C.4 23.10.18

07/07/2020
PIPP
PI.C4
PEDAGOGIA INTERACTIVĂ (PI)
ANUL III
SEMESTRUL 5
Lect.
Lect.univ.dr.
univ.dr.Viorel
ViorelDragoş
Dragoş
1
PI Cunoaşterea şi progresul cunoaşterii în în învăţământ
07/07/2020
.
1. Ideile elevilor şi rolul lor în progresul

cunoaşterii
2. Câteva tipologii ale cunoaşterii
 Cunoaştere teoretică şi cunoaştere practică
 Cunoaştere directă şi cunoaştere mediată
 Cunoaştere empirică şi cunoaştere ştiinţifică
 Clasificarea cunoaşterii după natura
competenţelor implicate
 O taxonomie a cunoaşterii funcţionale
2
PI.3. Cunoaşterea şi progresul cunoaşterii în în învăţământ
07/07/2020
.
 Conceptul de cunoaştere
 dezvoltarea cunoaşterii
 caracterul cognitiv al procesului de învăţământ
 trepte ale cunoaşterii:
1. treapta cunoaşterii senzoriale/empirice
2. treapta cunoaşterii logice/abstracte/”raţionale”
La baza proceselor de cunoaştere se află, alături de

mecanismele gândirii, practica
3
PI.3. Ideile elevilor şi rolul lor în progresul cunoaşterii
07/07/2020
.
 Actuala perspectivă constructivistă socială

 Perspectiva piagetiană a dezvoltării
cognitive
 A. Giordan (1989) înţelege prin “concepţii”
cunoştinţele prealabile interiorizate
• “modelul învăţării alosterice”
 activitatea de învăţare a elevilor se bazează pe
ideile lor diverse
4
07/07/2020
.
 Ideile greşite ale elevilor pot fi clasificate astfel:

o idei preconcepute,
o convingeri neştiinţifice,
o înţelegeri greşite ale conceptelor,
o idei greşite datorate limbajului neştiinţific şi
informaţii greşite
5
07/07/2020
.
 etape în conceperea strategiilor de

înlăturare/depăşire a ideilor greşite ale
elevilor sunt:
 identificarea ideilor greşite ale elevilor,
 asigurarea unei dezbateri între elevi,
 ajutorarea elevilor să îşi reconstruiască
cunoaşterea, bazându-se pe modele
ştiinţifice.
6
07/07/2020
.
 Ideile elevilor pot fi privite ca motor al activităţii lor
cognitive
 În învăţarea unor noi cunoştinţe şi concepte, întrebaţi-vă şi
stabiliţi:
“Care sunt ideile iniţiale pe care le au elevii referitor la
situaţiile în care sunt implicate aceste concepte ?”,
“Care sunt condiţiile susceptibile de a contribui la o evoluţie în
sensul dorit a acestor concepte ?”,
“Cum s-ar putea asigura emergenţa reprezentărilor elevilor în
construirea noului?”.
 O serie de cercetări au demonstrat trăinicia ideilor elevilor
referitoare la anumite fenomene, faptul că ele rezistă chiar
după studierea în contexte formale a fenomenelor /
subiectelor respective
7
07/07/2020
.
 Deopotrivă, cooperarea şi conflictul, pe de o parte,

profesorul şi mediul educativ, pe de altă parte,
contribuie la progresul cunoaşterii realizate de
elevi
Interacţiunile sociale constructive, pot favoriza
elaborarea de instrumente cognitive.
Interacţiunea nu este suficientă;
Pentru a se înregistra un progres al cunoaşterii, este
necesar să existe confruntare de idei divergente şi de
argumente
8
PI.3. Tipologii ale cunoaşterii
07/07/2020
.
 activitatea didactică practică, prin

prelucrarea, structurarea şi transpoziţia
didactică a conţinuturilor, se vizează
mărirea mobilităţii cunoaşterii, în special
prin abordări sistemice, prin conexiuni
interdisciplinare, prin apelul la diferite
stiluri cognitive, prin cultivarea motivaţiei
învăţării ş.a.
9
07/07/2020
.
1. Cunoaştere teoretică şi cunoaştere practică
Învăţarea nu poate fi redusă la “tratarea”
informaţiilor, iar construirea noii cunoaşteri
presupune manifestarea unor interacţiuni
caracterizate prin cel puţin trei dimensiuni:
 psihologică (individul se implică în actul cunoaşterii
cu întreaga sa personalitate, la nivelul căreia au loc
modificări),
 socială (subiectul care învaţă interacţionează cu alţi
subiecţi sau cu profesorul) şi
 culturală (subiectul cunoaşterii interacţionează cu
noile valori: cunoştinţe, capacităţi, competenţe
10
07/07/2020
.
2. Cunoaştere directă şi cunoaştere mediată

 directă/senzorială/sensibilă – o cunoaştere imediată,
rezultată prin perceperea directă, nemijlocită a
obiectului sau fenomenului (deci care face necesară
prezenţa fizică, efectivă a acestora)
 mediată – o cunoaştere indirectă, mijlocită de o
persoană (de regulă profesorul) sau de un suport
(manualul).
La rândul său, cunoaşterea mediată poate fi:
o imaginativă
o abstractă.
11
07/07/2020
.
3. Cunoaştere empirică şi cunoaştere ştiinţifică

 Cunoaşterea empirică se fondează pe
experienţa personală cotidiană a individului şi
nu pe o cunoaştere teoretică
 Cunoaşterea ştiinţifică este o cunoaştere
teoretică, bazată pe metodologii ştiinţifice
riguroase şi precise, pe un mod de gândire
integrativ, pe viziunea sistemică asupra realităţii
12
07/07/2020
.
Paralelă între cunoaşterea empirică şi cea ştiinţifică
Elementul de
Cunoaştere empirică Cunoaştere ştiinţifică
comparaţie
Caracteristic - nefundamentată obiectiv - argumentată ştiinţific,
i generale şi ştiinţific, limitată, obiectivă, reală,
incompletă, posibil eronată sistematizată,
abstractizată
Modul de - prin compararea - prin analiza rolului şi
elaborare / diferitelor obiecte cu funcţiei anumitor relaţii
achiziţionare reprezentările lor şi existente în interiorul
detaşarea proprietăţilor lor unui sistem
comune
13
07/07/2020
.
Elementul de
comparaţie
În ce constă ? - în generalizarea - în stabilirea relaţiilor
formală a unei clase, care
proprietăţilor caracterizează şi un
obiectelor, care duce la reprezentant al clasei şi un
includerea obiectelor obiect particular
particulare în
interiorul unei clase,
indiferent dacă există
sau nu legături între
obiecte
14
07/07/2020
.
Elementul de
comparaţie
Relaţia dintre - proprietatea formală - există legătură între
proprietatea comună construită relaţia generală şi
generală şi plecând de la manifestările sale
cele compararea dintre concrete, între general şi
particulare obiecte este analoagă particular
proprietăţilor
particulare ale
obiectelor
15
07/07/2020
.
Elementul de
comparaţie
În ce constă - în a alege exemple în - în a transforma
concretizarea ? relaţie cu o anumită cunoaşterea într-o teorie
clasă formală dezvoltată printr-o
deducţie şi o explicaţie a
manifestărilor concrete ale
sistemului
Cum se - cu un cuvânt sau cu - mai întâi prin diferite
fixează ? un termen moduri de activitate
intelectuală şi apoi, prin
diferite sisteme semiotice
16
07/07/2020
.
4. Clasificarea cunoaşterii după natura
competenţelor implicate
 Designul educaţional
 Controlul cunoştinţelor, (J.-M. De Ketele şi X.
Roegiers) se caracterizează întotdeauna prin
 o activitate cerută elevului (să dea o definiţie,
să construiască, să rezume etc.) şi
 un conţinut asupra căruia să se exercite
această activitate (o formulă, un demers de
rezolvare, o activitate practică etc.)
17
07/07/2020
.
tipurilor de cunoaştere/savoir relevante din
perspectiva celor patru piloni ai cunoaşterii şi
ai educaţiei – patru tipuri fundamentale de
învăţare, care alcătuiesc un întreg, între ele
existând numeroase intersectări, interacţiuni şi
suprapuneri
1. A învăţa să ştii
2. A învăţa să faci
3. A învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi
4. A învăţa să fii
18
07/07/2020
.
5. O taxonomie a cunoaşterii funcţionale

tipuri de cunoaştere în termeni de “knowing
what”, “knowing when” şi “knowing how to
know”
19
07/07/2020
.
Tipuri de cunoaştere. Clasificare din punct de vedere funcţional
Exemple în
Tipuri de
Ce implică ? Când este demonstrată ? studierea limbii
cunoaştere
străine
Cunoaşter - cunoaşterea, stocarea - când elevul poate - însuşirea
ea în memorie a reproduce din elementelor de
declarativă informaţiilor punctuale memorie (poate repeta vocabular, a
(knowing pe care le avem despre simplu) informaţii, termenilor,
what ?) lucruri, fapte, date, imagini şi poate conceptelor şi
noţiuni, concepte decodifica elemente ale regulilor, a limbii
- stocarea de informaţii comunicării însăşi şi a
sub formă de imagini nonverbale regulilor sale
- cunoaştere nonverbală
20
07/07/2020
.
Exemple în
Tipuri de
cunoaştere
străine
Cunoaştere - proceduri, - când elevul poate să combine, - utilizarea
a demersuri, încorporeze sau asimileze (în sensul vocabularului,
procedurală procese, strategii piagetian) cunoaşterea declarativă, să o aplicarea
(knowing rezolutive pe utilizeze procedural, în cursul acţiunii regulilor
how ?) care elevul - în termenii învăţării în clasă, implică limbii,
trebuie să le încorporarea informaţiei în planuri formarea şi
înveţe pentru a organizate, strategii, idei, scheme, dezvoltarea
efectua anumite utilizarea instrumentelor cognitive abilităţii de a
acţiuni, pentru a specifice pentru un anumit domeniu sau comunica
rezolva în sens mai larg: aplicaţia, analiza,
probleme sinteza, evaluarea etc.
21
07/07/2020
.
Exemple în
Tipuri de
cunoaştere
străine
Cunoaştere - procesarea informaţiilor - când elevul cunoaşte - rezolvarea de
a strategică şi transferul lor, momentul şi modul în care exerciţii şi
(knowing conceperea de strategii trebuie folosit declarativul şi probleme,
how to de învăţare şi de proceduralul pentru a exersarea
know ?) motivare a modului de construi un rezultat al abilităţilor şi
dezvoltare a învăţării, care este de natură strategiilor de
cunoştinţelor declarative voliţională şi autodirecţionată gândire critică
şi procedurale, pe baza (în procesul instruirii,
identificării condiţiilor elevului nu i s-au furnizat
de aplicare a acestora în informaţii explicite
contextele date referitoare la instrumentele
cognitive/ intelectuale şi
materiale
22
07/07/2020
.
în orice proces de formare, problema tipului

cunoaşterii realizate de către elevi este de
maximă importanţă, aşa încât se pune
întrebarea: “Cum putem determina tipul
cunoaşterii (declarativă, procedurală sau
strategică) în cazul diferiţilor elevi ?”.
23
07/07/2020
.
Tipuri de cunoaştere funcţională. Caracterizare psihopedagogicăde
cunoaştere. Clasificare din punct de vedere funcţional
Performanţa Performanţa de
Tip de elev retenţiei transfer al Tip de cunoaştere
în memorie achiziţiilor
Nu învaţă Slabă Slabă Nu există cunoaştere
Nu înţelege Slabă Slabă Cunoaştere declarativă
Înţelege dacă este Bună Bună Cunoaştere procedurală
ghidat*
Înţelegere Bună Bună Cunoaştere strategică
autodirijată**
24

C.4 23.10.18

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C.4 23.10.18

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

07/07/2020

PEDAGOGIA INTERACTIVĂ (PI)

1. Ideile elevilor şi rolul lor în progresul

La baza proceselor de cunoaştere se află, alături de

 Actuala perspectivă constructivistă socială

 Ideile greşite ale elevilor pot fi clasificate astfel:

 etape în conceperea strategiilor de

 Deopotrivă, cooperarea şi conflictul, pe de o parte,

 activitatea didactică practică, prin

2. Cunoaştere directă şi cunoaştere mediată

3. Cunoaştere empirică şi cunoaştere ştiinţifică

5. O taxonomie a cunoaşterii funcţionale

în orice proces de formare, problema tipului

S-ar putea să vă placă și