Medicina calamităţilor

Neamţu Elena
Profesor CEMCPMFSM
Medicina calamităţilor

 Noţiuni generale:
 Medicina calamităţilor-forma cea mai
adecvată de a răspunde în mod coerent
şi adaptat unei situaţii de destructurare
ce loveşte un grup social în urma unui
eveniment dezastruos.
Medicina calamităţilor

 Medicina calamităţilor-medicină globală,

medicină de echipă, medicină de mase,
de urgenţă şi de teren.
 Se caracterizează prin acordarea
asistenţei medicale de urgenţă unui
număr mare de victime care continuă să
crească exploziv şi depăşeşte mijloacele
de ajutor imediat disponibile.
Medicina calamităţilor
 Accidentul: eveniment ce survine fortuit,
bun sau rău, şi apare brusc,
imprevezibil, provocînd în organism o
leziune sau o tulburare funcţională
permanentă sau pasageră.
 Catastrofa: fenomen de amploare mare
ce produce o bulversare completă a
ordinii lucrurilor în existenţa unui individ
sau chiar un sfîrşit violent.
Medicina calamităţilor

 Calamitatea: nenorocire publică, din care

fac parte: foametea, războiul, epidemiile.
 Cataclismul: mare inundaţie şi în
particular potop. Produce bulversări într-
un stat, societate.
 Dezastrul: eveniment funest, nenorocire
foarte gravă şi prin extensie, distrugeri şi
ruine.
Medicina calamităţilor

 Flagelul: marile calamităţi, suferinţe ce

se pot abate asupra unei populaţii şi pot
fi naturale: avalanşe, inundaţii, maree
gigantice.
 Sinistrul: pierderile suferite de asiguraţi
în caz de incendii, naufragii, inundaţii,
cutremure şi constituie un eveniment
catastrofic natural.
Medicina calamităţilor

 Situaţie excepţională: întreruperea

condiţiilor normale de viaţă şi activitate a
populaţiei la un obiect sau pe un anumit
teritoriu în urma unei avarii, catastrofe,
calamităţi cu caracter natural sau
biologico-social, care conduc sau pot
conduce la pierderi umane şi materiale.
Medicina calamităţilor

 Victimă(lezat): persoană, sănătatea

căreia a fost afectată în urma acţiunii
factorilor ce au cauzat situaţia
excepţională şi care necesită acordarea
asistenţei medicale de urgenţă.
 Focar al situaţiei excepţionale, locul
impactului: teritoriul în care s-a produs
situaţia excepţională.
Medicina calamităţilor

 Zonă a situaţiei excepţionale: teritoriul în

care s-au extins consecinţele situaţiei
excepţionale.
 Incident soldat cu victime multiple:
incident major, provocat de acţiunea
factorilor situaţiei excepţionale, soldat cu
un număr mare de victime, cere
aplicarea acţiunilor speciale.
Medicina calamităţilor

 Numărul minimal de victime în focarul

situaţiei excepţionale, care impune
respectarea regulilor medicinii
calamităţilor la acordarea asistenţei
medicale de urgenţă este 10.
Medicina calamităţilor

 Principii de clasificare:
 După originea calamităţilor: naturale şi
artificiale(tehnologice şi sociale).
 După efectele asupra comunităţii:
 Calamitate simplă: structura comunităţii
rămîne intactă. Locuinţele, spitalele,
mijloacele de comandă, legăturile cu
mijloacele de ajutor păstrate.
Medicina calamităţilor

 Calamitate complexă: structura

comunitară dislocată la nivele şi grade
diferite, afectînd centrele de decizie şi
conducere, mijloacele de legătură, de
comunicaţii şi transport, centrele de
adăpostire, aprovizionare, ajutor,
mijloacele de transport ale energiei.
Medicina calamităţilor

 După cauză:
 Calamităţi ce se instalează rapid:
 Natutale extrem de violente,
 Artificiale provocate,
 Artificiale prin conflict armat sau
atentate.
Medicina calamităţilor

 Calamităţi ce se instalează în timp:

 Maladii epidemice,
 Foametea şi malnutriţia,
 Intoxicaţii subacute şi cronice prin
poluare alimentară.
Medicina calamităţilor

 După durata factorului declanşant:

 Calamităţi scurte(în jur de o oră): apar în
cazul accidentelor de trafic aerian şi
feroviar, accidentelor colective din
mediul urban, explozii, incendii, atentate,
accidente industriale, accidente de trafic
maritim, poluări, contaminări, uragane,
cicloane.
Medicina calamităţilor
 Calamităţi medii(în jur de 24 de ore): uragane,
cicloane, incendii de păduri, accidente
tehnologice, în special, cele chimice prin nor
toxic.
 Calamităţi lungi(de peste 24 de ore): inundaţii,
furtuni de zăpadă, cicloane, seisme repetate,
incendii de pădure extinse, contaminări toxice
aeriene sau hidrice masive şi calamităţile
progresive(foametea şi epidemiile).
Medicina calamităţilor

 După durata intervenţiei de salvare:

 Calamităţi scurte(în jur de 6 ore):
accidente simple de trafic, tehnologice,
conflictuale.
 Calamităţi de durată medie(între 6 şi 24
de ore): accidente tehnologice de
influenţă limitată, industriale, de trafic,
exploziile, incendiile, atentatele.
Medicina calamităţilor

 Calamităţi de durată lungă(peste 24 de

ore): calamităţi majore care corespund
unei durate foarte mari a factorilor
declanşanţi: accidentele tehnologice,
miniere, naufragiile, contaminările
masive ale atmosferei.
Medicina calamităţilor

 După întinderea geografică:

 Cu raza mai mică de 1 km,
 Cu raza între 1 şi 100 km,
 Cu raza mai mare de 100 km.
Medicina calamităţilor

 După numărul de victime:

 Calamităţi moderate: numărul de victime
este cuprins între 10 şi 99.
 Calamităţi medii: numărul de victime este
între 100 şi 999, din care 50 pînă la 250
de victime sunt spitalizate.
 Calamităţi majore: peste de 1000 victime
din care peste 250 sunt spitalizate.
Medicina calamităţilor

 Patologia calamităţilor:
 Politraumatisme,
 Traumatism combinat, asociat,
 Stări de şoc,
 Stări comatoase,
 Intoxicaţii colective,
 Panică dezorganizatorie, sinucigaşă.
Medicina calamităţilor

 Organizarea lanţului măsurilor urgente în

calamităţi:
 Prima etapă: alarmarea şi transmiterea
ei.
 A doua etapă: angajarea primului ajutor.
 A treia etapă:recunoaşterea(evaluarea
locului impactului).
Medicina calamităţilor

 A patra etapă: acordarea asistenţei

medicale de urgenţă victimelor în focarul
calamităţii.
 Realizarea triajului medical şi acordarea
măsurilor elementare pentru
supravieţuirea unui număr maximal
posibil de victime.
Triajul medical în focar

 Triajul medical: selecţia victimelor bazată

pe şansa de supravieţuire.
 Triajul este o măsură impusă de
necorespunderea dintre numărul mare
de victime şi numărul mic de medici,
asistenţi medicali, unităţi de transport,
instrumente medicale, material de
pansament, medicamente.
Triajul medical în focar

 Nu este posibilă acordarea concomitentă

a asistenţei medicale de urgenţă tuturor
victimelor.
 Triajul prespitalicesc: în focar, în zona
focarului, pe parcursul căilor de
evacuare spre spitale.
 Scopul: aprecierea priorităţii urgenţei şi
volumului AMU.
Triajul medical

 Triajul spitalicesc: în cadrul instituţiei

medico-sanitare în care sunt evacuate
victimele.
 Scopul: determinarea oportunităţii
tratamentului în instituţia respectivă, iar în
cazul deciziei pozitive-stabilirea ordinii,
gradului de urgenţă, subdiviziunii instituţiei
unde va fi administrat tratamentul.
Triajul medical în focar

 Grupele de triaj în funcţie de gravitatea şi

caracterul leziunilor, gradul urgenţei în
acordarea AMU şi evacuării:
 Grupa I:Urgenţă absolută: roşu:
 Victime cu leziuni, afecţiuni, intoxicaţii
grave şi foarte grave, cu compromiterea
funcţiilor vitale.
Triajul medical în focar

 Necesită măsuri de stabilizare imediată

a căilor respiratorii, a respiraţiei,
hemodinamicii şi evacuare prioritară(în
primul rînd) în condiţii de transport
medical asistat. Pînă la stabilizarea
funcţiilor vitale sunt netransportabile.
Triajul medical în focar

 Copiii pînă la 15 ani şi femeile gravide se

atribuie în mod automat la prima grupă
de triaj, marcată cu cod color roşu.
Triajul medical în focar

 Grupa II:Urgenţă relativă: galben:

 Victime cu leziuni, afecţiuni, intoxicaţii,
contaminări grave sau de gravitate
medie, cu funcţii vitale păstrate, însă cu
riscul dezvoltării în timpul apropiat a unor
complicaţii periculoase pentru viaţă.
Triajul medical în focar

 Necesită AMU, dar nu imediată. În unele

cazuri asistenţa medicală poate fi
amînată pînă la etapa următoare.
Evacuarea în rîndul doi cu transport
sanitar asistat.
Triajul medical în focar

 Grupa III: Urgenţă minoră: verde:

 Victime cu leziuni, afecţiuni, intoxicaţii,
contaminări uşoare, care nu prezintă
pericol pentru sănătate, pot fi tratate mai
tîrziu, de regulă, în condiţii de
ambulatoriu. Pot fi evacuate cu transport
nespecializat sau de sine stătător.
Triajul medical în focar

 Grupa IV: Muribunzi: sur:

 Victime în stare agonală, cu leziuni,
afecţiuni, intoxicaţii, contaminări deosebit
de grave, incompatibile cu funcţiile vitale
ale organismului. Nu pot fi salvate în
circumstanţele specifice de loc şi timp.
Triajul medical în focar

 Menţinerea lor în viaţă consumă mult

timp şi resurse medicale. Necesită doar
terapie simptomatică şi de alinare a
suferinţelor. Evacuarea se realizează în
rîndul doi, sau, dacă permite situaţia, în
primul rînd cu transport sanitar asistat.
Triajul medical în focar

 Grupa V: Decedaţi: Negru:

 Victimele care au decedat(respiraţia şi
pulsul lipsesc, reflexele cornean şi
fotomotor lipsesc, midriază totală).
Triajul medical

 Categorisirea nozologică a victimelor:

 Grupa I: Urgenţă absolută: cod color
Roşu:
 Traumă cranio-cerebrală închisă sau
deschisă cu compresiuni medii şi grave
ale encefalului, hemoragii abundente.
Triajul medical

 Şoc hipovolemic, dereglări ale

conştienţei.
 Scurgeri de lichid cerebro-spinal prin
plagă, urechi, gură, nas.
 Convulsii, excitaţii psihomotorii.
 Plăgi masive ale scalpului cu hemoragii
abundente.
Triajul medical

 Defecte masive ale ţesuturilor moi ale

feţei, decuparea bărbiei, buzelor, fracturi
multiple deschise şi închise ale oaselor
scheletului facial cu deplasări însemnate
ale fragmentelor.
 Şoc traumatic, hemoragii abundente din
plagă, respiraţie dificilă, deformări
importante ale scheletului facial.
Triajul medical
 Traumă închisă, deschisă a organelor ORL cu
dereglări respiratorii şi hemoragii abundente
din nas, urechi, faringe, sinusul sigmoid.
 Traumatism închis, deschis al toracelui cu
multiple fracturi costale, de stern.
 Volet costal, contuzie a cordului, obstrucţia
căilor respiratorii, pneumotorax deschis, cu
supapă, sufocant, hemotorax, tamponada
inimii, sindromul Morestin.
Triajul medical

 Traumatism închis, deschis abdominal

cu lezarea organelor cavităţii peritoneale,
hemoragie internă, externă. Şoc
hemoragic, peritonită, evisceraţie, plăgi
penetrante toraco-abdominale,
traumatismele esofagului.
Triajul medical

 Amputarea unui segment al extremităţii.

Fracturi închise, deschise cu lezarea
vaselor sangvine magistrale.
Compresiune prelungită(peste 6-7 ore) a
unei sau ambelor extremităţi.
Traumatism vertebro-medular cu
sindromul de compresiune, lezare a
măduvei spinale, şoc neurogen.
Triajul medical

 Traumatism închis, deschis al bazinului,

fracturi instabile cu lezarea uretrei,
vezicii urinare, intestinului rect, organelor
sexuale interne, externe la femei.
Trauma închisă a bazinului fără lezarea
organelor interne, dar însoţită de şoc.
Peritonită, hemoragii din organele
sexuale, rect.
Triajul medical

 Arsuri gr. I-II-III AB pe o suprafaţă mai

mare de 60%, dar gr. III B-IV pe o
suprafaţă mai mică de 60%, cu sau fără
leziuni inhalatorii de gr. I-II-III.
Triajul medical

 Arsuri gr. I-II-III AB-IV 30-60%, gr.III B-IV

mai mare de 20%, cu sau fără leziuni
inhalatorii gr. I-II-III, asociate sau
combinate cu alte traumatisme.
 Traume electrice gr. III cu sau fără arsuri
electrice.
 Hipotermie cu indici vitali minimi
prezenţi.
Triajul medical
 Grupa II: Urgenţa relativă: cod color
galben:
 Traumă cranio-cerebrală închisă, deschisă
fără dereglarea funcţiilor vitale, fără semne
de compresiune în evoluţie ale encefalului.
 Traumatism închis cu contuzia plămînilor,
cordului, leziuni ale căilor respiratorii,
esofagului, ruperea diafragmului,
hemotorax mediu.
Triajul medical

 Traumatism închis al abdomenului fără

lezarea organelor interne.
 Fracturi închise, deschise ale oaselor
tubulare fără lezarea vaselor sangvine
magistrale. Luxaţii ale articulaţiilor mari.
Leziuni ale coloanei vertebrale fără
sindromul de compresiune, fără lezarea
măduvei spinale.
Triajul medical

 Plăgi masive ale ţesuturilor moi ale

membrelor. Compresie prelungită a
extremităţilor(pînă la 4-6 ore).
 Traumatism închis stabil al bazinului fără
lezarea organelor interne, dar cu
dereglări ale funcţiilor locomotorii.
Triajul medical

 Arsuri gr. I-II-III AB-IV 10-30%, gr. III B-

IV mai mici de 10%, cu sau fără leziuni
inhalatorii gr. I-II.
 Traume electrice gr. II cu sau fără arsuri
electrice.
 Hipotermie de gravitate medie.
 Degerături, perioada prereactivă.
Triajul medical

 Grupa III: Urgenţă minoră: cod color

verde:
 Fracturi închise ale degetelor.
 Luxaţii ale articulaţiilor mici.
 Plăgi superficiale fără hemoragie sau
hemoragii nesemnificative.
 Contuzii ale ţesuturilor moi, excoreaţii,
echimoze.
Triajul medical

 Traume minore.
 Arsuri gr. I-II-III A pînă la 10%.
 Traume electrice gr. I cu sau fără arsuri
electrice gr. I-II.
 Hipotermie uşoară.
 Degerături, perioada reactivă.
Triajul medical

 Grupa IV: Muribunzi: Cod color sur:

 Şoc refractar la terapie.
 Comă profundă(scor Glazgow 3) cu
dereglări ireversibile ale funcţiilor
vegetative.
 Contuzia severă a encefalului, plagă
penetrantă a craniului, distrugere a
substanţei cerebrale.
Triajul medical
 Traumă închisă, deschisă, cu leziuni
importante a organelor cutiei toracice,
cordului, vaselor mari, volet costal
complex, deformări pronunţate a cutiei
toracice cu ICR avansată.
 Traumatism închis, deschis abdominal
cu leziuni multiple ale viscerelor,
distrugeri imense ale peretelui
abdominal, evisceraţie.
Triajul medical
 Hemoragii gr. III-IV, şoc hemoragic
decompensat.
 Compresie prelungită(peste 7-8 ore) a
ambelor extremităţi inferioare pe toată
lungimea. Fracturi multiple deschise ale
oaselor tubulare lungi, însoţite de şoc
traumatic grav.
 Leziuni ale coloanei cervicale cu dereglarea
completă a conductibilităţii măduvei spinale.
Triajul medical

 Traumă gravă închisă, fracturi multiple

instabile ale oaselor bazinului cu leziuni
grave ale organelor abdominale.
Deformarea bazinului. Hemoragie
masivă internă, externă, şoc grav.
Triajul medical

 Arsuri de gr.I-II-III AB-IV mai mari de

80%, gr. III B-IV mai mari de 60%, cu
sau fără leziuni inhalatorii de gr. I-II-III,
asociate sau combinate cu
politraumatisme.
 Traume electrice gr. IV cu sau fără arsuri
electrice.
 Hipotermie fără indici vitali.
Capabil de a se deplasa direcţionat DA VERDE

NU

Îndeplineşte
Conştient DA
comenzi simple

NU îndeplineşte GALBEN
NU
comenzi simple
DA
Controlul
Rata / min pulsului
> 10 şi < 30 radial NU
Controlul
respiraţiei DA ROŞU
DA
Rata / min Controlul
NU < 10 sau > 30 pulsului
carotid NU SUR

Deschiderea căilor respiratorii DA ROŞU

NU
NEGRU
Asigurarea supravieţuirii în focar

 În focar victimelor li se acordă măsuri de

prim ajutor pentru asigurarea
supravieţuirii:
 Eliberarea şi permeabilizarea căilor
respiratorii prin tripla manevră
Safar(dubla manevră Esmarch).
Asigurarea supravieţuirii în focar

 Ridicarea membrului superior sau

inferior cu plaga sîngerîndă pentru ca
hemoragia să devină mai lentă.
 Acordarea poziţiei laterale de siguranţă
pentru supravieţuire.
Evacuarea victimelor

 A cincea etapă:
 Evacuarea victimelor din focar la
punctele de concentrare a lezaţilor.
 A şasea etapă:
 Examinarea victimelor şi acordarea
asistenţei medicale de urgenţă.
Supravegherea victimelor

 A şaptea etapă:
 Supravegherea colectivă a victimelor.
 A opta etapă:
 Evacuarea victimelor de la punctele de
concentrare a lezaţilor spre spitale.
Evacuarea spre spitale

 În cazul afluxului mare de victime şi

distanţă mare de la focar pînă la cel mai
apropiat spital, pe căile de evacuare se
desfăşoară puncte medicale
avansate(PMA).
Punctul medical avansat

 La PMA:
 Acordarea asistenţei medicale victimelor
a căror stare prezintă pericol de
agravare.
 Realizarea triajului intermediar pentru a
preveni supraaglomerarea spitalelor.
Punctul medical avansat

 Schema PMA:
 Postul de triaj, terenul de triaj, terenul
pentru victime cu leziuni uşoare.
 Sala de pansament, sala de reanimare,
sala de pansament pentru victime cu
leziuni uşoare.
Punctul medical avansat

 Terenul(încăperea) de aşteptare a
evacuării.
 Terenul(încăperea) pentru tratamentul
muribunzilor.
 Morga improvizată.
Primirea în spital

 La spital:
 Primirea victimelor, triajul intraspitalicesc,
 Stabilizarea stării, spitalizarea,
 Acordarea asistenţei medicale calificate,
 Tratamentul,
 Evacuarea ulterioară în instituţii medico-
sanitare specializate.