Sunteți pe pagina 1din 23

„Matematica este muzica raţiunii.

” 
James J. Sylvester

ȘIRUL LUI FIBONACCI ȘI


NUMĂRUL DE AUR

Prof. propunător : Liliana Ivașc


Liceul Tehnologic Răchitoasa,
jud.Bacău
De câtă ordine și simetrie există în natură , oricine a
rămas de multe ori plăcut surprins.
Mulți dintre noi , adeseori, am gândit în lăuntrul nostru
că natura a folosit în ”hazardul” ei formule matematice
după care a creat în final tot ceea ce ne înconjoară.
Astăzi, omul caută permanent să înţeleagă natura şi
legile acesteia, să simtă ritmurile cosmice, să perceapă mai
profund viaţa, pentru a ajunge la o armonie cu mediul
înconjurător.
În Matematică există o infinitate de șiruri de numere, care au
la bază o formulă, potrivit căreia se generează elementele
acestuia.De exemplu:
* șirul de numere prime: „2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31,
37, 41, 43, 47, 53, 59, 61, 67,… 97, 101,103,…2n+1,…2 n+1”
este format din numere care se împart exact doar la 1 și la ele
însele.
* șirul de numere pare naturale: „2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18,
20, 22…n” a cărui elemente se împart exact la doi ( n=2p).
* șirul de numere formate din puteri ale lui 3: „3, 9, 27, 81,
243, 729, 2187…” care mai poate fi scris și „3 1, 32, 33, 34, 35, 36,
37, 38, 39,…”
În infinitatea de șiruri le lumii matematicii, italianul Leonardo of
Pisa, zis Fibonacci, a descoperit un șir de numere extraordinar de
interesant: „0, 1,1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610,
987, 1597…”.
Formula de bază pentru obținerea acestui șir este una simplă:
primele două elemente ale șirului sunt 0 și 1, iar al treilea element se
obține aduându-le pe primele două: 0+1 = 1.
Al patrulea se obține aduându-le pe al treilea cu al doilea
(2+1=3).
Al cincilea se obține aduându-le pe al patrulea cu al treilea
(3+2=5), și tot așa, până la infinit.
Șirul , îi poartă numele.Șirul lui Fibonacci.
Interesant la acest șir este că, dacă împărțim un
element al Șirului Fibonacci la precedentul său,
obținem rezultatul 1,61803. (Calcul valabil începând
doar cu al 14-lea element al șirului (233:144=1,61803,
377:233=1,61803, etc.), ca în desenul de mai sus,
dreapta .
Acest număr a fost denumit φ (phi) fiind
considerat încă din antichitate raportul de aur sau 
numărul de aur, datorită întâlnirii frecvente a acestui
raport în lumea care ne înconjoară.
În natură, numerele lui Fibonacci le întâlnim peste tot,
pornind de la aranjamentul frunzelor și șabloanele
petalelor unor flori până la falangele mâinii umane precum
si altele ca: spirala generata de apă (vârtejurile), mișcarea
curenților de aer în spirală, cochilia melcilor, dispunerea
petalelor de trandafir sau a frunzelor și semințelor din
regnul vegetal, care păstrează aceasta proporție perfectă.
Se spune că există o legatură între creșterea naturală
a plantelor și Numărul de Aur: proporția tainică a acestui
număr, reprezentată fie în triunghiul de aur (isoscel) al lui
Pitagora, în Elipsa de Aur din tradiția hindusă sau în
Spirala de Aur care, prin șirul lui Fibonacci, se
demonstrează păstrând proportia de 1,618 .
Aplicaţiile numărului de
aur, de fapt ale raportului
ca atare , se regăsesc la

punerea în proporţie a
lucrărilor în arhitectură ,
pictură, sculptură, estetică
şi artă în general, ceea ce confirmă interesul manifestat
de’a lungul timpului pentru acest număr φ (phi) .
Cochilia melcului este o spirală a cărei design
urmăreşte dimensiunile date de şirul lui Fibonacci

Raţiunea şi motivaţia pentru această dispunere este că,


cochilia îi creează melcului, în interior, un maxim de spaţiu
şi de siguranţă.
Faţa umană este caracterizată,
din punct de vedere estetic prin câteva

dimensiuni principale: distanța între


ochi, distanța dintre gură și ochi și
distanţa dintre nas și ochi , dimensi-
unea gurii.
În ştiinţa esteticii se apreciază
că chipul este considerat mai plăcut
ochiului dacă respectă cât mai bine

dimensiunile din secvența Fibonacci.


Chipul Monalisei, pictat de Leonardo da Vinci este un
astfel de exemplu, fiind considerată o faţă umană perfectă.
 
Șirul lui Fibonacci poate fi
văzut și în modul în care se formea-
sau se ramifică ramurile copacilor.
Un trunchi principal va creste
pana produce ramura, care creează
doua puncte de crestere.
Apoi, una dintre noile tulpini se va ramifica in doua, in timp ce
cealalta ramane latenta. Acest model de ramificare este repetat pentru
fiecare dintre noile tulpini. Un bun exemplu este coada-soricelului
(Achillea ptarmica). Sistemele radacinilor si chiar si algele prezinta
acest model.
 

 
Plantele nu au cum să cunoască numerele lui Fibonacci,
dar ele se dezvoltă în cel mai eficient mod. Astfel, multe
plante au aranjamentul frunzelor dispus într-o secvenţa
Fibonacci în jurul tulpinei.
Conurile de pin respectă o dispunere dată de numerele
lui Fibonacci şi de asemeni şi floarea soarelui. Inelele de pe
trunchiurile palmierilor respectă numerele lui Fibonacci.

Motivul pentru toate acestea este


realizarea unui optim, a unei
eficiente maxime. Astfel, de
exemplu, urmând secvenţa lui
Fibonacci, frunzele unor plante
pot fi dispuse astfel încât să ocupe
un spaţiu cât mai mic şi să obţină
cât mai mult soare.
• În natură , numarul de aur se regaseste in modul de dispunere a
frunzelor, petalelor sau semintelor la plante.
• La multe plante, numărul de petale este un numar Fibonacci
• 3 petale: crin, iris

• 5 petale: trandafir salbatic, viorele, lalele


• 8 petale: delphiniums

• 13 petale: gălbenele, porumb, cineraria, unele margarete


• 21 petale: margarete, cicoare

• 34 petale: patlagina
Garofita Crinul Fuchsia Fucsie
Cât priveste corpul omenesc și numerele lui Fibonacci:
Mâna umană are 5 degete, fiecare deget având 3 falange,
separate prin 2 incheieturi. Media lungimilor falangelor este
de 2, 3 si respectiv 5 cm. În continuarea lor este un os al
palmei care are în medie 8 cm.
Catul dintre lungimea partii de jos a corpului omenesc,
masurata de la ombilic pana la talpi, si partea de sus,
masurata din crestet pana la ombilic este numarul de aur.
Ritmul ciclic al batailor inimii apare în
electrocardiograma unui om sanatos ca o linie curba, cu
suisuri si coborâsuri. Reprezentarea grafica a "sirului lui
Fibonacci" seamana izbitor cu cea de-a doua parte a
amintitei EKG
Despre secretul piramidelor s-a scris mult ,
observându-se că axul culoarului este centrat pe steaua
polară din epoca respectivă cu mare exactitate: 4 minute a
unghiului făcut în raport cu steaua ”Alfa” a Dragonului
reprezentând nordul geografic, iar cele 4 unghiuri ale bazei
sunt îndreptate spre nord, est, sud și vest cu aceeași
corectitudine.
Înălțimea piramidei înmulțită cu un
miliard reprezintă distanța Pământ-Soare
( 150 milioane Km ). Perimetrul bazei
împărțit la înălțime da ”2 Pi”, dublul lui
3,14, ceea ce s’a putut verifica abia dupa 1670 de Leibnitz.
În spiritualitate, fiind considerat un ciclu fără
sfârșit, se spune deasemenea, că șirul lui Fibonacci, s-a
dovedit a fi o cheie care ar fi asemănată cu un trandafir cu
cinci petale. Pentagrama trandafirului cu cinci petale este
un simbol sacru extraordinar, acest concept a fost inițiat
prin punerea laolaltă a celor cinci elemente de bază:
PĂMÂNT, APĂ, FOC, AER și ETERUL CERESC. Cifra
cinci simbolizeaza centrul, armonia, echilibrul.
Nu este surprinzator ca galaxiile spirale urmeaza si ele
modelul Fibonacci. Calea Lactee are cateva brațe spirale, fiecare
dintre ele fiind o spirala logaritmica de circa 12 grade. Ca o
remarca secundara interesanta, galaxiile spirale par sa sfideze
legile fizicii newtoniene.
Inca din 1925, astronomii au realizat că, întrucât viteza
unghiulară de rotație a discului galactic variaza cu distanta fata
de centru, bratele radiale ar trebui sa devina curbate, pe masura
ce galaxia se rotește.
Ulterior, dupa cateva rotatii, bratele spirale ar trebui sa se
înfasoare in jurul unei galaxii. Dar ele nu o fac – de aici asa-
numita problema  a infasurarii. Stelele din exterior, se pare, se
misca cu o viteza mai mare decat era de asteptat – o trasatura
unica a cosmosului, care ii permite sa isi retina forma.
Secvenţa numerelor lui Fibonacci a fascinat de’a lungul istoriei
pe foarte mulţi oameni de ştiinţă, matematicieni, fizicieni, biologi, şi
continuă să o facă chiar şi în prezent. Numerele lui Fibonacci sunt
considerate a fi modul de măsurare al Dinivităţii sau sistemul de
numărare al naturii.
Savantul român Henri Coandă a ”ascuns” numărul de aur
1,61803 în proiectul avionului cu reacţie. Specialiștii Asociației Henri
Coandă, care aveau sarcina să preleveze cote de pe imaginile primului
avion cu reacție fotografiat la Salonul de Aeronautica de la Paris, din
1910, au observat că, la constructia formei profilului de aripă
(secțiunea transversală) au fost folosite de Coandă mai multe forme
eliptice. Nu mică le’a fost mirarea, când au constatat ca raportul dintre
raza mare și raza mica a elipsei este chiar… Numărul de Aur.
Șirul lui Fibonacci este una din miliardele și miliardele
de taine ale creației. Șirul lui Fibonacci este una dintre cheile
prin care noi oamenii deschidem seiful ascuns al legilor care
stau la baza întregului Univers. Phi este numărul care ne
ajută să intrăm în codul sursă al Creației și să înțelegem care
este limbajul de programare prin care a fost „scrisă”
(compilată) toată creația.
Universul este în mare parte Open-Source, adică codul
sursă e liber, poate fi citit și modificat. Dumnezeu, marele
Programator al acestui „soft” n-are nimic de ascuns, ba
dimpotrivă, ne invită pe toți să descoperim câte minunății a
așezat în fiecare celulă și în fiecare strop de ploaie.
Mulțumesc pentru atenție!