TOXIINFECTII ALIMENTARE

DEFINITIE

Toxiinfectiile alimentare → boli acute cu

manifestari digestive si uneori neurologice,
aparute in epidemii sau sporadic, dupa
consum de alimente contaminate cu
germeni sau toxinele lor.
 ETIOLOGIE
Germenii implicati
Nr.crt. GERMENI FRECVENTA

1. Salmonella 70%
2. Stafilococul 30%- coagulazopozitiv, tipurile fagice III, IV si I,

din infectii cutanate)

3. E.Coli 5%- cu trei tipuri: enterotoxigen ETEC,

enteroadeziv- EAEC, enterohemoragic- EHEC )

4. Shigella, Campylobacter spp,
Yersinia enterocolitica, Vibrio
parahae- moliticus, B.cereus,
Proteus
 PATOGENIE

2 MECANISME:

1.toxic → prin enterotoxina( cel mai frecvent);

2. mixt → enteobacterii, V.parahaemiliticus

( rar).
 TABLOUL CLINIC
Manifestarile clinice → determinate de :

• tipul si virulenta tulpinii implicate;

• doza infectanta;
• rezistenta gazdei.
TOXIINFECTIA ALIMENTARA CU
SALMONELLA
• apare dupa consum de : oua, carne, lapte,
legume.
• are mecanism patogenic mixt:
→ toxic( prin enterotoxina);

→ inflamator( prin interleukina IL-8

cu infiltrate de polimorfonucleare i
mucoasa intestinului → diaree apoasa
cu leucocite.
Unele serotipuri pot determina infectii severe :

• septicemia;
• meningite;
• endocardite;
• artrite;
• abcese hepatice etc.
 TABLOU CLINIC
Incubatie: scurta( 24 ore)
Tablou clinic:
► debut brusc (cu febră, frisoane, greţuri,
vărsături, cefalee);
► perioada de stare (febră, diaree
muco sanguinlentă sau apoasă –
„ zeamă de carne”, paloare,
extremităţi reci, mialgii, hipotensiune
arterială, tahicardie, colaps ± fenomene
neurologice.
Formele grave evoluează cu colaps şi deces în primele 48
ore. La sugar, boala are aspect enterocolitic, dizenteriform,
neurotoxic sau septicemic
Diagnostic pozitiv.
• epidemiologic (prezumtiv-consum
alimente contaminate);
• clinic;
• laborator (izolarea agentului etiologic
din aliment, fecale, sânge,
urină).
Diagnostic diferenţial: intoxicaţia cu
ciuperci, dizenteria, holera, abdomen acut.
 TRATAMENT

► regim alimentar;
► tratament simptomatic;
► patogenic.
 Toxiinfecţia alimentară cu
stafilococ

Apare după consum de: brânză,

lapte, ouă, maioneză, carne.
Stafilococul produce 2 tipuri de toxine.
Clinic →
► incubaţie scurtă (1-5 ore);
► debut brusc (greţuri, vărsături, dureri
abdominale);
► perioada de stare (diaree, în absenţa
febrei).
Durata bolii este de câteva ore → o zi.
Diagnostic pozitiv:
►epidemiologic;
► clinic;
► laborator(evidenţierea enterotoxinei
sau a agentului etiologic prin
examen direct).
 TRATAMENT

Nu are tratament etiologic.

Toxiinfecţia alimentară cu
Escherichia coli
Apare după consum de carne, hamburgeri.
 PATOGENIE
3 tipuri de toxine produse de E.coli:

► ETEC-enterotoxigen
→ (cel mai frecvent);
► EATC-enteroaderent → în diareea
călătorilor);
► EHEC-enterohemoragic →
(acţionează prin toxina
Shiga-like, diaree cu
sânge; tulpina O157-H7).
Determină 2 tablouri clinice:
► Diaree apoasă- afebrilă, cu colici
abdominale, cu incubaţie de
24 ore şi evoluţie în 48-72 ore
(determinată de EATC si ETEC);

► Colita hemoragică- cu diaree cu sânge şi febră;

posibil complicate cu sdr. hemolitic-uremic şi
purpură trombocitopenică (determinate de
EHEC).
Nu are tratament etiologic.
Toxiinfecţia alimentară cu Campylobacter
apare după consum de carne de pui sau
lapte de vacă crud;

se produce printr-o enterotoxină holera-

like, o toxină Shigella-like şi pot fi invazive
ca salmonelele.
 TABLOU CLINIC
► incubaţia → 3-5 zile;
► debut brusc → febră, cefalee, mialgii
►perioada de stare→
• dureri abdominale;
• diaree apoasa sau cu sânge;
• durata de 1-10 zile.
 COMPLICATII

► sdr.Guillain-Barré;

► artrite reactive.
 TRATAMENT
Eritromicina
Toxiinfecţia alimentară cu
Yersinia enterocolitica
Apare după consum de lapte crud, mai
frecvent la copii.
Clinic:
► incubaţia → 1-9 zile;
► debut → brusc (febră, dureri
abdominale, cefalee;
► perioada de stare →dureri
abdominale, diaree.

Rar, pot determina forme septicemice la

imunodeprimaţi (diabetici, neoplazici,
cirotici, vârstnici).
Toxiinfecţia alimentară cu Vibrio
parahaemoliticus
Apare după consum de crustacee
şi alte „fructe de mare”.
Enterotoxina determină:

► febră;
► vărsături;
► dureri abdominale;
► diaree sanguinolentă, de tip
„turista”.
Toxiinfecţia alimentară cu
Clostridium perfringens
Apare după ingestie de carne contaminată.

Clostridium → 2 tipuri de enterotoxine:

► A (determină fenomene uşoare);

► C (determină fenomene severe).

Clinic: debutul este brusc cu: greaţă, vărsături,

dureri abdominale colicative, diaree
sanguinolentă, necroză şi perforaţie intestinală.
Toxiinfecţia alimentară cu
Bacillus cereus
Apare după consum de alimente vegetale
(mai ales orez).
Bacillus cereus are 2 tipuri de enterotoxine:
► toxina care determină fenomene de tip
stafilococic are incubaţie scurtă (1-6 ore) şi
determină vărsături şi diaree.

► toxina care determină fenomene de tip

Clostridium perfringens are incubaţie lungă
(8-18 ore) determinând dureri abdominale şi
diaree.