Cursul nr. 1.

Fundamentele noii diplomaţii

comerciale în condiţiile globalizării
 Aspecte metodologice

• Cursurile vor aborda problematica definitorie pentru evoluţia

comerţului internaţional ca flux al circuitului economic
internaţional;
• Disciplina se va finaliza cu un examen scris a cărui pondere va
fi de 50% din nota finală;
• Pe parcursul semestrului sunt prevazute 3 teste a căror pondere
în nota finală va fi de 20%;
• Activitățile de la seminar – referate, recenzii, poiecte, studii de
caz, simulări - au o pondere de 30% din nota finală, după cum
urmează:
 Tematica cursului
• Evoluția comerțului internațional. Factorii de
influenţă;
• Specializarea în condițiile piețelor perfecte;
• Specializarea în condițiile piețelor imperfecte;
• Efectele specializării internaționale;
• Abordări neconvenționale ale teoriei
schimburilor comerciale internaționale.
Testare și evidență empirică;
• Sistemul comercial internațional;
Dimensiunea triunghiulară a SCI;
 Cont.
• Organizația Mondială a Comerțului (OMC)
la confluență cu provocările guvernanței
globale;
• Conflict și cooperare în comerțul
internațional;
• Principalele schimbări de logică dominantă
la nivelul sistemului comercial
internațional;
 Două opinii calificate
• “The trading system is not perfect – but it represents the best
efforts of governments around the world, working together for 70
years. The system can be better – and it must be better – but it is
nonetheless vital. So while we work to improve it, and ensure that
it is more responsive to evolving economic needs, we must also
preserve what we have„. DG Azevêdo addresses Day of German
Industry

• ” O nouă ordine politică și economică globală va apărea, ca

rezutat al noilor realități economice. Noi nu putem schimba aceste
realități economice. Dar dacă vom răspunde inadecvat la acestea,
vom risca riposta care va rezulta sub forma unui sistem global
disfuncțional sau a unei ordini globale care va fi cu siguranță
altceva decât ne-am aștepta„. Joseph Stiglitz, The Chinese
Century, Vanity Fair, January 2015,
 Câteva provocări cărora trebuie să le răspundă S.C.I.
• Integrarea comercială poate juca un rol mai mare în planul
sporirii nivelului de prosperitate economică;
• Utilizarea abordărilor flexibile ale negocierilor OMC ar putea fi
cheia revigorării reformei comerțului mondial;
• Orientarea către o deschidere comercială mai consistentă și mai
durabilă, poate fi partea cea mai importantă a eforturilor de
întărire și revigorare a SCI;
• Deși deschiderea comercială postbelică a condus la ridicarea
nivelului de trai și la reducerea pauperității, procesul a rămas
unul incomplet;
• Transformările de fond care au avut loc în noile domenii ale
economiei globale nu sunt reflectate la nivelul politicilor
comerciale ceea ce poate afecta viitoarea prosperitate;
 Cont.
• Comerțul poate fi în continuare un vector puternic al creșterii
economice inclusive și al atenuării sărăciei dacă sunt create
premise solide pentru accesul IMM-urilor la peisajul productiv
și comercial, dacă se acordă atenție economiei verzi și albastre
și dacă se garantează egalitatea de șanse.
• Calea de urmat trebuie să țină seama de lecțiile dure de aproape
două decenii ale negocierilor OMC și să recunoască un peisaj de
politică comercială mai complex.
• Un proces de negocieri mai flexisbil a dat roade la un moment
dat și poate fi luat în considerare din nou;
• Abordarea mai flexibilă poate fi calea prin care pot avansa
reformele în segmentele mai sensibile ale multilateralismului;
 O altă perspectivă
• A devenit general acceptabil faptul că dezideratul principal al SCI
nu este maximizarea volumului schimburilor comerciale ci
îmbunătățirea calității vieții la scară internațională;
• În practică, cele două deziderate – promovarea dezvoltării și
maximizarea schimburilor comerciale – în loc să fie privite în
simbioză sunt folosite deseori ca sinonime, ultima substituindu-se
primeia. Aceasta face ca să se confunde scopurile cu mijloacele;
• Lucrurile ar sta foarte diferit dacă negociatorii „ în loc să se întrebe
cum putem maximiza accesul la piețe și spori schimburile
transfrontaliere, s-ar întreba cum pot fi ajutate statele să elimine
sau să reducă sărăcia? (Dani Rodrik).
• Răspunsul depinde de modul în care sunt interpretate evoluțiile din
istoria recentă a economiei mondiale și rolul pe care îl poate juca
liberalizarea comercială în planul dezvoltării economice.
 Unele elemente definitorii
• Apariția schimbului regulat de produse este strict
corelată cu apariția diviziunii sociale a muncii, fiind un
rezultat al acesteia;
• Schimburile comerciale au fost definitorii pentru toate
epocile prin care a trecut umanitatea;
• A devenit tot mai important că schimburile comerciale
devin vectori importanți ai dezvoltării economice;
• Între evoluțiile în plan comercial și cele în planul
emergenței modului de producție capitalist se poate
identifica o strânsă interdependență. Vectorul unificator
– piața;
 La dinamica schimburilor comerciale externe
contribuie:
• Tendinţa tot mai pronunţată de deschidere a economiilor către
mediul extern;
• Transformările care au loc în planul logisticii internaționale;
• Dezvoltarea dinamică a tehnologiei informaţiei (Internet of
Things, inteligența artificială, imprimantele 3D sau Blockchains)
schimbă profund modul cum derulăm tranzacțiile, cine participă
la actele de comerț și ce anume se schimbă)
• Tranziția de la economia transnaţională la economia globală
proces care presupune:
• Schimbări la nivelul rolului economic al statului;
• Reconsiderarea concepţiei keynesiste sau fordiste şi
însuşirea celei neo-liberale.
 Câteva întrebări care își așteaptă răspunsul
• Este pregătită comunitatea internațională (OI, guverne, mediul
corporativ, societatea civilă..) să se adapteze la provocări cum ar
fi ?:
• Derularea celei mai mari părți a CI prin intermediul platformelor on
line;
• Consacrarea unor noi căi de livrare a produselor;
• Apariției cu tot mai mare frecvență a unor servicii noi;
• Dezvoltarea exponențială a sectorului cuaternar al economiei;
• Avansarea economiei verzi, albastre sau oranj.
• Asigură actualul cadru reglementar și instituțional actual claritate,
deschidere, suport pentru cooperare și nediscriminare?
• Cât de îngrijorător este decalajul dintre viteza cu care se
actualizează conduita comercială multilaterală și cea cu care se
modifică comportamentul actorilor publici, atitudinea cetățenilor
și atașamentul față de valorile culturale, etice sau sociale?
 Cont.
• Care ar trebui să fie design-ul comerțului internațional
în anul 2030, dar în 2050?
• Ce trebuie făcut acum pentru a crea premisele
îndeplinirii dezideratelor de atunci?
• Cum poate deveni comerțul internațional mai
sustenabil;
• Cum poate deveni comerțul internațional mai inclusiv?
• Cât de pregătită este comunitatea comercială globală să
facă față schimbărilor care se anunță?
În prezent comerţul internaţional:
• Se asociază cu
-imaginea unei mari companii;
-rivalitatea între variaţi actori
economicii;
-practicile comerciale neloiale;
-negocierile, de multe ori confidenţiale
în cadrul unor forumuri regionale sau
multilaterale.
 În prezent comerţul internaţional
• Conectează oamenii obişnuiţi din toate zonele
lumii pe o axă producţie-consum tot mai
complexă;
• Determină modul în care oamenii.
-se hrănesc
-se îmbracă
-locuiesc şi petrec timpul liber
-au acces la educaţie
-le sunt respectate drepturile fundamentale
-participă la interdependenţele globale
 În concluzie
• SCI este o reţea de pieţe în care consumatorii se angrenează în
schimburi cu alţi actori invizibili pentru ei, dar ale căror vieţi
sunt afectate de reguli care le guvernează comportamentul
economic;
• Aceste reguli pot schimba fundamental vieţile oamenilor şi pot
crea un mediu în care sunt partajate beneficiile fluxurilor
comerciale,
• O mare parte din importantul potenţial al comerţului de a
acţiona ca forţă a creşterii economice se risipeşte pentru că este
gestionat inadecvat.
 Modificarea determinanţilor
diplomaţiei comerciale
• Interdependenţele tot mai pronunţate permit ţărilor să se
specializeze în sectoarele şi activităţile în care sunt mai
competitive;
• Se produce o tot mai evidentă deschidere spre mediul
economic extern care generează avantaje dar şi disconfort;
• Concurenţa, dinamica şi structura pieţelor de export,
evoluţia cererii sunt influenţate de avantajele tehnologice şi
de modificarea preferinţelor consumatorilor;
• Ţările cu economiile cele mai deschise au de câştigat pe
termen mediu şi lung.
 Diplomația comercială – unele abordări
• Este o activitate derulată de reprezentanții, cu statut
diplomatic, ai statelor lumii în vederea promovării
afacerilor;
• Niveluri la care se poziționează: high politics și low
politics ;
• Denominări: atașat comercial; consilier comercial;
reprezentant comercial;
• Roluri: culegerea de informații; comunicarea; oferirea
de referințe credibile; promovarea unor interese
punctuale; considerente de natură logistică.
 Rațiuni ale diplomației comerciale

• Obținerea unor informații utile și veridice despre

mediul extern de afaceri;
• Sprijinirea firmelor de dimensiuni mai mici să își
sporească credibilitatea și să își îmbunătățească
imaginea externă,
• Încurajarea companiilor să își internaționalizeze
afacerile;
• Ținerea sub control a posibilelor stări tensionate sau
chiar conflictuale;
• Preocupări de natură strategică;
 Calitățile unui diplomat
• Abilitatea de a sesiza și înțelege corelațiile dintre
probleme și actorii participanți la jocul comercial;
• Empatia care le permite să sesizeze problemele din
perspectiva celorlalți actori, inclusiv a rivalilor lor;
• Perspicacitatea de a privi lumea ROGVAIV în loc de
alb și negru și de a gestiona rezultate acceptabile, în loc
să insiste să obțină mereu soluția optimă;
• Socializarea în comunitatea diplomatică internațională
astfel încât să mențină dialogul i atunci când alții nu o
fac sau nu pot.
 Fundamentele comerţului internaţional sunt
influenţate de:
• Avantajele comparative şi competitive ale
statelor şi companiilor;
• Structura sectoarelor analizate;
• Specificităţile strategiilor şi de
managementul firmelor;
• Natura, previzibilitatea şi eficacitatea
politicilor guvernamentale;
• Inerţia istorică( tradiţii, obiceiuri, moduri de
viaţă specifice).
 Naţiunile fac comerţ între ele pentru că:
• Este tehnic imposibil şi economic nerentabil
ca să se producă la nivel naţional tot ceea ce
cere funcţionarea unei economii moderne;
• Economiile de scară şi de gamă implică
dimensiuni productive care nu se regăsesc
în cadrul relativ îngust al unei economii
naţionale;
• Factorii de producţie sunt relativ asimetric
răspândiţi pe glob;
• Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice
şi de forţele concurenţei externe
Cont.
• Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de
comercializare noi şi adecvate şi a unor noi reţele
logistice,
• Diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea
canalelor de comunicare;
• Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic
mondial.
• Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de
stânci.
• Apare un nou raport între forţa interdependenţei
şi cea a teritorialităţii .
 Câştigurile obţinute din participarea la
comerţul internaţional
• Locuri de muncă mai bune şi mai bine
remunerate;
• Pieţe cu dimensiuni mai mari,
• Mai multă stabilitate şi armonie la scară
regională şi internaţională,
• Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării;
• Creşterea interesului pentru forme
instituţionalizate de raporturi comerciale,
 Dependențe și interdependențe
• Creșterea volumului schimburilor comerciale și a
dependenței tuturor economiilor de acestea reprezintă
cea mai sensibilă componentă a globalizării și integrării;
• Comerțul internațional face ca leadership-ul corporatist
modern să coexiste cu birocrația guvernamentală și să
necesite trecerea la guvernanță;
• Evoluția comercțului internațional este o expresie
relevantă a ciclicității dezvoltării economice;
• În evoluția CI se pot reține următoarele trăsături
definitorii:
• a evoluat cu o dinamică dintre cele mai interesante;
• A devansat alți indicatori macroeconomici reprezentativi;
 Cont.
• Creșterea economică destul de dinamică (în ultimul
sfert de secol) s-a produs pe fondul unor schimbări
economice fundamentale;
• Progresul tehnologic și deschiderea către mediul extern
(vectori ai avansării economiei) sunt corelate
indestructibil;
• Natura și anvergura schimbărilor în tabloul economic
global sunt fără precedent dar nu sunt noi;
• Progresul economic neîntrerupt se bazează pe abilitatea
societății umane de a se ajusta, adapta și promova
inclusivitatea;
 Pe parcursul prelegerilor vom răspunde la
următoarele întrebări:
• De ce anumite naţiuni devin terenul pentru
concurenţa de succes în anumite sectoare?
• De ce unele firme localizate în anumite ţări sunt
capabile să-şi creeze şi să menţină avantaje
competitive în raport cu alţi concurenţi din
acelaşi sector sau din sectoare diferite?;
• De ce unele ţări sunt gazda celor mai importanţi
lideri globali?