrare are ca scop abordarea aspectelor ce ţin de componentele
programului de exerciţii fizice, rezultatele obţinute, precum şi compararea
modificărilor rezultatelor ambulatorii între bărbaţi şi femei cu boală arterială
periferică după finalizarea unui program de exerciţii supravegheate.
Metode
Aprobarea și consimțământul informat
Recrutarea pacienților
Consiliul consultativ instituțional de la Universitatea din
Oklahoma, Centrul de Științe ale Sănătății și Comitetul de Cercetare
și Dezvoltare al Centrului Medical Oklahoma City VA a aprobat
procedurile din acest studiu.
Consimțământul informat în scris a fost obținut de la fiecare
pacient la începutul investigației.
Pacienții au fost aleși din laboratoarele și clinicile vasculare de la
Universitatea din Oklahoma, Centrul de Științe ale Sănătății și
Comitetul de Cercetare și Dezvoltare al Centrului Medical Oklahoma
City VA.
Caracteristicile clinice de referință obținute dintr-
o istorie medicală și examinare fizică

Pentru a începe studiul, pacienții au fost evaluați cu un


istoric medical și un examen fizic în care au fost obținute :
Înălțime
Masă
Circumferința taliei
Factorii de risc cardiovascular
Comorbidități
Istoricul claudicației
Indicele gleznei
Hemoleucograma
O listă cu medicația curentă
Includere și excludere

Pacienții cu simptomatologie PAD au fost incluși în acest


studiu daca au îndeplinit urmatoarele criterii :
• o istorie a durerii de picior
• dureri de picioare confirmate de exerciții pe banda de alergare
• ABI ≤ 0.90 la repaus sau ≤0.73 după exerciții
Pacientii au fost exclusi dupa urmatorul criteriu :
•Absența PAD (ABI > 0.90 la repaus sau >0.73 dupa exerciții)
•Vase nestenozate (ABI ≥1.40)
•Asimptomatologie PAD
•Folosește medicația indicată pentru tratamentul claudicației
(cilostozol sau pentoxifilina) inițiate cu trei luni înainte de
investigație.
•Exercițiile curente limitate de o altă boală sau condiție , dar o istorie
anterioară a bolii sau a condițiilor nu a fost exclusivă
•Cancer in stare activă
•Boala renală în stadiul final definită ca stadiul 5 al bolii renale
cronice
•funcția hepatică anormală
•Eșecul de a completa toate testele de bază într-o perioadă de 3
săptămâni în faza inițială
•Eșecul de a finaliza mai mult de o treime din sesiunile de intervenție
la exercițiile fizice
• Un total de 60 de pacienți au fost înscriși în programul de
exerciții supravegheat, dintre care opt pacienți nu au finalizat
studiul și alte patru au completat numai 12 sau mai puține dintre
cele 36 de sesiuni de exerciții prescrise.
• Astfel, 48 de pacienți au completat cu succes studiul și au fost
incluși în analiză.
• Programul supravegheat a durat trei luni și a constat în mers pe
trepte intermitente, până la o durere de claudicare ușoară până la
moderată, trei zile pe săptămână, la o viteză de aproximativ 2
mph și la o calitate egală cu 40% din cea mai mare încărcătură
de lucru realizată în timpul maximal de bază la testul pe banda
de alergat.
• Sesiunea de exerciții a crescut progresiv în timpul programului
de la 15 la 40 de minute. Acest program crește volumul de
exerciții fizice prin creșteri progresive în timp mai degrabă decât
in intensitate, deoarece un program cu intensitate redusă a
provocat îmbunătățiri ambulatorii similare în comparație cu un
program cu intensitate mai mare.
Distanța totală de mers pe jos obținută dintr-un test
de mers de 6 minute:

Într-o zi separată, într-o săptămână de la testul final al


alergării pe banda, pacienții au efectuat un test de mers pe
jos, de 6 minute, supravegheat de tehnicieni instruiți.
Distanța totală parcursă pe durata testului a fost
inregistrată.
Coeficientul de fiabilitate test-retest este R=0.94 pentru o
distanță parcursă total in 6 minute.
Corelaţii univariate ale modificării rezultatelor
Modificarea rezultatelor ambulatorii

Modificarea rezultatelor ambulatori la


barbati

0% 12%

12%
43%

33%
Discuţii
• Constatările primare au fost:

- atât la bărbaţi cât şi la femei au crescut COT şi PWT, în


urma programului de exerciţii supravegheate.
- bărbaţii au avut o creştere absolută şi relativă a PWT-ului mai
mare decât al femeilor.
- obezitatea a fost un predictor semnificativ pentru schimbarea
COT şi PWT la bărbaţi, dar nu şi la femei.
Exercitarea respectării exerciţiilor supravegheate la
bărbaţi şi la femei
Rezultatele programelor de antrenament exercitate în studiul
actual indică faptul că, bărbaţii şi femeile au primit o doză
similară de efort în timpul sesiunii de 12 săptămâni. Deşi,
diferite programe de exerciţii supravegheate ar fi putut fi
selectate, pentru programul de formare, cu scopul de a
îmbunătăţii rezultatele claudicării, cum ar fi proba de rezistenţă,
a fost ales un program de mers pe jos supravegheat, aşa cum este
descris în metodele precedente, deoarece mersul pe jos este
activitatea specifică care provoacă simptome şi s-a constat că
programele supravegheate de mers pe jos sunt eficiente pentru a
îmbunătăţii rezultatele claudicării. În ceea ce priveşte aderarea la
program, bărbaţii au terminat 89% iar femeile 92% din cele 36
de sesiuni de exerciţii implicate în program.
Eficacitatea exerciţiilor supravegheate

În ciuda finalizării unei doze similare de exerciţii în timpul


programului, femeile au avut o creştere cu 47% a PWT, mai mică
decât bărbaţii. Femeile au avut o creştere a PWT-ului cu mai mult
de 2 minute, în timp ce bărbaţii au avut o creştere a PWT-ului cu
mai mult de 4 minute.
Diferenţa de sex în schimbarea PWT-ului are o semnificaţie
fiziologică suplimentară, deoarece bărbaţii au avut o creştere a
capacităţii de exerciţiu cu mai mult de 0,55 MET mai mare decât
femeile.
Predictori ai modificărilor rezultatelor din
ambulatoriu

Femeile cu claudicare mai severă la momentul iniţial au


prezentat creşteri mai mari ale COT şi PWT ca răspuns la
programul de exerciţii supravegheat.
Acestea pot avea nevoie fie de o doză mai mare de
exerciţii, fie de o intervenţie suplimentară combinată cu mersul
pe banda de alergat pentru a obţine îmbunătăţiri optime mai
bune în COT şi PWT.
Bărbaţii care au fost obezi la momentul iniţial au avut
creşteri mai mici la COT şi PWT în urma programului de
exerciţii supravegheat.
Concluzii

Concluzionăm că, în urma unui program de exerciţii


supravegheat, femeile au avuut o îmbunătăţire mai mică a PWT
decât bărbaţii, şi nici bărbaţii, nici femeile nu au avut o
îmbunătăţire la programul de 6 minute de mers pe jos. În plus,
bărbaţii obezi şi pacienţii cu COT inferior au fost cel mai puţin
responsivi la exerciţii.

Semnificaţia clinică este că poate fi necesară o doză mai


mare de exerciţii fizice pentru îmbunătăţirea atât la femei cât ţi
la bărbaţii obezi, în special dacă rezultatul dorit este creşterea
rezistenţei la programul de 6 minute de mers pe jos.