proteja, dar si prin scopul perfectionarii, omul a
creat de-a lungul timpului diverse arme. Dominatia in acest domeniu a fost oarecum incerta, pana la aparitia bomelor nucleare ce au dictat in istorie suprematia lumii pentru Statele Unite ale Americii. O arma nucleara, numita şi bomba atomica, este o arma tehnicizata, extrem de distrugătoare care se bazează pe energia eliberata prin următoarele procese fizice: 1. Prin fisiune nucleara sau 2. Prin fisiune, urmata de fuziune nucleara. Fisiunea nucleara este cunoscuta si sub denumirea de fisiune atomica, este un proces in care nucleul unui atom se rupe in doua sau mai multe nuclee mai mici, numite produşi de fisiune şi, în mod uzual, un număr oarecare de particule individuale. Particulele individuale pot fi neutroni, fotoni (uzual sub formă de raze gamma) şi alte fragmente nucleare cum ar fi particulele beta şi particulele alfa. Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacţionează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele iniţiale. Ca urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni sau raze alfa (nuclee de heliu) sau beta (electroni sau pozitroni). Fuziunea nucleară este sursa principală de energie în stelele active. Fuziunea nucleară ar putea deveni o sursă de energie practic nelimitată (şi ecologică) atunci când reactoarele de fuziune (care în prezent se află în fază experimentală şi nu produc încă un surplus net de energie) vor deveni viabile din punct de vedere tehnologic şi economic. S Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de două ori, şi anume în jurul încheierii celui de-al doilea razboi mondial:
1.SUA a aruncat un 2.SUA a aruncat un dispozitiv
tip implozie, cu plutoniu, dispozitiv tip pistol, cu codul “Fat Man” asupra cu uraniu, cu codul orasului Nagasaki la 9 “Little Boy” asupra august 1945 Norul, sau "ciuperca" acestei bombe s- orasului Hiroshima in a înălţat mai mult de 18 dimineata zilei 6 kilometri deasupra august 1945. hipocentrului exploziei. Folosirea acestor 2 bombe a rezultat moartea imediată a aproximativ 100.000 – 200.000 de oameni (majoritatea civili) şi chiar şi mai mulţi cu trecerea timpului, a fost şi rămâne controversată. Efectele produse de suflul exploziei:
Exploziile nucleare ca şi cele provocate de armele
convenţionale (clasice) produc distrugeri ale clădirilor şi ale altor structuri aflate în zonă. În timpul unei explozii creşte brusc presiunea aerului ceea ce provoacă o undă de şoc şi vânturi puternice. Cât de mari sunt pagubele produse şi care este raza de acţiune a suflului exploziei depind de puterea bombei, adică de echivalentul ei în T.N.T. O bombă nucleară echivalentă cu 10kt de TNT produce distrugeri grave ale structurilor uşoare (cum ar fi casele de lemn) pe o rază de 1.6 km şi stricăciuni moderate la 2.4 km. O bombă de 10 mt de TNT produce distrugeri grave pe o rază de 17.7 km şi distrugeri moderate pe o rază de 24km. I Efectele produse de radiaţia termică:
temperaturile foarte ridicate atinse într-o explozie nucleară
determină formarea unei mase mari de gaze incandescente, ca o „minge de foc”. Diametrul ei este de aproximativ 300 metri pentru o bombă de 10kt şi în jur de 4,8 kilometri pentru o bombă de 10mt. Radiaţia termică produsă de mingea de foc poate produce arsuri ale pielii şi incendii. Bombele atomice aruncate asupra Japoniei au provocat multe incendii mai ales în zona exploziei. Efectele radiaţiei termice produse de „mingea de foc” depind de: starea atmosferei şi de puterea bombei (o bombă de 10kt poate cauza arsuri moderate pe o distanţă de peste 32 de km. Arsuri uşoare se produc însă pe distanţe mai mari). Pe 30 octombrie 1961, ruşii au detonat cea mai mare bomba construita vreodată, denumita si „Bomba Taurului”. Construita in toiul Războiului Rece, pentru ca Rusia sa isi arate supremaţia in fata Americii, aceasta a fost proiectata inital ca având 100mt. Din cauza influentei asupra mediului, care in acest caz ar fi fost imensa, bomba a fost redusa la puterea a 57mt.Căldura produsa de explozie ar fi putut produce arsuri de gradul 3 pe o suprafaţa de 100km de la suflul exploziei. Mingea de foc a fost vazuta de la 1000km. Ciuperca produsa s-a extins pana S la 64km, aproape de 7 ori altitudinea celui mai mare vârf montan terestru, Everest. Distrugerile s-au produs pe o raza de 1000km, explozia provocând un seism cu magnitudinea de 5.2 grade Richter, deşi bomba a fost detonata la 4km de sol. Ulterior, s-a estimat ca energia produsa de bomba ar fi echivalentul a 1,4 % din cea produsa de Soare. Putem deci spune ca, pentru a-si distruge inamicul, ruşii ar creea o bomba care sa distrugă tot ce traieste pe o raza de zeci de kilometri. In schimb, americanii folosesc o bomba care sa distruga DOAR inamicul. Accidentul nuclear de la: Centrala nucleara de la Cernobîl(cel mai grav) Fukushima Fukushima-Daiichi,11 martie2011(al doilea) Three Mile Island, Pennsylvania,1979 Kyshtym, Rusia, 26 septembrie1957 Windscale, Marea Britanie, 1957 Mihama, Japonia, 2004 Tsuruga, Japonia, 1981 Tomsk 7, Rusia, 1993 A Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major în Centrala Atomoelectrica Cernobîl, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea a zonei înconjurătoare. Centrala electrică se afla în apropiere de orasul părăsit Pripiat, Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitatii radioactive s-a îndreptat spre părtile vestice ale Rusiei, Europei si părtile estice ale Americii de Nord. Suprafete mari din Ucraina, Belarus si Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitatiile radioactive cad în Belarus, conform datelor post- sovietice oficiale. Accidentul a pus în discutie grija pentru siguranta industriei sovietice de energie nucleară, încetinind extinderea ei pentru multi ani si impunând guvernului sovietic să devină mai putin secretos. Acum statele independente – Rusia, Ucraina si Belarus au fost supuse decontaminării continue si substantiale. E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. Agentia Internatională pentru Energie Atomică (AIEA) si Organizatia Mondială a Sănătătii (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători si 9 copii cu cancer tiroidian) si a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticati în 2002. Accidentul a fost facut public abia dupa aparitia norului radioactiv deasupra nordului Europei. Centrala de la Cernobîl Elicopter militar împrăştie substanţe decontaminante la câteva zile după catastrofa de la Cernobîl Centrala de la Tsuruga Centrala de la Mihama Centrala de la Windscale Centrala de la Tomsk Centrala de la Kyshtym Centrala de la Three Mile Island 1) Sub ce nume mai este cunoscuta fisiunea nucleara? 2) Care este numele si data aruncarii dispozitivului tip pistol asupra orasului hiroshima? 3) Care este numele celei mai mari bombe construite vreodata? 4) Unde a avut loc cel mai mare accident nuclear ? 5) Aproximativ cate persoane au fost evacuate din tarile contaminate?